Draftul Scrisorii de Intentie cu FMI si BNR

• Draft al scrisorii de intentie cu FMI: Legislatia privind guvernanta corporativa va fi
• modificata in urma unei analize care va fi realizata de catre un consultant independent
• Draft al scrisorii de intentie catre FMI: Producatorii si furnizorii de gaze ar putea sa fie obligati sa vanda pe bursa un procent din cantitatea de gaze. La energia electrica ramane conditia incheierii contractelor bilaterale pe bursa energiei
• Draft al scrisorii de intentie cu FMI: Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii vor face o analiza a rezultatelor pilonului doi de pensii
• Draftul Scrisorii de Intentie: BNR ia in calcul reducerea coridorului ratei dobanzii si reintroducerea operatiunilor de absorbire a lichiditatilor/Bancile sa se astepte la inspectii si teste de stress

Draft al scrisorii de intentie cu FMI: Legislatia privind guvernanta corporativa va fi modificata in urma unei analize care va fi realizata de catre un consultant independent

Guvernul colaboreaza cu Banca Mondiala pentru a contracta un consultant independent care sa realizeze o analiza a modului in care este implementata Ordonanata de Urgenta 109/2011 privind guvernanta corporativa la companiile de stat, se arata intr-un draft al scrisorii de intentie cu FMI, document obtinut de HotNews.ro. Analiza va fi publicata dupa finalizarea sa si va fi folosita pentru imbunatatirea OUG 109/2011.

In vederea imbunatatirii managementului si performantei intreprinderilor de stat, Guvernul va clarifica si imbunatati, cu sprijinul Bancii Mondiale, rolurile si responsabilitatile diferitelor agentii care actioneaza ca actionari ai companiilor de stat.

Legea de aprobare a OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa nu a fost adoptata de Parlament. Astfel, Guvernul isi propune sa astepte finalizarea analizei independente inainte de a aprobarea legii de catre Parlament. Printre alte prevederi, legea va inaspri criteriile profesionale aplicabile membrilor numiti in consilii si in functiile de conduecere si va conferi Ministerului Finantelor autoritatea legala de a supraveghea implementarea adecvata a legii.

Trebuie precizat ca pana acum, numirile la companiile de stat in baza OUG 109/2011 au fost in mare parte politizate.

Draft al scrisorii de intentie catre FMI: Producatorii si furnizorii de gaze ar putea sa fie obligati sa vanda pe bursa un procent din cantitatea de gaze. La energia electrica ramane conditia incheierii contractelor bilaterale pe bursa energiei Toate contractele noi ale producatorilor de electricitate vor continua sa fie incheiate intro maniera transparenta si nediscriminatorie, la preturile de pe piata, prin bursa de energie OPCOM, se arata intr-un draft al scrisorii de intentie catre FMI, document obtinut de HotNews.ro. Aceasta precizare este facuta in contextul in care furnizorii de energie electrica cer Guvernului reintroducerea contractelor bilaterale directe pe termen lung, fapt care pare a fi agreat de ministrul delegat pentru energie, Constantin Nita. De asemenea, producatorii si furnizorii de gaze ar putea fi obligati sa vanda un anumit procent din productia proprie pe piata competitiva, respectiv din vanzarile estimate, masura urmand sa fie luata concomitent cu eliminarea preturilor reglementate.

In cazul gazelor naturale, va fi realizat un studiu de risc referitor la eliminarea preturlor reglementate.

La gaze naturale, au fost majorate preturile reglementate in octombrie si ianuarie, conform cerintelor din calendarul liberalizarii preturilor la gaze, se mai arata in document. Guvernul se angajeaza sa implementeze restul calendarului pentru realizarea dereglementarii complete pentru consumatorii industriali pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2015, iar pentru consumatorii casnici pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2018. "Avem, in vedere dereglementarea preturilor la gaze pentru consumatorii industriali mai devreme decat am planificat, pe baza unui studiu de risc. Daca este necesar, aceasta dereglementare ar putea fi insotita de conditia ca producatorii sa vanda un anumit procent din productia proprie de gaz disponibila pe piata competitiva, iar furnizorii cu ridicata sa tranzactioneze un anumit procent din vanzarile proprii estimate prin utilizarea platformelor centralizate de gaze autorizate de ANRE", se mai arata in document.

Trebuie precizat ca in acest moment, singurii participanti inscrisi pe OPCOM pentru tranzactionari de gaze sunt Petrom, Amromco Energy SRL si Met Romania Energy Trade.

ANRE va efectua o analiza de risc, pe baza careia va decide dereglementarea mai devreme pentru furnizorii cu ridicata. "Vom continua de asemenea sa luam masuri de consolidare a OPCOM ca platforma de tranzactionare a energiei si gazelor, inclusiv prin diversificarea actionariatului. Mai mult, Guvernul va elabora o noua strategie in sectorul energetic pentru a ajuta la asigurarea securitatii energetice a Romaniei si realizarea potentialului sectorului energetic ca motor al cresterii economice prin investitii si exporturi", se precizeaza in draftul scrisorii de intentie catre FMI.

In 2013, cota anuala de electricitate tranzactionata pe OPCOM a crescut la 73% de la 35% in 2012, se mai arata in document. Aceasta in urma introducerii obligatiei ca tranzactiile sa fie realizate intr-un mod transparent si centralizat.

La electricitate, dereglementarea completa a preturilor in cazul consumatorilor industriali s-a realizat pana la data de 1 ianuarie 2014, iar pentru consumatorii casnici se va finaliza pana pe 31 decembrie 2017.

Reamintim ca furnizorii de energie electrica au cerut reintroducerea contractelor bilaterale directe pe termen lung. Solicitarea lor porneste chiar de la o declaratie a ministrului delegat pentru energie,  onstantin Nita, care pare a fi in favoarea tranzactiilor pe termen lung si foarte lung. “Contractele pe termen lung de pe pia a vânzării de energie, încheiate pe 5, 10 sau 15 ani, trebuie rediscutate , asa cum procedează si alte state europene", a spus in urma cu o saptamana Constantin Nita. Practic, se doreste incheierea contractelor bilaterale negociate direct negociate direct. Astfel, s-ar reveni la acele tranzactii extrem de controversate care au facut loc pe piata asa-numitilor "baieti destepti".

Draft al scrisorii de intentie cu FMI: Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii vor face o analiza a rezultatelor pilonului doi de pensii Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii vor demara realizarea unei analize cuprinzatoare care sa evalueze rezultatele pilonului doi de al sistemului de pensii (n.red. pensiile private obligatorii), se arata intr-un draft al scrisorii de intentie care va fi convenita de Guvern cu FMI, document obtinut de HotNews.ro. Potrivit acestuia, se vor analiza sustenabilitatea si gradul de adecvare a sistemului de pensii si asupra dezvoltarii pietei de capital din Romania. "Evaluam de asemenea  ptiunile de reducere a poverii fiscale intr-o maniera neutra din punct de vedere bugetar", se mai arata in document.

Precizam ca acesta este o varianta a scrisorii de intentie, fiind posibile usoare modificari pana la varianta finala.

Anul trecut in noiembrie, mai multe surse au declarat pentru Mediafax ca experții FMI au discutat cu autoritățile române posibilitatea de a înghe a sau reduce cota distribuită către fondurile de pensii private obligatorii, si chiar de a na ionaliza integral sau parțial sumele deja strânse de acestea. Asemenea masuri au fost luate si in Ungaria sau Polonia.

Cele opt fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns la sfarsitul anului 2013 la un numar total de 6 milioane de participanti, pentru care administrau active nete in valoare totala de 13,94 miliarde lei (3,1 miliarde de euro), potrivit datelor centralizate si comunicate luni de Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR). In 2013, randamentul mediu obtinut de toate aceste fonduri de pensii private obligatorii a fost de 11,75%, cea mai buna valoare din ultimii trei ani, potrivit asociatiei.

In cursul anului trecut, activele administrate de fondurile de pensii de Pilon II au crescut cu aproape 45%, evolutie peste asteptarile industriei, determinata in principal de rezultatele investitionale foarte bune.

Daca in ianuarie 2013 APAPR estima active nete de peste 13 mld. RON la finele anului, statistica arata acum active nete de peste 13,9 mld. RON in conturile participantilor la sistem.

De la lansare si pana in prezent, fondurile de pensii obligatorii au primit in administrare in numele participantilor contributii brute totale in valoare de 11,3 mld. RON si au adaugat, prin activitatea investitionala, castiguri nete in valoare de circa 2,6 mld. RON in beneficiul milioanelor de romani care contribuie la Pilonul II.

Draftul Scrisorii de Intentie: BNR ia in calcul reducerea coridorului ratei dobanzii si reintroducerea operatiunilor de absorbire a lichiditatilor/Bancile sa se astepte la inspectii si teste de stress "Vom depune toate eforturile pentru a evita adoptarea de initiative legislative precum legea insolventei personale sau propunerile privind legea colectarii datoriilor", se arata intr-un draft al Scrisorii de Intentie cu FMI, obtinut de HotNews. Documentul face o radiografie a sectorului bancar si a viitoarelor intentii in privinta politicii monetare. "Luam in considerare reducerea in continuare a coridorului ratei dobanzii si reintroducerea treptata a operatiunilor de absorbire a lichiditatilor. Pe mai departe, BNR va mentine ecartul intre rezervele minime obligatorii pentru pasivele in valuta si cele in moneda nationala pentru a descuraja acordarea de imprumuturi in valuta", se arata in documentul citat.

Ce mai prevede draftul Scrisorii cu Fondul:

• Crearea bazei monetare a reflectat din ce in ce mai mult operatiunile de Trezorerie legate de fondurile UE in crestere. Excesul de lichiditate care s-a acumulat explica divergenta dintre ratele interbancare si rata de politica, ceea ce a dus la complicarea operatiunilor monetare. Vom asigura conditii de lichiditate adecvate in sectorul bancar, sustinand in acelasi timp buna functionare a pietelor de capital si reducand divergenta dintre ratele interbancare si rata de politica pentru a consolida transmiterea semnalelor de politica monetara.

• In acest scop luam in considerare reducerea in continuare a coridorului ratei dobanzii si reintroducerea treptata a operatiunilor de absorbire a lichiditatilor. Pe mai departe, BNR va mentine ecartul intre rezervele minime obligatorii pentru pasivele in valuta si cele in moneda nationala pentru a descuraja acordarea de imprumuturi in valuta. Mai mult, orice modificare luata in considerare in materie de rezerve minime obligatorii va fi implementata treptat, dupa evaluarea impactului etapelor anterioare si tinand seama de impactul asupra anticipatiilor inflationiste.

• Sectorul bancar din Romania (...) se confrunta totusi cu presiuni in ceea ce priveste calitatea activelor si scaderea nivelului de indatorare (deleveraging) a bancilor straine , fiind in continuare vulnerabil la socuri externe.

• Imprumuturile neperformante au inchis anul la 21,9% dupa ce au atins 22% in luna noiembrie, reflectand climatul economic dificil, stagnarea cresterii creditarii si eliminarea lenta din bilanturi a neperformantelor provizionate in intregime. Provizioanele totale (IFRS plus filtrul prudential) s-au redus intr-o oarecare masura, ramanand totusi la un nivel suficient pentru a acoperi 88% din NPL, in timp ce rata de provizionare IFRS s-a majorat la 67,6 procente la finele lui 2013.

• Cerintele de provizionare impreuna cu activitatea lenta de creditare si baza relative ridicata a costurilor a condus bancile la obtinerea unui rezultat virtual al pragului de rentabilitate in 2013 (12 milioane RON sau 0,1% profit net anualizat).

• Capitalizarea sectorului bancar se mentine puternica desi exista unelediferente intre banci.

• Un nou audit al garantiilor incredintat BNR in ultimul trimestru din 2013 a condus la identificarea unui decalaj de provizionare de 800 milioane RON la nivelul intregului sistem, care a fost inchis pana la sfarsitul anului. Conditiile de finantare sunt inca inegale intre banci.

• Ritmul de scadere a indatorare a bancilor straine s-a accelerat in concordanta cu restul regiunii dar se mentine ordonat cu un declin al finantarii din partea bancilor mama. Ca urmare a crescut dependenta fata de fondurile locale, cu precadere depozite, ducand la o scadere a raportului dintre depozitele atrase si creditele acordate de la 117% la 105% la finele anului 2013. Riscurile generate de continuarea retragerii finantarilor bancilor mama ramane unul semnificativ, mai cu seama daca isi va reveni cererea pe segmental creditarii.

• BNR va continua sa efectueze periodic teste de stress de solvabilitatede sus-in-jos si de jos-in-sus precum si teste de stress de lichiditate entru sectorul bancar. Un test recent de stress de sus-in-jos efectuat de BNR a evidentiat ca intr-un scenariu negativ in care recesiunea s-ar prelungi si ar avea loc o depreciere de 20%, rata agregata a solvabilitatii ar scadea cu 4 p.p., pana la 10,8%, reveland totusi ca unele institutii de credit nesistemice ar fi nevoite sa mobilizeze capital suplimentar.

• BNR va modifica procedurile interne pentru bancile punte pana la finele lunii aprilie 2014. Detaliile cadrului actualizat de planificar a situatiilor neprevazute al BNR vor fi agreate cu echipele FMI si CE. BNR elaboreaza planuri detaliate de situatii neprevazute in permanenta.

• BNR va continua sa supravegheze indeaprope practicile bancilor pentru a evita reinnoirea continua a creditelor problema (evergreening). Inspectiile la fata locului menite sa evalueze nivelul de adecvare al sistemelor IT si practicile de restructurare a imprumuturilor bancare finalizate pana la finele lui 2013 vor fi urmate de inspectii similare la restul bancilor.

• Prin consultare cu FMI si CE se va elabora un plan de lichidare a NPLpana la finele lunii martie 2014 (criteriu de referinta structural) si apoi implementat pana la finele lunii iunie 2014. Se va evita hazardul moral si vor fi acordate stimulente corespunzatoare in vederea curatarii rapide a bilanturilor de creditele nerecuperabile.

BNR va colecta date de supraveghere periodice si detaliate privind creditele restructurate inclusiv cele acordate Intreprinderilor de Stat , cu frecventa trimestriala. Data fiind persistenta imprumuturilor neperformante, autoritatile vor elimina, acolo unde este posibil, impedimentele legate de restructurarea amiabila a datoriilor catre firme si persoane fizice si solutionarea creditelor neperformante.

Vom depune toate eforturile pentru a evita adoptarea de initiative legislative precum legea insolventei personale sau propunerile privind legea colectarii datoriilor.

Cresterea economica a sarit in aer / Premierul britanic cere ajutor financiar din partea UE

Cresterea economică a sărit în aer. PIB-ul a crescut cu 3,5%. Cele mai bune date din ultimii 5 ani. Economia merge mai bine decât cred analistii

Premierul britanic cere ajutor financiar din partea UE

Cresterea economică a sărit în aer. PIB-ul a crescut cu 3,5%. Cele mai bune date din ultimii 5 ani. Economia merge mai bine decât cred analistii Economia a crescut anul trecut cu 3,5% comparativ cu anul 2012, depăsind si cele mai optimiste estimări ale analistilor si ale autorităților. Acesta a fost cel mai rapid ritm de crestere al PIB din ultimii cinci ani.

Majoritatea estimărilor analistilor indicau o ascensiune a economiei de 2,7-3% pentru 2013, evoluția fiind influen ată de anul agricol foarte bun si ascensiunea exporturilor.

În ultimul trimestru din 2013 PIB-ul a făcut un salt de 5,2% fa ă de acelasi trimestru din 2012, pe serie brută, conform datelor estimative anun ate de Institutul de Statistică, luând prin surprindere pe toată lumea. Comparativ cu trimestrul III 2013 cresterea PIB a fost de 1,7% (date ajustate sezonier).

Pentru 2014 analistii estimează încetinirea avansului PIB în jurul a 2,3%, economia urmând să fie susținută în continuare de cererea externă si de o revenire treptată a cererii interne, în timp ce agricultura va avea o influență nefavorabilă.

Premierul britanic cere ajutor financiar din partea UE

Premierul britanic David Cameron a cerut joi ajutor financiar din partea Uniunii Europene, pentru a face față intemeriilor cu care se confruntă Marea Britanie în ultimele săptămâni.

"Încercăm să obținem un ajutor din partea Uniunii Europene", a declarat Cameron. "Banii pe care încercăm să-i obținem pentru agricultorii britanici vin din bugetul Uniunii Europene", a precizat premierul, care a promis, în ianuarie 2013, să organizeze până în 2017, dacă va fi reales, un referendum cu privire la iesireațării sale din componența Uniunii Europene.

"Cred că alte state ar putea să ne ajute, în special, la nivel de expertiză. Este foarte util să beneficiezi de ajutorul specialistilor olandezi în pomparea apelor si în organizarea sistemelor de protecție împotriva inundațiilor", a adăugat Cameron. Premierul britanic, care a luat sub control propriu situația din țară, în timp de locuitorii acuză Guvernul său de inac iune, a prezidat, joi dimineața, o nouă reuniune cu privire la intemperiile care afectează Marea Britanie.

Peste 56.000 de locuințe din Marea Britanie rămâneau joi fară electricitate.Regiunile cele mai afectate sunt cele unde au avut loc inundații de amploare - Berkshire, Surrey si Somerset.

Din cauza rafalelor de vânt puternice, care atingeau viteza de 160 de kilometri pe oră, o persoană a murit electrocutată, iar transporturile au fost perturbate, deoarece numeroase rute feroviare si sosele au fost închise.Potrivit postului de televiziune Sky News, daunele materiale provocate de intemperii ar putea depăsi un miliard de lire sterline (aproximativ 1,2 miliarde de euro).

Inovatia in intreprinderile din Romania a inregistrat un declin in perioada 2010-2012

Inovația în întreprinderile din România a înregistrat un declin în perioada 2010-2012

Inovația în întreprinderile din România a înregistrat un declin în perioada 2010-2012, comparativ cu 2008-2010, astfel că doar 4 din 10 firme mari si 2 din 10 firme mici si mijlocii au implementat un produs, un proces, o metodă de organizare sau de marketing noi sau îmbunătățite semnificativ.

Totodată, ponderea întreprinderilor fără nicio inova ie a crescut cu 10,1 puncte procentuale, conform rezultatelor provizorii ale cercetării statistice privind inova ia în industrie si servicii.

"Rezultatele provizorii ale cercetării statistice privind inova ia arată că, în perioada 2010-2012,

în rândul întreprinderilor din mediul de afaceri ponderea întreprinderilor care au introdus sau au

implementat produse, procese, metode de organizare sau metode de marketing, noi sau îmbunătățite semnificativ a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale față de perioada 2008-2010. Din rândul acestora, 14,4% au fost întreprinderi care au aplicat numai metode noi de organizare sau de marketing în timp ce, 1,9% au fost întreprinderi care au introdus sau implementat numai produse și/sau procese noi sau îmbunătățite semnificativ. O pondere de 4,4% din întreprinderi au introdus atât produse si/sau procese noi cât si metode de organizare și/sau de marketing noi sau îmbunătățite semnificativ", arată Institutul Național de Statistică (INS), într-un comunicat.

În perioada 2010-2012, față de perioada anterioară analizată, 2008-2010, ponderea inovatorilor a scăzut la toate cele trei categorii de inovatori. Astfel, dacă în perioada 2008-2010 ponderea

întreprinderilor cu produse și/sau procese inovatoare a fost de 4,3%, în perioada 2010-2012 s-a înregistrat o scădere cu 2,4 puncte procentuale. De asemenea, ponderea întreprinderilor care au implementat metode de organizare si/sau de marketing noi sau semnificativ îmbunătățite a scăzut cu 2,1% puncte procentuale. Ponderea acelor inovatori care au introdus atât produse si/sau procese cât si metode de organizare si/sau de marketing a înregistrat o scădere cu 5,6 puncte procentuale.

Întreprinderile mari, cu peste 250 salaria i si peste, au fost în intervalul analizat mai inovatoare decât întreprinderile mici si mijlocii, cu 10-249 salaria i. Din numărul întreprinderilor mari, 40,1% au fost inovatoare, în timp ce din rândul întreprinderilor mici si mijlocii numai 19,8% au fost inovatoare. Față de perioada anterioară 2008-2010, ponderea întreprinderilor inovatoare mari a înregistrat o scădere cu 16,3 puncte procentuale, de la 56,4% în 2008-2010 la 40,1% în 2010- 2012. Aceeasi tendință de scădere s-a manifestat si în rândul întreprinderilor mici si mijlocii, când în perioada 2008-2010 de la o pondere de 29,7% IMM-uri inovatoare s-a ajuns la o pondere de numai 19,8%, înregistrându-se o scădere cu 9,9 puncte procentuale.

Ambele sectoare economice (industrie si servicii) au înregistrat o scădere a potențialului inovator al întreprinderilor. În sectorul industriei s-a înregistrat o scădere cu 7,7 puncte procentuale, de la 30,1% în perioada 2008-2010 la 22,4% în perioada 2010-2012. În sectorul serviciilor, scăderea este aproape dublă, cu 12,9 puncte procentuale, de la 31,7% în perioada 2008-2010 la 18,8% în perioada 2010-2012.

Întreprinderile românesti nu cooperează îndeajuns, notează Statistica. Astfel, numai 7,4% din numărul întreprinderilor inovatoare au cooperat în vederea realizării de produse sau procese noi sau îmbunătă ite semnificativ. Cooperarea este mai activă în rândul întreprinderilor inovatoare din sectorul industriei, unde s-a înregistrat o pondere de 9,1%, spre deosebire de sectorul serviciilor unde ponderea întreprinderilor care au cooperat în perioada 2010-2012 a fost de numai 5,1%.Inovația în întreprinderile din România a înregistrat un declin în perioada 2010-2012.

Ambele sectoare economice (industrie si servicii) au înregistrat o scădere a potențialului inovator al întreprinderilor. În sectorul industriei s-a înregistrat o scădere cu 7,7 puncte procentuale, de la 30,1% în perioada 2008-2010 la 22,4% în perioada 2010-2012. În sectorul serviciilor, scăderea este aproape dublă, cu 12,9 puncte procentuale, de la 31,7% în perioada 2008-2010 la 18,8% în perioada 2010-2012.

Întreprinderile românesti nu cooperează îndeajuns, notează Statistica. Astfel, numai 7,4% din numărul întreprinderilor inovatoare au cooperat în vederea realizării de produse sau procese noi sau îmbunătă ite semnificativ. Cooperarea este mai activă în rândul întreprinderilor inovatoare din sectorul industriei, unde s-a înregistrat o pondere de 9,1%, spre deosebire de sectorul serviciilor unde ponderea întreprinderilor care au cooperat în perioada 2010-2012 a fost de numai 5,1%.

Germania si Franta anunta crestere economica peste asteptari in trimestrul al patrulea

Germania și Franța anunță crestere economică peste asteptări în trimestrul al patrulea Germania si Franța, cele mai mari economii europene, au înregistrat rate de crestere economică peste estimările analistilor în trimestrul al patrulea al anului trecut, semn că revenirea din zona euro accelerează, transmite Bloomberg.

Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei a crescut cu 0,4% în ultimele trei luni ale anului trecut față de trimestrul al treilea, când a înregistrat un avans de 0,3%, potrivit datelor anunțate vineri de Biroul Federal de Statistică.

Economia germană a crescut cu 1,3% în ultimele trei luni ale anului trecut față de trimestrul al patrulea din 2012. Pe ansamblul anului 2013, Germania a înregistrat o crestere economică de 0,4%, față de 0,7% în 2012.

Franța a înregistrat în ultimele trei luni din 2013 o crestere economică de 0,3%, după ce stagnase în trimestrul anterior, a anunțat institutul de statistică de la Paris.Pe ansamblul anului trecut, PIB-ul Franței a urcat cu 0,3% față de 2012.

Media estimărilor analistilor din piață indica rate de crestere de 0,3% pentru Germania, respectiv 0,2% pentru Franța în trimestrul patru față de trimestrul al treilea, notează Bloomberg.

Moneda euro s-a apreciat cu 0,2% după publicarea datelor privind cresterea economică a celor mai mari economii europene, la 1,37 dolari.

Zona euro a iesit din recesiune în cea de-a doua jumătate a anului trecut, după 18 luni de contracție, însă cresterea economică se menține la niveluri modeste.

Presedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat săptămâna trecută că există posibilitatea unor noi măsuri de stimulare a economiei. BCE men ine dobânda de politică monetară la un nivel minim istoric, de 0,25%.

Economistii anticipează că economia zonei euro a crescut cu 0,2% în trimestrul al patrulea al anului trecut.

Economia Italiei, a treia din zona euro, a crescut cu 0,1% în perioada analizată, prima evoluție pozitivă din ultimii doi ani si jumătate, potrivit datelor oficiale anunțate vineri la Roma. Cu toate acestea, demisia anunțată vineri de premierul Enrico Letta ar putea genera o nouă perioadă de instabilitate politică, întârziind reformele structurale si măsurile de îmbunătățire a disciplinei bugetare.

Cresterea economică a Spaniei a accelerat în ultimele trei luni ale anului trecut la 0,3%, față de

0,1% în trimestrul al treilea.

PIB-ul Olandei a urcat totodată cu 0,7%, crestere de două ori mai puternică față de nivelul anticipat de analisti.

Cresterea economică a Germaniei a fost generată în trimestrul al patrulea în principal de exporturi, în timp ce cererea internă a scăzut usor în sectorul privat, iar consumul sectorului public a stagnat, a precizat institutul german de statistică.

Numărul angajaților din economia germană a fost de 42,2 milioane în trimestrul al patrulea, cu

243.000, sau 0,6%, mai mulți față de aceeasi perioadă a anului anterior, a adăugat instituția

într-un comunicat.

Cresterea economică a Franței a fost generată, în trimestrul al patrulea, în principal de cererea

internă, cu evoluții pozitive atât în privința consumului populației, cât si în zona investițiilor.

Exporturile au înregistrat de asemenea o cresterea accelerată, în timp ce dinamica importurilor

a încetinit, a precizat institutul de statistică de la Paris.

Cine si cum face politica economica

Cine și cum face politica economică

Cine și cum face politica economică

Exista un adevar adesea ocultat cand se discuta despre responsabilitati, prerogative, in formularea si aplicarea politicii economice in Romania. Pentru o tara a carei tranzitie este brazdata de acorduri cu institutiile financiare internationale (si cu UE dupa 2007) relatia intre ce face guvernul si ce face banca centrala este plina de intersectari interinstitutionale si interconditionari. Si formal aceasta relatie complicata este ilustrata in acordurile de asistenta stand by (fie preventive), care sunt semnate de ministrul finantelor publice si de guvernatorul bancii centrale. Pe fir intra si Presedintele, care

avizeaza un asemenea acord. Dar sa ne gandim la aspecte de fond, care fac ca bancii

centrale sa nu ii fie indiferent ce se intampla cu politica fiscala, cu combaterea deficitelor

cvasi-fiscale (arieratelor), cu reforme structurale ce ajuta un program de stabilizare

macroeconomica.

Tot astfel cum unui guvern nu ii este indiferent care va fi politica monetara, cea de curs de schimb, mersul creditului in economie, de care depind executiile bugetare, cresterea economica si nu numai. Si exemple pot continua. Cineva poate replica ca in orice tara exista relatii intre guvern si banca centrala in sensul constructiei mix-ului de politica economica existand frontiere de actiune. Pe de alta parte, legaturile sunt mai vizibile si mai adanci cand sunt incartiruite in programe convenite cu parteneri internationali. Numai cine nu a fost implicat in negocieri poate subestima o asemenea realitate.

Relatia intre guvernele autohtone si BNR decurge deci nu numai din ce este comun unor relatii “clasice” intalnite in alte tari, ci si din ce s-a consacrat de-a lungul anilor la noi. Nu exista govern angajat intr-un acord cu FMI, BM, UE, care sa nu fi avut consultari sistematice si corelari de masuri cu BNR. Dupa 2008 aceste consultari au fost parca mai stranse, obligate de amploarea crizei financiare internationale, cand Romania a fost amenintata de incetare de plati. Cand salariile bugetarilor au fost amputate de guvernul Boc, banca centrala a fost consultata; unii la BNR au privit cu mefienta, altii au sprijinit, cel putin intelectual, acea masura. Fapt este ca masurile, indiferent cum le-am judeca, au fost imbinate cu un program monetar. Si guvernele Ponta au construit programele economice in relatie stransa cu obiective tintite de BNR. Nici nu se poate altminteri pentru o tara care avea de continuat consolidarea fiscala (bugetara), diminuarea dezechilibrelor externe, constituirea de tampoane (buffers) contra socurilor externe.

Ne place, sau nu, BNR a fost un « rezervor » de cadre pentru guverne. Mugur Isarescu a fost premier intr-un moment de cumpana, dupa care a revenit la banca centrala. Florin Georgescu a acceptat functia de vice-premier si ministru de finante pentru a sprijini un guvern cu experienta sa, cu condiatia de a reveni la banca centrala. Eu insumi am ajuns la carma ministerului de finante din pozitia de economist sef al BNR. Valentin Lazea a fost alaturi de mine la Finante, dupa care a mers la BNR. Si alti functionari ai BNR au fost solicitati sa intre in pozitii inalte in diverse guverne. Cand se ajunge intr-o asemenea situatie este de asteptat ca relatiile intre guverne si BNR sa fie formale si informale. Ceea ce nu implica automat confuzie de prerogative si raporturi institutionale. Nu exista premier care in momente delicate sa nu se fi consultat cu guvernatorul BNR. Si presedintele Traian Basescu a avut consultari frecvente cu seful bancii

centrale. Si este de admis ca lideri de partide nu au ezitat sa se consulte in diverse chestiuni cu

membrii (sustinuti politic) ai CA al BNR.

Trebuie spus ca BNR nu exista o gandire uniforma; sunt puncte de vedere de tip keynesist, unele sunt accentuat monetariste. Afirm aceasta cunoscand pe cei ce au “voce” acolo si cu care dialoghez frecvent. Ce importa in ultima instanta este ce se decide in CA al Bancii Centrale. Cat priveste opinii pe care expertii ai BNR le pot avea in diverse chestiuni de politica economica, tot ce tine de sfera deciziilor unui guvern este responsabilitatea acestuia. Asa a fost, de pilda, cand a fost adoptat programul de ajustare a veniturilor bugetarilor ca modalitate de a reduce dezechilbrul bugetar foarte mare si este acum, cu intentia de a reesalona creditele unor categorii de cetateni. Bune, rele, masurile sunt responsabilitatea unui guvern, indiferent de opiniile si empatiile celor de la BNR. Guvernele se intalnesc cu BNR si ASF si in cadrul Comitetului National pentru Supraveghere Macroprudentiala (fost Comitetul National pentru

Stabilitate Financiara), care este o replica nationala a Consiliului European pentru Riscuri

Sistemice (ESRB).

As mai adauga ceva. Nu BNR a vrut sa capete alura unei Mecca a imaginarii politicii economice in Romania. Este un mers al faptelor, al meandrelor tranzitei dupa 1989 care a creat nu numai o

perceptie. Cand pentru fiecare sef de guvern din ultimul deceniu, unul din primele gesturi a fost

sa faca o vizita la Banca Centrala, sau sa valorifice o intalnire publica cu guvernatorul BNR, intelegem resorturi adanci ale raportului de forte intre institutii autohtone; ma refer la incredere in putinte proprii, credibilitate, capacitatea de a mobiliza resurse intelectuale, etc.

Cred ca ceea ce am evocat mai sus are de ce sa linisteasca spirite acasa, fiindca numai de mare galceava politica si de alta natura nu are Romania nevoie in aceasta perioada. Cand vedem ce se intampla in economii emergente, cand turbulente continua in Europa, cand mai avem și an electoral, este bine sa ne tinem cumpatul.

Transelectrica si Transgaz au fost mutate de Guvern, prin OU, de la Finante la SGG

Transelectrica si Transgaz au fost mutate de Guvern, prin OU, de la Finanțe la SGG

Dan Armeanu, ASE: “Este o surpriză, însă important este că plusul din economie nu se transmite în veniturile populației si ale statului”

Transelectrica si Transgaz au fost mutate de Guvern, prin OU, de la Finanțe la SGG Companiile Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN) au fost trecute de Guvern, prin ordonanță de urgență, de la Ministerul Finanțelor la Secretariatul General al Guvernului, argumentul fiind că transferul este necesar pentru realizarea cablului submarin cu Turcia și conexiunilor energetice cu Moldova.

Tot prin ordonanță de urgență a fost aprobat si transferul Agenției Domeniilor Statului (ADS) de la Ministerul Agriculturii tot la Secretariatul General al Guvernului (SGG), au declarat agenției MEDIAFAX surse oficiale.Transelectrica si Transgaz sunt unele dintre cele mai valoroase companii din sectorul energetic și s-au aflat în portofoliul Ministerului Finanțelor, condus de PNL.Secretariatul General al Guvernului este condus de Ion Moraru, fost senator PSD.

Ordonanța de urgență a fost aprobată în ultima sedință de guvern, la care Daniel Chițoiu (Finanțe) si Andrei Gerea (Economie), propusi de PNL spre înlocuire, nu au participat, în locul lor fiind prezenți secretari de stat.

Transelectrica si Transgaz sunt companiile gestionează rețelele pentru transportul electricității, respectiv al gazelor naturale.

În martie anul trecut, cele două companii au fost trecute de la Ministerul Economiei la Ministerul Finanțelor, după ce Comisia Europeană a impus separarea calității de acționar la operatorii economici care desfăsoară activitatea de producere si furnizare a electricității și gazelor naturale de calitatea de acționar la operatorii economici de transport ai acestora.

Schimbarea acționariatului celor două companii a fost anunțată încă din martie 2012, însă la acea dată Guvernul nu hotărâse care minister să preia participațiile.

Statul deține 58,69% din capitalul Transelectrica si 73,51% din titlurile Transgaz Medias.

În cazul Agenției Domeniilor Statului, Guvernul a intenționat, prin Legea de vânzare a terenurilor agricole către persoanele fizice, să reducă din atribuțiile acesteia, dar ulterior, după ce presedintele Traian Băsescu a formulat mai multe observații solicitând modificarea propunerii, a decis ca Agenția să fie păstrată în aceeasi formulă la Ministerul Agriculturii, iar în cadrul ministerului să fie înființată și o direcție specială pentru terenuri în suprafață de peste 30 hectare.

Agenția Domeniilor Statului dispune de multe proprietăți, în principal terenuri, care pot fi vândute.

Dan Armeanu, ASE: “Este o surpriză, însă important este că plusul din economie nu se transmite în veniturile populației si ale statului”

Economia a crescut anul trecut cu 3,5% față de 2012, depăsind si cele mai optimiste estimări ale analistilor si ale autorităților. Acesta a fost cel mai rapid ritm de crestere al PIB din ultimii cinci ani.

“Este o mare surpriză, însă important este că această crestere economică nu se transmite în veniturile populației si în veniturile la bugetul statului”, este de părere profesorul Dan Armeanu de la Academia de Studii Economice din Bucuresti. Analistul atrage atenția însă că avansul de 3,5% bazat în mare parte pe o crestere a exporturilor confirmă faptul că România are probleme structurale. “Avansul confirmă că România are probleme structurale ce conduc la externalizarea valorii adăugate prin intermediul exporturilor”.

Pentru 2014, profesorul Dan Armeanu estimează o crestere economică de 2,5%, însă fără a lua în calcul impactul agriculturii. “Linând cont de evoluția favorabilă din T4, este posibil să înregistrăm o crestere economică mai mare în 2014 pentru că efectul cresterii economice se transmite în timp”.

În ultimul trimestru din 2013 PIB-ul a făcut un salt de 5,2% față de acelasi trimestru din 2012, pe serie brută, conform datelor estimative anunțate de Institutul de Statistică, luând prin surprindere pe toată lumea. Comparativ cu trimestrul III 2013 cresterea PIB a fost de 1,7% (date ajustate sezonier).

OPINIE DANIEL DĂIANU

Erste: Cresterea economica solida de anul trecut maschează consumul slab

Erste: Cresterea economică solidă de anul trecut maschează consumul slab Cresterea economică solidă de anul trecut maschează o cerere internă slabă, însă consumul va reveni în 2014, având în vedere tendința BNR de a susține cererea, care se va materializa prin noi reduceri ale rezervelor minime obligatorii, potrivit unei analize a Erste Bank.

Analistii Erste consideră că rata puternică de crestere economică din 2013 se datorează în principal recoltei agricole bogate si dinamicii solide a exporturilor.

În 2014, consumul populației ar trebui să accelereze si să contribuie la o crestere economică mai sustenabilă, anticipează experții băncii austriece.

Relaxarea politicii monetare va continua în prima jumătate a acestui an, prin reducerea rezervelor minime, atât timp cât situația politică internă va fi stabilă, iar retragerea injecțiilor de lichiditate de către Rezerva Federală a SUA va continua conform asteptărilor, consideră Erste.

"În trimestrele recente, BNR a manifestat o tendință de a sprijini cererea internă printr-o revigorare a creidtării în monedă locală. Rezultatele se lasă încă asteptate, creditarea în lei urcând modest, cu 0,7%, în 2013, cu o distribusie echilibrată între populație (+0,7%) si firme (+0,8%)", se spune într-o notă transmisă vineri de analistii Erste. Erste anticipează o crestere economică de 2,3% în 2014.

"O relaxare suplimentară a politicii monetare prin reduceri ale rezervelor minime va echilibra

parțial presiunea asupra randamentelor obligațiunilor de stat, generată de reducerea programului de achiziții de obligațiuni al Rezervei Federale a SUA si de calendarul politic încărcat", notează analistii băncii austriece.

Erste anticipează că randamentul obligațiunilor de stat cu maturitatea la 5 ani va ajunge la 4,8%

în luna decembrie, cu sansa unor costuri chiar mai ridicate. Cursul de schimb va încheia anul la

4,5 lei/euro si ar putea atinge în cursul anului până la 4,7 lei/euro.

Cresterea economică solidă din trimestrul al patrulea se datorează în principal unei majorări puternice a cheltuielilor publice în luna decembrie - 23,4 miliarde lei, față de o medie lunară de 17,5 miliarde lei în restul anului. Consumul populație a evoluat slab până în decembrie, dar a crescut cu 4,8% în ultima lună din an, estimează Erste.

Produsul Intern Brut (PIB) a crescut anul trecut cu 3,5%, potrivit primelor estimări ale Institutului

Na ional de Statistică (INS), semnificativ peste cele mai recente prognoze ale autorităților (2,8%) si analistilor, după un avans de 5,2% în ultimul trimestru față de octombrie-decembrie 2012.

Atât cresterea anuală, cât si cea trimestrială se plasează la cele mai mari valori din anul 2008 până în prezent.Cresterea anunțată de INS este mult peste cea estimată de autorități (2,8%) și analisti, ale căror anticipații se plasau între 2% si 3%, după o crestere semnificativă a industriei si agriculturii.Pentru 2014, guvernul si FMI mizează pe un avans economic de 2,2%.

Ce crestere economica au obtinut tarile din Europa. Romania a crescut anul trecut cu 3,5%, peste estimări

Ce crestere economică au obținut țările din Europa. România a înregistrat cea mai puternică crestere a PIB din UE în ultimul trimestru din 2013

Economia Romaniei a crescut anul trecut cu 3,5%, peste estimări

Economia Romaniei a crescut anul trecut cu 3,5%, peste estimări Produsul Intern Brut (PIB) a crescut anul trecut cu 3,5%, potrivit primelor estimări ale Institutului Național de Statistică (INS), semnificativ peste cele mai recente prognoze ale autorităților (2,8%) si analistilor, după un avans de 5,2% în ultimul trimestru, față de octombrie-decembrie 2012.Atât cresterea anuală, cât si cea trimestrială se plasează la cele mai mari valori din anul 2008 până în prezent.

"Conform primelor estimări, Produsul intern brut în trimestrul IV 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,7% comparativ cu trimestrul III 2013 (date ajustate sezonier). Față de acelasi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o crestere cu 5,2% pe seria brută si cu 5,1% pe seria ajustată sezonier. În anul 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu anul 2012, cu 3,5%", a anunțat vineri INS.

Datele reprezintă "estimările semnal" ale Statisticii. Varianta provizorie a evoluției PIB pentru anul trecut va fi anunțată la 5 martie.Cresterea anunțată de INS este mult peste cea estimate de autorități (2,8%) si analisti, ale căror anticipații se plasau între 2% si 3%, după o crestere semnificativă a industriei si agriculturii.Pentru 2014, guvernul si FMI mizează pe un avans economic de 2,2%.

Ce crestere economică au obtinut țările din Europa. România a înregistrat cea mai puternică crestere a PIB din UE în ultimul trimestru din 2013 Produsul Intern Brut (PIB) al zonei euro a crescut cu 0,3% în ultimele trei luni ale anului trecut față de trimestrul al treilea, peste asteptări, iar economia UEa avansat cu 0,4%, România înregistrând cele mai solide rate de crestere atât în trimestrul patru, cât si pe  ansamblul lui 2013.

Media estimărilor analistilor indica un avans de 0,2% la nivelul zonei euro.

Astfel, cresterea economică trimestrială a zonei euro a accelerat de la 0,1% în trimestrul al treilea, după 18 luni de recesiune. PIB-ul Uniunii Europene avansa cu 0,3% în perioada iulie-septembrie față de trimestrul al doilea.

Raportat la perioada corespunzătoare a anului anterior, PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,5% în ultimele trei luni din 2013, iar economia UE a crescut cu 1%.

Pe ansamblul anului 2013, economia zonei euro s-a contractat cu 0,4%, în timp ce PIB-ul UE a urcat cu 0,1%.

Datele au fost anunțate vineri de Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

Produsul Intern Brut al României a crescut anul trecut cu 3,5%, potrivit primelor estimări ale Institutului Național de Statistică (INS), semnificativ peste cele mai recente prognoze ale autorităților (2,8%) si analistilor, după un avans de 5,2% în ultimul trimestru față de octombriedecembrie 2012. Comparativ cu trimestrul al treilea, economia românească a crescut cu 1,7% în ultimele trei luni ale anului.

Atât cresterea anuală, cât si cea trimestrială se plasează la cele mai mari valori din anul 2008 până în prezent.

Pentru 2014, guvernul si FMI mizează pe un avans economic de 2,2%.

Reacția bancherilor la electoRATA lui Ponta.

Reacția bancherilor la electoRATA lui Ponta. Van Groningen: ”O întrebare e dacă o parte din bugetul statului e folosit anticipat ca să permitem unor clienți să plătescă mai puțin?”

Bancherii iau în calcul apariția unor adevărate "efecte perverse" în cazul electoRATEI. Până la apariția inui draft al proiectului, în timp ce reprezentanții mediului bancar vorbesc de marele risc al înjumătățirii ratelor la credite, si anume încurajarea neplă ii împrumuturilor, consilierul guvernatorului BNR atenționează că "este o soluție pe care o poate accepta sau nu o bancă".

În timp ce presedintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, crede că marele risc al proiectului privind înjumătățirea ratei la credite îl reprezintă încurajarea neplății ratelor la bănci, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, atenționează că deocamdată este vorba despre unproiect în discuție, iar „nimeni nu obligă pe nimeni, e doar un avantaj, o soluție pe care o poate accepta sau nu o bancă”.

Ionuț Dumitru: “Care ar fi motivația unei bănci pentru a restructura un credit performant?”

Presedintele Consiliului Fiscal avertizează că nu sunt cunoscute detalii esențiale ale proiectului,

dând exemplul persoanele ale căror credite au fost deja restructurate.

„Nu sunt cunoscute detalii esențiale, si anume dacă cei care au fost restructurați se califică sau

nu? Înțeleg că se spune că măsura se va aplica pentru credite performante. Care ar fi motivația

unei bănci pentru a restructura un credit performant?”, a comentat pentru gândul presedintele

Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

El este de părere că marele risc al electoRATEI îl reprezintă "hazardul moral" si încurajarea neplății ratelor la bănci. „Este important dacă va exista în proiect o frază prin care comportamentul de neplată si hazardul moral să fie limitate. Trebuie să vedem un text care să clarifice acest lucru”, a precizat Dumitru, care a adăugat că asteaptă un draft pentru a exprima un punct de vedere. "Nu stiu toate detaliile, avem doar câteva frânturi, Este greu de exprimat o opinie", a conchis Dumitru.

Dan Pascariu: „Nu stiu cât de echitabil este ca pentru o anumită categorie de creditori să suporte toți contribuabilii" Unii dintre bancheri consideră că proiectul electoRATA ar trebui să fie supus dezbaterii cel puțin 2-3 luni înainte de a intra în vigoare, termenul de 1 aprilie anunțat pentru pentru aplicarea lui fiind considerat „usor utopic”. Ei spun că asteaptă o analiză a impactului asupra sistemului bancar dar și asupra efortului bugetar.

Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, se întreabă, în calitate de plătitor de taxe, dacă este corect ca bani de la buget să ajungă la anumite categorii de beneficiari de credite.

„Ca plătitor de taxe, prima întrebare pe care o am este: asta înseamnă că o parte din bugetul statului din viitor este folosit anticipat ca să permitem pe termen scurt unor clienți care au anumite credite la bănci să plătescă mai pu in?”, a spus Steven Van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, într-o declarație la o televiziune de stiri.

La rândul său, Dan Pascariu, bancherul demis în noiembrie anul trecut din funcția de presedinte al consiliului de administrație al Tarom, este de părere că termenul pentru aplicarea acestui proiect, 1 aprilie, este „puțin utopic”. El crede că este nevoie de o estimare a impactului proiectului, arătându-se sceptic în ce priveste atingerea scopului declarat al proiectului, și anume stimularea consumului.

„Nu stiu cât de echitabil este ca pentru o anumită categorie de creditori să suporte toți contribuabilii. Atunci când vorbim de un venit de sub 1.600 de lei, nu stiu în ce măsură banii acestia vor intra în consum. Am în eles că Guvernul vrea să o introducă începând cu 1 aprilie.

Mi se pare pu in utopic”, a declarat Dan Pascariu, care este de părere că proiectul ar trebui să fie supus dezbaterii cel pu in două-trei luni înainte de aplicare.

Adrian Vasilescu, BNR: "Nimeni nu obligă pe nimeni" În schimb, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a precizat că proiectul înjumătățirii

ratelor la credite este încă în discuție si că „nu este obligatoriu pentru nimeni”.

„Nu obligă nimeni pe nimeni, e doar un avantaj, o soluție pe care o poate accepta o bancă sau

nu. Nu văd de ce atâta tevatură”, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR,

care crede că aplicarea electoRATEI ar fi “o măsură bună”.

Întrebat dacă măsura este una echitabilă, el a răspuns că “niciodată nu poate fi o măsură echitabilă când este vorba despre categorii de oameni cu venituri diferite”.

Băsescu: electoRATA este un "fals" Presedintele Traian Băsescu a declarat, marți, că BNR trebuie "să părăsească imediat linia de a fi controlată de un guvern corupt", el acuzând Banca Națională de implicare în măsurile privind "electorata", susținute de Victor Ponta în negocierile cu FMI.

"Am luat notă de afirmația lui Victor Ponta în care a mulțumit guvernatorului BNR că au muncit două luni cu echipa pentru această electorată. Nu mi-a venit să cred că BNR ar fi implicată în acest proiect electoral, pentru că este un fals, o păcăleală pentru cei care vor beneficia de ea.

Am verificat si, într-adevăr, ideea a venit de la BNR. Nu as mai vrea să îl văd pe mierosul purtător de cuvânt al BNR-ului, explicându-ne cum Banca Națională nici usturoi nu a mâncat, nici gura nu-i miroase", a comentat Traian Băsescu.

Seful statului a mai spus că electorata este un "fals", pentru că oamenii vor plăti mai mult.

"Amărâții ăstia cu veniturile mici, care au rata de 500 de lei si le-o face Ponta 250 de lei, de fapt continuă să plătească dobânda, iar termenul de rambursare se prelungeste. Dacă socotesc, săracii, cât plătesc ca dobândă, vor constata că plătesc mai mult decât dacă si-ar plăti rata la zi", a spus Băsescu.

BNR sus ine că schema fiscală pentru restructurarea creditelor populației, denumită de presă "Electorata", a fost concepută, inițiată si dezvoltată de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, invocând ca semnificativ în acest sens un articol publicat de Voinea pe site-ul Financial Times.

"Schema în cauză se bazează, în esența ei, pe măsuri fiscale, fiind concepută, inițiată și dezvoltată de ministrul delegat pentru Buget, domnul Liviu Voinea. Semnificativ, în acest sens, este faptul că întreaga motivație a acestei măsuri a făcut obiectul unui articol publicat recent pe site-ul Financial Times sub semnătura domnului Voinea", se arată într-un comunicat al Băncii Naționale a României.

În urmă cu aproape o săptămână, Mediafax a publicat un articol în care arăta că nota de fundamentare a proiectului de ordonanță privind restructurarea creditelor are un conținut care aminteste mai degrabă de rapoartele BNR decât de notele de fundamentare publicate de Finanțe, iar surse oficiale susțineau că la proiect a lucrat prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Executivul estimează că 900.000 de persoane vor putea beneficia de măsura înjumătățirii ratei la credite.Peste 700.000 de români aveau în octombrie anul trecut restanțe de peste trei luni la credite. Valoarea restanțelor a ajuns la 8,5 miliarde de lei.

Dacia: Pentru a fi competitivi avem nevoie de infrastructura, dar si de salarii sub control

Maure, Dacia: Pentru a fi competitivi avem nevoie de infrastructură, dar si de salarii sub control

Uzina din Mioveni trebuie să-si păstreze competitivitatea față de alte fabrici Renault, precum cea din Maroc, iar elementele relevante în acest sens sunt atât accesul facil către frontieră, cât si menținea costurilor salariale "la un anumit nivel", afirmă directorul general al Dacia, Nicolas Maure.

"Este foarte important pentru noi să avem acces cât mai facil către frontiera din Arad si este o prioritate pe care am comunicat-o Guvernului. Conform calculelor noastre, am economisi 30 de euro pe vehicul dacă ar exista autostradă (de la fabrică la graniță, n.r.). În acelasi timp, putem spune că 30 de euro nu sunt nici mult, nici puțin, există si alte elemente de luat în calcul pentru competitivitatea noastră, iar deocamdată vorbim despre costurile salariale, care trebuie menținute la un anumit nivel, pentru că altfel uzina din Tanger (Maroc), care este o uzină nouă, devine din ce în ce mai performantă si poate fi pusă în comparație cu cea din Mioveni. Noi ne dorim ca uzina din Mioveni să rămână în fața celei din Tanger", a declarat Maure, la o întâlnire cu presa.

El a afirmat că grupul francez Renault nu are deocamdată intenția de a părăsi România, unde este prezent de 15 ani, dar pe de altă parte, în contextul în care fabrica din Maroc devine din ce în ce mai competitivă, este important ca România să-si păstreze la rândul ei competitivitatea pentru a putea exporta către piețele din vestul Europei.

În prezent, producătorul auto are un flux rutier zilnic de 350 de camioane dinspre Mioveni către graniță si invers, a mai spus directorul general pentru Dacia si Renault România.

Presedintele Traian Băsescu a declarat recent că nefinalizarea Coridorului IV paneuropean de transport va duce la pierderea asamblării de la Pitesti, la uzinele Dacia, care deja extinde uzina din Maroc.

Băsescu a spus că România va pierde foarte multe investiții dacă nu finalizează Coridorul IV, iar Dacia este ceva "sigur".

În replică, premierul Victor Ponta a declarat că afirmația presedintelui reprezintă o "inconstiență sinistră, o tâmpenie", adăugând că a fost asigurat chiar de seful grupului Renault de continuarea investițiilor.

Ponta a asigurat că Guvernul lucrează la îmbunătățirea infrastructurii rutiere si că are încredere în ce spune presedintele Renault, nu în ce "mai aruncă, într-o chestie strict politică, Băsescu".

Ulterior, grupul francez a transmis că nu vrea să părăsească România, unde a investit peste 2 miliarde euro, dar evoluția infrastructurii este determinantă pentru proiectele viitoare.

Ministerul Economiei:Gradul de absorbție pentru programul de competitivitate poate ajunge "spre 60%"

Gradul de absorbție a fondurilor prin Programul Operațional Sectorial Cresterea Competitivității Economice (POS CCE) ar putea creste în acest an "spre 60%", de la 36% în 2013, când au fost semnate decizii de finanțare pentru proiecte de 23,4 miliarde lei, potrivit Ministerului Economiei.

Numărul total al proiectelor depuse pentru finanțare a fost de 15.820, din care au fost aprobate 6.521, în valoare de 33,63 miliarde de lei, arată datele comunicate de instituție. Din cele 6.521 de proiecte au fost semnate deciziile de finanțare pentru 4.470, în valoare totală de 23,48 miliarde de lei. Din această sumă, finanțarea nerambursabilă totalizează 10,71 miliarde de lei.Ministerul Economiei a anunțat, totodată, că până la 30 iunie vor fi semnate toate contractele cu beneficiari privați, schemele de ajutor de stat în baza cărora se acordă finanțarea urmând să nu mai fie valabile.

Dacia accesează fonduri europene de 15 mil. euro pentru a proiecta motoare „verzi” Nicolas Maure, director general al Automobile Dacia, si Sorin Buse, VP Renault Engineering head of Renault Technologie Roumanie (RTR), au semnat contractele de finanțare pentru proiectele din cadrul Polului de Competitivitate „Auto Muntenia”, în prezența Primului Ministru al României, Victor Ponta, a ministrului interimar al Economiei, Constantin Niță, ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ministrului Delegat pentru Cercetare, Mihnea Costoiu, directorului Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Musat, a presedintelui ACAROM, Constantin Stroe si a

autorităților locale din județele Arges si Dâmbovița. Polul de competitivitate urmează să acceseze fonduri europene nerambursabile în valoare de 15 milioane de euro, în cadrul unor investiții totale de 35 de milioane de euro.

„În următorii doi ani, la Centrul Tehnic Titu, parte a RTR, vor fi construite două clădiri noi, care vor deservi un centru de realizare a prototipurilor vehicule, respectiv, bancuri de probe pentru testarea motoarelor, care vor fi utilizate în mod special pentru cele cu norme de emisii Euro 6.

Tot RTR va coordona si un proiect de cercetare si dezvoltare de soluții tehnice inovatoare pentru viitoarele vehicule.”, a adăugat Sorin Buse, VP Renault Engineering head of Renault Technologie Roumanie.

Oficial, toate masinile nou-lansate pe piața UE trebuie să respecte normele de poluare Euro 6, iar de la 1 ianuarie 2015 toate masinile noi înmatriculate în UE trebuie să respecte normele de poluare Euro 6. Pentru camioane normele de poluare Euro 6 au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2014.În România Dacia produce motorul TCe de 0,9 litri si 90 CP, atât pentru masinile produse la Mioveni, cât si pentru modeleTwingo si Clio ale Renault.

Prin participarea la Polul de Competitivitate „Auto Muntenia”, alături de ceilalți membri (autorități, furnizori, IMM-uri, universități, instituții de cercetare), Renault România îsi propune, împreună cu acestia, să susțină o strategie de dezvoltare a industriei auto prin cresterea competitivității acesteia. „Concretizarea Polului „Auto Muntenia” este o veste bună pentru industria auto din regiune, pentru că este o măsură de stimulare a competitivității, vitală pentru strategia oricărei companii.

Aceste investiții fac parte din strategia grupului de a contribui la competitivitatea activităților pe care Renault le are în România. La Dacia vom investi pentru a creste capacitatea Uzinelor de a răspunde noilor exigențe ale pieței auto. La RTR vom continua să investim pentru a dezvolta vehicule inovatoare si competitive. în plus, proiectele care se vor realiza în cadrul Polului vizează si un program de formare managerială pentru companiile membre”, a declarat Nicolas Maure, director general Automobile Dacia si Renault România.

Mii de pensionari din Mehedinti care nu si-au mai putut plati ratele au opriri pe pensii

Mii de pensionari din Mehedinți care nu și-au mai putut plăti ratele au opriri pe pensii

Peste 4.600 de pensionari din Mehedinți care nu si-au mai putut plăti ratele la bănci sau impozitele au popriri pe pensii, datoriile lor depăsind 10,5 milioane de lei, între acestia fiind si pensionari militari care au fost dați în judecată de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor.

Cei mai mulți din cei peste 4.600 de pensionari din Mehedinți au fost executați silit de către Casa de Pensii Mehedinți, prin propriri pe pensii, pentru neplata ratelor la instituții de creditare, a unor impozite sau amenzi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Din cauza faptului că resursele lor sunt destul de limitate nu si-au mai putut plăti anumite datorii. La sfârsitul anului 2013, 4.000 de pensionari figurau ca având neachitate aceste datorii si au fost executați prin popriri, datorând o sumă de 8,5 milioane de lei. La sfârsitul lui februarie erau emise alte aproximativ 600 de popriri cu o sumă de aproximativ două milioane de lei", a declarat directorul Casei Județene de Pensii Mehedinți, Matei Lăpădat Printre cei care au poprire pe pensie se află si un pensionar de la care diferite instituții au de recuperat 1,2 milioane lei, la care se adaugă si taxele de executare.

"Popririle pe pensiile titularilor se fac în baza unor titluri executorii care implică sume destul de consistente si reprezintă cam 10% din suma totală datorată. Cea mai mare poprire pe care o avem la ora actuala la Casa Județeană de Pensii din Mehedinți este de 1,2 milioane de lei", a precizat directorul Casei de Pensii Mehedinți.

Potrivit reprezentanților Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) din Drobeta Turnu Severin, această instituție a cerut executarea silită în cazul a 120 de pensionari care nu si-au mai achitat creditele pe care le-au contractat, valoarea datoriilor ridicându-se la aproape 20.000 de lei. Cel mai greu de recuperat sunt datoriile pensionarilor militari, întrucât acestia aparțin de Casa de Pensii a municipiului Bucuresti, motiv pentru care reprezentanții instituției de creditare din Mehedinți au restricționat linia de împrumuturi.

"Pentru pensionarii care provin din rândul militarilor si aparțin de Casa de Pensii Bucuresti este mai complicat să recuperăm banii pentru că această Casă nu răspunde solicitărilor noastre. Am făcut acțiuni judecătoresti, am obtinut niste hotărâri si cu ajutorul executorului se execută aceste sume. În Mehedinți sunt 25 de pensionari militari de la care avem de recuperate aproximativ de 31.000 de lei", a declarat presedintele CARP Mehedinți, Nicolae Caragioiu, care a precizat că poprirea pe pensie este solicitată la Casa Județeană de Pensii în cazul pensionarilor care două luni consecutiv nu si-au ahitat ratele pentru împrumuturile luate.

Ministrul britanic de Finante: UE este pregatita sa ajute Ucraina, aflata in pragul Falimentului

Ministrul britanic de Finanțe: UE este pregătită să ajute Ucraina, aflată în pragul Falimentului

 UE este pregătită să ajute Ucraina să-si onoreze angajamentele financiare si să negocieze calea politică după destituirea lui Viktor Ianukovici din funcția de presedinte, a declarat luni ministrul britanic de Finanțe George Osborne, relatează AFP.

"Este necesar să fim pregătiți să oferim o asistență financiară prin intermediul unor organizații ca Fondul Monetar Internațional (FMI)", a declarat Osborne, la Singapore, precizând că este vorba despre împrumuturi.

"Sunt primele zile, primele ore (ale tranziției), dar ucrainenii par că si-au demonstrat voința de a-si proteja țara în viitor si de a se apropia de Europa. Nu cred că ar trebui să le întoarcem spatele, ci din contră".

Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton este asteptată luni la Kiev pentru a discuta despre măsurile care urmează să fie adoptate pentru calmarea atomosferei politice si stabilizarea economiei țării.

Ucraina riscă falimentul, dar Rusia, aflată în conflict cu UE în criza ucraineană, a promis acordarea unui credit în valoare de 15 miliarde de dolari si o reducere importantă la prețul gazelor naturale. Ea a plătit trei miliarde de dolari la sfârsitul lui decembrie, dar a anulat, săptămâna aceasta, o nouă plată, în valoare de două miliarde. Astfel, acordarea restului ajutorului este foarte incertă.

Agenția de evaluare financiară Standard & Poor's a avertizat vineri că în cazul în care Moscova revine asupra susținerii, Kievul - care este necesar să ramburseze anul acesta suma de 13 miliarde de dolari reprezentând datorii - va intra în default.

UE a promis deja o asistență financiară, însă mult inferioară acestui nivel, fiind evocată în acest sens suma de aproximativ 610 milioane de euro.

Secretarul american al Trezoreriei Jack Lew a oferit asigurări în weekend, în cadrul summitului G20, la Sydney, că "Statele Unite si alte țări sunt pregătite să ajute Ucraina în eforturile către democrație, stabilitate si crestere".

Mesajul Dacia pentru autoritati: Pentru a fi competitivi avem nevoie de infrastructura

Mesajul Dacia pentru autorități: Pentru a fi competitivi avem nevoie de infrastructură

Uzina din Mioveni trebuie să-si păstreze competitivitatea față de alte fabrici Renault, precum cea din Maroc, iar elementele relevante în acest sens sunt atât accesul facil către frontieră, cât si menținea costurilor salariale "la un anumit nivel", afirmă directorul general al Dacia, Nicolas Maure.

"Este foarte important pentru noi să avem acces cât mai facil către frontiera din Arad si este o prioritate pe care am comunicat-o Guvernului. Conform calculelor noastre, am economisi 30 de euro pe vehicul dacă ar exista autostradă (de la fabrică la graniță, n.r.). În acelasi timp, putem spune că 30 de euro nu sunt nici mult, nici puțin, există si alte elemente de luat în calcul pentru competitivitatea noastră, iar deocamdată vorbim despre costurile salariale, care trebuie menținute la un anumit nivel, pentru că altfel uzina din Tanger (Maroc), care este o uzină nouă, devine din ce în ce mai performantă si poate fi pusă în comparație cu cea din Mioveni. Noi ne dorim ca uzina din Mioveni să rămână în fața celei din Tanger", a declarat Maure, la o întâlnire cu presa.

El a afirmat că grupul francez Renault nu are deocamdată intenția de a părăsi România, unde este prezent de 15 ani, dar pe de altă parte, în contextul în care fabrica din Maroc devine din ce în ce mai competitivă, este important ca România să-si păstreze la rândul ei competitivitatea pentru a putea exporta către piețele din vestul Europei.

În prezent, producătorul auto are un flux rutier zilnic de 350 de camioane dinspre Mioveni către graniță si invers, a mai spus directorul general pentru Dacia si Renault România.

Presedintele Traian Băsescu a declarat recent că nefinalizarea Coridorului IV paneuropean de transport va duce la pierderea asamblării de la Pitesti, la uzinele Dacia, care deja extinde uzina din Maroc.

Băsescu a spus că România va pierde foarte multe investiții dacă nu finalizează Coridorul IV, iar Dacia este ceva "sigur".

În replică, premierul Victor Ponta a declarat că afirmația presedintelui reprezintă o "inconstiență sinistră, o tâmpenie", adăugând că a fost asigurat chiar de seful grupului Renault de continuarea investițiilor.

Ponta a asigurat că Guvernul lucrează la îmbunătățirea infrastructurii rutiere si că are încredere în ce spune presedintele Renault, nu în ce "mai aruncă, într-o chestie strict politică, Băsescu".

Ulterior, grupul francez a transmis că nu vrea să părăsească România, unde a investit peste 2 miliarde euro, dar evoluția infrastructurii este determinantă pentru proiectele viitoare.

Ponta: Nu vă luați după cine zice că pleacă Renault din România

Dacia Renault va realiza în România bancuri de testare pentru motoarele EURO 6, a anunțat, luni, directorul companiei, Nicolas Maure, premierul Victor Ponta intervenind si cerând, urmare a acestui anunț, să nu fie crezute acele persoane care susțin că Renault va pleca din România.

Presedintele Traian Băsescu a declarat recent că nefinalizarea Coridorului IV paneuropean de transport va duce la pierderea asamblării de la Pitesti, la uzinele Dacia, care deja extinde uzina din Maroc.

Aflat, luni, la sediul Autorității de Management pentru POS "Cresterea competitivității economice", cu ocazia semnării a sase contracte de finanțare propuse de Polul Auto Muntenia, din care face parte si Dacia Renault, Ponta a ținut să se refere si la această declarație a presedintelui.

"Dacia se pregăteste si construieste motoare EURO 6 în România, asa că nu vă luați după cine zice că pleacă", a spus Ponta, la finalul discursului ținut de directorul pentru România al Dacia Renault, Nicolas Maure, în care acesta tocmai anunțase intenția realizării în România a unor bancuri de testare pentru motoare EURO 6.

Ponta a arătat că cresterea economică de anul trecut se datorează si unor factori industriali din zona privată, iar Dacia Renault a avut o mare contribuție în acest sens.

"Zonă privată si-a continuat dezvoltarea si aici, evident, grupul Dacia Renault este de departe unul dintre liderii importanți, o societate fundamentală pentru economia României si, dacă vreți, si psihologic este atât de importantă. Nimeni nu-si poate imagina România fără Dacia", le-a spus Ponta celor prezenți.

La conferința de presă, printre alți invitați, a participat si fostul presedinte al Consiliului Județean Arges Constantin Nicolescu (PSD), al cărui mandat a fost încetat recent prin ordin al prefectului, după ce a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, care constatase că se află în conflict de interese.

PLANUL lui Ponta pentru NOUL GUVERN USD. ”Suntem pregatiti daca PNL se retrage de la guvernare”

PLANUL lui Ponta pentru NOUL GUVERN USD. ”Suntem pregătiți dacă PNL se retrage de la guvernare”

Cu o zi înainte ca PNL să-si pună în aplicare planul iesirii de la guvernare, liderii PSD s-au întâlnit în Kiseleff pentru a stabili strategia post - USL. La sedința din Kiseleff este folosit un aparat de bruiaj, iar la ea participă si liderii USD - Gabriel Oprea si Daniel Constantin.

Cu o zi înainte ca PNL să-si pună în aplicare planul iesirii de la guvernare, liderii PSD s-au întâlnit în Kiseleff pentru a stabili strategia post - USL. La sedința din această dimineață a conducerii PSD au fost invitați să participe si liderii UNPR, Gabriel Oprea si Daniel Constantin. Tema principală a discuției a reprezentat-o situația din USL si cum va gestiona USD guvernarea dacă ministrii PNL îsi dau demisia.

În cazul în care liberalii nu se înțeleg cu social-democrații, iar PNL iese de la guvernare, vor fi numiți ministrii intermari pentru această săptămână, luni va fi convocat comitetul executiv al PSD, iar marți, 4 martie, în Parlament va fi prezentat un nou guvern. ”Suntem pregătiți dacă PNL se retrage de la guvernare”, a spus, la finalul discuțiilor, premierul Victor Ponta.

Termenul impus de premier pentru noul guvern nu este mai departe de 8 martie când expiră interimatul lui Gabriel Oprea la Interne.

Potrivit unor surse social-democrate, premierul a primit mandat de negociere cu UDMR pentru susținere parlamentară. De asemenea, pesedistii vor înlocuirea prefecților proveniți de la PNL, poziții care vor reveni acum PC si PNL.

Pe ecranele monitoarelor care se aflau în sala de sedință a PSD, AMR-ul care se afla săptămânal pentru zilele rămase din mandatul lui Traian Băsescu, a fost înlocuit cu sigla Uniunii Social-Democrate. La sedința PSD, participă si ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, care s-a înscris recent în partid, dar si alți ministri social-democrați. Ca la fiecare sedință a PSD din Kiseleff, în timpul discuțiilor conducerii social-democrate este folosit un aparat de bruiaj.

“Am fost invitat la BPN al PSD, este dacă vreți sedința USD. Se pare, după ce am văzut declarațiile domnului Antonescu, că este vorba doar de o formalitate, există se pare o agenda ascunsă a domnului Antonescu, o agendă mai veche. Decizia este la domnul Antonescu si am văzut o resemnare, ceea ce înseamnă că au luat această decizie”, a spus la începutul sedinței presedintele PC, Daniel Constantin.

Conservatorul l-a acuzat pe liderul PNL că are o “agendă ascunsă”, demonstrată de faptul că sa întâlnit în secret cu presedintele Băsescu, că nu are un program de candidat la prezidențiale si este agresiv cu partenerii de guvernare.

“Îmi doresc ca mâine seară colegii liberali să nu sacrifice un proiect atât de important pentru un proiect personal. Proiectul domniei sale trebuie înscris în marele proiect național USL si din partea noastră este toată voința de a merge mai departe împreună si de a ne atinge cele două obiective . în rest suntem aici, parlamentari, ministri, orice discuții apar este important că noi nu uităm de ce am format USL si care sunt obiectivele sale”, a fost mesajul lui Ponta pentru Antonescu.

Premierul Ponta a anunțat deja că în cazul în care USL se rupe, va numi ministri interimari în locul celor din PNL.

În primă fază, ministri PSD, care dublau posturile celor de la PNL, vor prelua interimatul ministerelor liberale. Astfel, ministrul delegat pentru Bugetul, Liviu Voinea va prelua si Finanțele, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, va deveni ministrul Economiei, ministrul Mediului, Rovana Plumb va prelua si ministerul Apelor si Pădurilor, Dan Sova de la Mari Proiecte îsi va extinde aria de competențe si asupra Transporturilor, iar Gabriel Oprea va rămâne la Interne.

Tăriceanu: „Am intrat în Guvern, nu am făcut nimic si am acceptat să ne încalece PSD.

Tăriceanu: „Am intrat în Guvern, nu am făcut nimic si am acceptat să ne încalece PSD.

„Îmi dau demisia chiar si în acest moment, a amenințat Stroe. Antonescu: „Dă-ți-o.

Tariceanu si Antonescu au avut un schimb dur de replici în sedința conducerii PNL. Lui Stroe i s-a cerut să se retragă, acesta a vrut să-si dea demisia. În final, conducerea liberalilor a validat mandatul maximal pentru negocierile cu PSD, reconfirmând mandatul dat liderului pnl.

Antonescu cere desființarea USD, reducerea numărului de ministere, scăderea CAS si TVA, respingerea legii amnistiei si grațierii si neimpozitarea profitului reinvestit.

Sedința liberalilor de marți seara, convocată de urgență de Crin Antonescu pentru a pune la punct lucrurile în PNL după ce apăruseră unele voci care îi contestaseră autoritatea în fruntea

partidului, a reprezentat un bun prilej pentru a se transa anumite conflicte care mocneau. După

ce sala de sedință a fost schimbată pe ultima sută de metri, apoi ecranată cu un aparat de bruiaj, membrilor Biroului Politic Național li s-a interzis să părăsească sala timp de patru ore cât a durat sedința.

Prima confruntare în interiorul sedinței a fost cea între fostul presedinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu si actualul presedinte Crin Antonescu. Disputa dintre cei doi fusese prefațată cu o seară înainte de conflictul purtat prin intermediul televiziunilor. Antonescu a atacat dur, spunând că Tăriceanu îsi bate joc de partid atunci când vorbeste despre un Congres extraordinar, în timp ce Tăriceanu i-a recomandat lui Antonescu să se informeze ce a declarat, caracterizând afirmațiile liderului PNL ca fiind deplasate. Iritarea lui Antonescu venise si pe fondul poziției lui Tăriceanu, care se exprimase în favoarea menținerii actualei structuri a Guvernului, ceea ce ar fi făcut imposibilă impunerea lui Klaus Iohannis în Executiv în funcția de vicepremier si ministru de Interne. Mai mult, în plin conflict în USL, premierul Ponta l-a lăudat pe Tăriceanu pentru varianta propusă.

Surse din PNL au declarat pentru gândul că sedința conducerii, Călin Popescu Tăriceanu s-a ridicat în picioare si i-a făcut mai multe reprosuri lui Crin Antonescu. „Am intrat în Guvern, nu am făcut nimic si am acceptat să ne încalece PSDț, i-a spus Tăriceanu lui Antonescu.

Acesta a continuat atacul, criticându-l pe Antonescu că „ a avut o closcă cu pui în brațe, Comisia de Revizuire a Constituției, si a dat-o în barăț. În final, potrivit surselor citate, Tăriceanu i-a spus presedintelui PNL că în conflictul cu PSD țurmăreste interesul personal si nu al partiduluiț.

Reacția lui Crin Antonescu nu s-a lăsat asteptată. Liderul PNL l-a admonestat de față cu toți colegii pe Tăriceanu pentru că a atacat partidul într-un moment delicat, în plină negociere cu PSD.

Pentru a-i arăta că deține controlul partidului, Antonescu a cerut să fie supusă la vot propunerea lui Tăriceanu prin care structura Guvernului să nu fie modificată. Cei din conducerea PNL au respins varianta lui Tăriceanu si au girat negocierile purtate de Antonescu.

S-a cerut demisia fostului ministru de Interne, Radu Stroe

Conflictul între gruparea Stroe – Chițoiu si Crin Antonescu a iesit la iveală si în sedința Biroului

Politic Național.

Primul luat în vizor a fost fostul ministru de Interne, Radu Stroe, cel care a fost suspectat de colegii de partid că a devenit un apropiat al lui Victor Ponta. De altfel, în momentul critic al carierei de ministru al lui Stroe, acesta a fost apărat de premierul Ponta, care nu i-a cerut demisia pentru felul în care a acționat după accidentul aviatic din Apuseni. A doua zi, enervate de modul în care a comunicat Stroe, Antonescu a impus demisia ministrului de Interne. Acela a fost primul semn că Antonescu încearcă să elimine din Guvern anumiți ministri care „nu mai joacă pentru partidț si au început să „tragă cu PSDț.

Mai mulți membri ai conducerii PNL i-au spus lui Stroe că „a ajuns omul lui Ponta în Guvernț si

că „ar trebui să se retragăț. Surse din PNL au declarat pentru gândul că Stroe a răspuns: „dacă este vorba de demisie, mio dau si în acest momentț. „Dă-ți-o!ț, a replicat imediat Antonescu.

„Eu mă pun la dispoziția partidului, îmi pun demisia la dispoziția partiduluiț, a replicat Stroe.

„Eu nu sunt depozitar de demisiiț, a spus Antonescu, subiectul fiind închis în cele din urmă, fără

ca Stroe să-si dea demisia.

Chițoiu, retras din Guvern si de la partid

Crin Antonescu a ținut să transeze lucrurile si cu Daniel Chițoiu, cel care fusese convins cu greu să îsi dea demisia din funcția de ministru de Finanțe. Antonescu s-a arătat extrem de iritat de faptul că ministri Chițoiu (Finanțe) si Gerea (Economie) nu si-au înregistrat demisiile la Guvern si ele se află doar în sertarul lui Victor Ponta. Liderul PNL le-a cerut în mod imperativ să-si înregistreze oficial demiiile din funcțiile pe care le dețin în Executiv.

Mai mult, lui Chițoiu i s-a transmis că statutar nu poate ocupa simultan funcția de vicepresedinte si să aibă atribuțiile secretarului general. Chițoiu se mutase deja în sediul din Aviatorilor, unde preluase biroului secretarului general, Eduard Hellvig.

„Eu nu am cerut funcția, domnul Antonescu mi-a propus-o. Renunț la ea dacă este cazulț, a fost mesajul lui Chițoiu.

Secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, care va candida pentru un post de europarlamentar, a fost însărcinat de Crin Antonescu să caute pe cineva căruia îi poate delega statutar funcția de secretar general.

La finalul sedinței în care s-a adoptat o rezoluție prin care se impun anumite condiții pentru continuarea colaborării în interiorul PNL, Crin Antonescu nu a făcut nici o referire la momentele tensionate din interiorul sedinței.

Ori USD, ori USL

În Rezoluția PNL se precizează că liberalii susțin modificarea structurii Guvernului pentru ca Iohannis să poate fi instalat în funcția de vicepremier si ministru de Interne, cer desființarea USD (alianța PSD – PC – UNPR), dar si o serie de măsuri economice precum reducerea CAS si a TVA, precum si respingerea legii amnistiei si grațierii.

țPNL cere anularea imediată, de urgență, a documentelor referitoare la înființarea USD. PNL îsi menține propunerile de ministri. De asemenea, în legătură cu structura guvernului PNL solicită, începerea unor discuții pentru restructurarea formulei guvernamentale, în sensul numărului de ministere. Sunt câteva chestiuni de principiu, de natură legislativă, respingerea proiectului privind amnistia si grațierea si adoptarea urgentă a măsurilor referitoare la neimpozitarea profitului reinvestit si reducerea CASț, a mai spus seful liberalilor.

Crin Antonescu a afirmat că acestea sunt, din punctul său de vedere, soluțiile iesirii din criză a USL, astfel încât de mâine dimineață lucrurile să reintre în normal. țSper ca domnul Ponta să se bucure de aceste soluțiiț, a spus seful PNL.

Dacă PSD nu va accepta aceste condiții, a adăugat el, înseamnă că denunță protocolul USL.

Ponta îi răspunde lui Antonescu: Guvernul susține măsurile economice cerute de PNL

La o zi după ce Crin Antonescu a făcut, la partid, lista măsurilor de relaxare fiscală pe care le asteaptă de la Guvern, premierul Victor Ponta îi transmite că atât reducerea CAS, cât si neimpozitarea profitului reinvestit au fost deja negociate de Daniel Chițoiu cu FMI. Decizia ar urma să se ia în aprilie.

Ca răspuns la lista de condiții pusă de liberali pentru menținerea USL, premierul Victor Ponta ia transmis lui Crin Antonescu, prin serviciul de presă al Guvernului, că măsurile cerute de PNL sunt deja pe agenda Guvernului si au fost anunțate public încă de la începutul lunii.

țGuvernul României susține pachetul de măsuri de relaxare fiscală si dezvoltare economică anunțate la începutul acestei luni, care include reducerea CAS si neimpozitarea profitului reinvestit. Toate aceste măsuri vor fi discutate cu reprezentanții Comisiei Europene, Fondului Monetar Internațional si Băncii Mondiale, în cadrul vizitei în România care va avea loc în luna aprilieț, este mesajul lui Ponta pentru Antonescu.

În plus, Guvernul aminteste conducerii PNL că măsurile fiscale invocate au fost negociate chiar de un ministru liberal, vicepremierul demisionar Daniel Chițoiu, cu delegația FMI în ianuarie.

Discuțiile ar urma să fie reluate țîn aprilie, pe baza unui studiu care se face cu Banca Mondială.