FMI avertizeaza ca economia mondiala este prea fragila pentru a rezista cresterii dobanzilor

FMI avertizează că economia mondială este prea fragilă pentru a rezista cresterii dobânzilor

Fondul Monetar Internațional (FMI) urmăreste piețele financiare „cu ochi de vultur“ pentru că economia mondială este încă prea fragilă pentru a putea suporta cresteri de dobânzi, a afirmat economistul-sef al instituției Olivier Blanchard, citat de The Telegraph.

Ratele de dobândă extrem de scăzute la nivel internațional alimentează bulele financiare si îi împing pe investitori înspre active supraevaluate, a avertizat FMI prin ceea ce reprezintă o schimbare vizibilă de abordare a problemei bulelor speculative.

„Piețele financiare au fost foarte optimiste în ultimele luni. Sincer vorbind, vedem prețuri care sunt mult mai ridicate față de ce se întâmplă în economia reală“, a afirmat Gian Maria Milesi- Ferretti, directorul adjunct al FMI.

„Nu credem că este o bulă generalizată, dar este ceva ce trebuie să observăm atent. Într-o lume cu dobânzi foarte scăzute există tentația de a-ți asuma un risc si de a vâna randamente, iar acest lucru poate duce la excese“, a precizat el.

Olivier Blanchard, economistul-sef al FMI, spune că economia este încă prea fragilă pentru a putea suporta introducerea unor politici monetare mai aspre. „Principalul mijloc de apărare ar trebui să fie instrumentele macroprudențiale; să fie încetinită piața imobiliară, de exemplu.

Revenirea economică nu este suficient de puternică si trebuie susținută“, afirmă Blanchard FMI si-a redus estimarea de crestere a economiei globale pentru 2014 de la 3,7% la 3,4%, avertizând că economiile avansate sunt încă împovărate de un nivel ridicat al datoriilor. Diminuarea estimării reflectă încetinirea cresterii economiei Chinei, contractarea surprinzătoare a economiei americane în trimestrul al doilea si conflictele din Orientul Mijlociu care ar putea duce la scumpirea petrolului.

Reducerea estimărilor a devenit deja un ritual pentru FMI, semn că pesimismul încă planează asupra economiei mondiale. Există încă supracapacitate de producție la nivel mondial, iar rata de economisire de 25% afectează profund cererea agregată.

INS: Managerii de companii anticipează cresteri în următoarele luni pentru comerțul cu amănuntul si industria prelucrătoare

Managerii companiilor estimează pentru perioada iulie - septembrie crestere în comerțul cu amănuntul si un avans moderat în industria prelucrătoare, construcții si servicii, în raport cu cele trei luni anterioare, conform indicatorului sold conjunctural al INS.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna iulie, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o crestere moderată a volumului producției (sold conjunctural +7%) si o relativă stabilitate a prețurilor (sold conjunctural +3%) si a numărului de angajați (sold conjunctural -1% pe total), se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

În ceea ce priveste estimarea producției, pentru unele dintre activități se va înregistra tendință de crestere mai mare decât pe total industrie prelucrătoare si anume: fabricarea băuturilor (sold conjunctural +36%), fabricarea produselor din tutun (sold conjunctural +25%) si pentru activitatea din industria metalurgică (sold conjunctural +24%).

Pentru activitatea de construcții se prognozează un avans moderat al volumului producției (sold conjunctural +10%) în perioada iulie-septembrie si o relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +1%) si a stocului decontracte si comenzi (sold conjunctural +5%) .

În ceea ce priveste prețurile lucrărilor de construcții, managerii preconizează o crestere moderată a acestora (sold conjunctural +6%).

În sectorul comerț cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendință de majorare a activității economice (sold conjunctural +27%) si a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale (sold conjunctural +26%).

De asemenea, angajatorii prognozează cresterea moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +6%), precum si a prețurile de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +9%).

Cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaste crestere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +8%), iar prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de relativă stabilitate (sold conjunctural +1%).

Managerii din acest sector estimează însă o scădere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural -6%).

MAJORITATEA BANILOR VOR MERGE MAI DEGRABA TOT CATRE SALARIATI

MAJORITATEA BANILOR VOR MERGE MAI DEGRABĂ TOT CĂTRE SALARIAȚI". Cu banii din reducerea CAS am majora salariile si am face investiții. Asteptăm cu nerăbdare măsura!

Antreprenorii români ar folosi banii economisiți din reducerea CAS pentru cresteri salariale, pentru investiții în extinderea activităților si, implicit, pentru noi angajări, dar si pentru a acoperi alte eventuale cresteri de prețuri sau taxe - acestea sunt direcțiile de cheltuieli către care s-ar duce veniturile economisite de patru antreprenori chestionați de ZF, care au împreună circa 5.000 de salariați. Guvernul estimează că prin reducerea contribuțiilor la pensii (CAS) la angajator cu cinci puncte procentuale firmele private vor rămâne cu suma de 4,8 miliarde de lei anual la dispoziție, bani economisiți din bugetul de cheltuieli pe care îl aveau până acum cu forța de muncă. În prezent, contribuția angajatorului pentru pensiile salariaților este de 20,8% din salariul lunar brut al fiecărui salariat, iar nivelul acesteia s-ar reduce la 15,8% din salariul brut după aplicarea legii. Astfel, o companie cu 1.000 de angajați plătiți la nivelul salariului mediu face economii de circa 1,4 milioane de lei anual dacă s-ar aplica reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator, potrivit unui calcul al ZF.

„Din punctul meu de vedere, dacă se va face această economie, majoritatea banilor vor merge

mai degrabă tot către salariați. Dacă statul permite o economisire a costurilor cu forța de muncă, atunci nu văd de ce acesti bani nu ar fi dați angajaților“ , a explicat Dan Sucu, proprietarul grupului Mobexpert, liderul pieței locale de mobilă, care are circa 2.000 de salariați. Totusi, spune el, în ultimii ani a învățat că nu e bine să „vinzi pielea ursului din pădure“ si că nu îsi va construi bugetul pe promisiuni.

„Când si dacă se va aplica legea privind reducerea CAS la angajator, voi lua deciziile de redirecționare a banilor împreună cu echipa executivă, dar cred că o mare parte din bani se vor duce către salariați“, a spus Sucu, care controlează un grup cu afaceri de 120 de milioane de euro anul trecut. El a explicat totusi că în ultimii ani s-au făcut cresteri salariale în cadrul Mobexpert, cu precădere în societățile care au fost mai prospere.

La rândul său, omul de afaceri Raul Ciurtin, acționarul majoritar al companiei din industria laptelui Albalact, spune că banii proveniți din reducerea CAS ar putea fi folosiți atât pentru cresteri salariale, cât si pentru alte tipuri de cheltuieli.

„O reducere de 5% probabil că nu înseamnă foarte mulți bani, dar economiile făcute din aplicarea acestei măsuri se vor duce către mai multe linii de cheltuieli. Nu am bugetat reducerea CAS pentru anul acesta, probabil că o vom bugeta pentru anul viitor. O parte din acesti bani se vor duce către cresteri salariale, iar o altă parte vor acoperi probabil cresterile de prețuri la gaze, de exemplu, sau alte eventuale cresteri de taxe“, a spus Raul Ciurtin, presedintele unei companii cu circa 1.000 de salariați si afaceri de aproape 96 de milioane de euro anul trecut.

Guvernul estimează că jumătate din suma „pierdută” la bugetul de stat din reducerea

CAS va fi recuperată din crearea de noi locuri de muncă (1,3 mld. lei urmează să fie recuperați din încasările de contribuții sociale si impozit pe venit din salariile noilor angajați) si din noile investiții pe care le vor face companiile (1,25 mld. lei urmând a fi încasați suplimentar la buget din colectarea de TVA din banii investiți).

De altfel, către zona de investiții s-ar îndrepta si banii economisiți din reducerea CAS de către omul de afaceri Mihai Miron, chiar dacă o parte dintre acestia nu ar fi investiți pe teritoriul țării. „Dacă se aplică reducerea CAS, în cazul meu s-ar duce banii pe investiții, investiții care ar conduce si la o usoară crestere a numărului de salariați. Investițiile sunt necesare în zona de

producție de medicamente, având în vedere că în prezent derulăm astfel de proiecte la Chisinău si la Târgu Mures. De aceea, asteptăm cu nerăbdare această măsură, pentru extinderea si cresterea performanței activităților companiei”, a afirmat Mihai Miron, care controlează afacerea Ropharma din domeniul retailului si distribuției de medicamente, un business cu peste 1.000 de angajați si afaceri de peste 93 de milioane de euro.

Si Mihai Anghel, proprietarul grupului Cerealcom, care are circa 700 de salariați, spune că rezerva de bani din reducerea CAS s-ar duce tot către proiecte de investiții.

„Cu siguranță că i-as investi (banii proveniți din reducerea CAS la angajator – n.red.), asa cum am făcut în ultimii 25 de ani în țara asta”, a spus Anghel, care controlează un grup cu afaceri de peste 100 milioane euro pe an din producția si comerțul cu cereale si semințe oleaginoase, care exploatează 25.000 de hectare în Dolj.

Presedintele Traian Băsescu a trimis spre reexaminare în Parlament legea privind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, contestându-i oportunitatea, pe motiv că nu există surse de acoperire a noului deficit rezultat în urma acestei scăderi de taxe. Constituțional, presedintele este obligat să promulge legea dacă Parlamentul nu acceptă observațiile sale, dar mai are o posibilitate, si anume să o conteste la Curtea Constituțională (CC), ceea ce ar putea pune piedica intenției Guvernului ca legea să se aplice de la 1 octombrie. Dacă ar vrea să evite „timpii morți”, premierul Victor Ponta ar putea insista ca Parlamentul să se întoarcă din vacanță si să voteze legea, astfel încât să fie eliminate ipoteza ca CC să se pronunțe asupra eventualelor obiecții ale presedintelui după 1 octombrie. Deocamdată însă, nu s-au făcut demersuri în acest sens, premierul spunând chiar la un moment dat că dacă presedintele atacă legea la CC, ea va intra în vigoare la 1 ianuarie.

Cât înseamnă pentru companii reducerea CAS

O companie care îsi plăteste angajații cu salariul mediu pe economie (care a fost de 2.328 de lei brut în luna mai, potrivit Institutului Național de Statistică) plăteste, lunar, o contribuție la pensia angajatului de 20,8% din salariul brut, adică 484 de lei pe lună (aceasta fiind doar contribuția angajatorului).

Dacă CAS la angajator se reduce la 15,8%, contribuția aferentă unui salariu mediu scade la 367 de lei pe lună, de unde rezultă că, pentru fiecare salariat plătit la nivelul salariului mediu pe economie, reducerea CAS la angajator cu cinci puncte procentuale înseamnă o economie de 117 de lei lunar pentru companie.

Astfel, pentru o companie cu 100 de salariați plătiți la nivelul salariului mediu, reducerea CAS înseamnă economii de circa 140.000 de lei pe an, în timp ce pentru o firmă cu 1.000 de salariați această măsură înseamnă economii anuale de circa 1,4 milioane de lei.


ID-ul clientului: ca-pub-2651046441943407

Un secretar de stat anunta cresterea contributiilor sociale la sanatate

Un secretar de stat anunță cresterea contribuțiilor sociale la sănătate: „Măsura s-a discutat cu FMI, este esențială si justificată”. REACȚIA ministrului Sănătății.

Contradicții la Ministerul Sănătății pe tema contribuțiilor sociale de sănătate(CASS). În vreme ce secretarul de stat Dorel Săndesc susține că am putea asista la o majorare de la 10,7% la 14%, discutată cu FMI, ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu afirmă că e vorba de o propunere mai veche la care s-a renunțat.

Contribuția pentru asigurările de sănătate(CASS) ar putea creste până la 14 la sută, o discuție în acest sens având loc cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional, care au considerat că o astfel de măsură este "esențială si justificată", a declarat luni secretarul de stat din MS Dorel Săndesc.

În prezent CASS este de 10,7%.

Secretarul de stat a precizat că la nivelul Ministerului Sănătății există discuții privind posibilitatea majorării contribuției pentru asigurările de sănătate, fără ca până acum să existe o decizie în acest sens.

"A fost o discuție privind analiza sistemului de sănătate. Nu este un obiectiv sau o măsură stabilită de Guvern. Au fost discuții globale. Nu avem o discuție sau decizii la nivel interministerial. Este doar o discuție în perspectivă si merită făcută, după părerea mea", a spus secretarul de stat, la conferința de presă dedicată Zilei Internaționale de Luptă împotriva Hepatitei, organizată de MEDIAFAX, în parteneriat cu Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), Dorel Săndesc a adăugat că discuția din Guvern privind reducerea CAS a venit si pe fondul unei "frici de noi taxe".

"Am văzut sondaje în care oamenii pun pe primul loc sănătatea, fiind de acord să plătească mai mult. Discuția e necesară si am discutat inclusiv cu FMI. Este o dezbatere pe care vrem să o avem. Părerea mea e că ar trebui revenit la nivelul anterior, pentru că această contribuție este la nivel standard în UE, 13,5-14 la sută", a mai spus Săndesc. Secretarul de stat a precizat că la discuțiile cu oficialii FMI au participat si reprezentanți ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ai Agenției Naționale a Medicamentului si ai Ministerului de Finanțe.

Întrebat care a fost poziția FMI, secretarul de stat a răspuns: "Nu s-au opus, chiar au apreciat, considerând că este justificată."

Bănicioiu: Declarația este scoasă din context

Contactat de gândul, ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a declarat că este vorba de o propunere mai veche. Întrebat dacă va creste CASS, Bănicioiu a răspuns: „Nu, nici gând, declarația este scoasă din context, a povestit de o propunere veche a FMI, dar cu care nu am fost de acord si am reusit să-i convingem”.

Săndesc: Ministerul Sănătății nu va creste contribuțiile la sănătate

Contactat de gândul, secretarul de stat în ministerul Sănătății, Dorel Săndesc a precizat că declarația făcută în urmă cu câteva ore la conferința de presă dedicată Zilei Internaționale de Luptă împotriva Hepatitei, organizată de MEDIAFAX, în parteneriat cu Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), i-a fost scoasă din context. "Am spus la finalul conferinței că decizia de crestere a contribuțiilor la sănătate nu este o măsură a ministerului Sănătății si nici a Guvernului. Nu e vorba de o măsură sau de o intenție de mărire a CASS-ului. Ministerul si Guvernul, delegați de FMI nu vor creste contribuțiile la sănătate nici în viitorul apropiat, nici de la anul", a spus Săndesc.

Proiectul Codului Fiscal, retras brusc din dezbatere publică

La începutul lunii, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a retras de pe site, la cererea premierului Victor Ponte, proiectele Codului Fiscal si al Codului de Procedură Fiscală, la mai puțin de o zi de la publicarea documentelor care prevedeau noi impozite si taxe.

Mai exact, în proiect se prevedea că persoanele fizice care dețin clădiri cu o altă destinație decât cea de locuință vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe masini va fi majorat semnificativ, de două ori si jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi, pentru motoare maimari impozitul urmând însă să scadă.

"Intenția Guvernului este de a iniția o dezbatere publică deschisă si transparentă cu privire la modificările necesare Codului Fiscal si Codului de Procedură Fiscală, însă dorim, în acelasi timp, si adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea cresterii economice si la limitarea extinderii poverii fiscale", se arată în comunicatul transmis după retragerea documentelor, retragere despre care mediul de afaceri susține că naste suspiciuni.

Totodată, proiectul de lege privind reducerea CAS cu cinci puncte procentuale pentru angajatori s-a întors în Parlament, după ce a ajuns pe masa presedintelui care a cerut legislativului reexaminarea proiectului.

Băsescu a precizat că susține măsura, însă are rezerve legate de sustenabilitatea sa, mai exact de sursele de compensare pe care le-a prezentat Guvernul.

Reducerea CAS ar urma să fie revotată în toamnă, când presedintele va fi obligat fie să o promulge, fie să o atace la Curtea Constituțională.

90 de tineri au făcut trei luni de practică la Renault România. Ce SALARII ar putea primi dacă vor fi angajați

90 de tineri au avut ocazia să facă practică la Renault România timp de trei luni, unii dintre ei având oportunitatea să ajungă viitori angajați ai companiei.

90 de studenți si masteranzi din toată țara au făcut practică la Renault România timp de trei luni, între aprilie si iunie 2014, iar alți 22 continuă si în afara acestei perioade. În ultimii doisprezece ani, 1.250 de studenți au făcut practică la Renault România, iar o treime dintre acestia au fost angajați de către companie. Salariul mediu net la Dacia este de 3.154 de lei (700 de euro), iar venitul mediu net lunar al unui salariat ajunge la aproape 3.700 de lei (820 euro), luând în calcul toate bonusurile si primele, potrivit ZF.

Tinerii au lucrat pe platforma industrială de la Mioveni, la centrul de inginerie Renault Technologie Roumanie, la Bucuresti (proiectare) sau Titu (testări vehicule si organe mecanice), la Renault Commercial Roumanie (filiala comercială) si în cadrul activitaților de suport (Direcția de Sisteme Informatice sau Servicii Logistice).

”Studenții si masteranzii provin din principalele centre universitare ale țării. Cei mai mulți sunt de la facultăți cu profil tehnic (autovehicule rutiere, mecanică, inginerie electrică si electronică, automatică, TCM etc)”, au precizat pentru gândul reprezentanții Dacia.

Studenții si masteranzii au beneficiat de o bursă lunară, iar la sfârsitul perioadei de stagiu unii dintre ei au fost angajați. Un exemplu în acest sens este Cristian Dumitru Popescu, fost stagiar al promoției 2014, în prezent angajat al Renault Technologie Roumanie, la Centrul Tehnic Titu.

În lunile petrecute la Titu a participat la diverse teste realizate pe vehiculele din gama Dacia.

Speră că va contribui la calitatea acestora alături de echipa Direcției Inginerie Teste si Servicii (citeste continuarea aici, video).

De-a lungul programului Drive Your Future, stagiarii au fost îndrumați de către tutori, specialist din cadrul diverselor departamente.

Fondurile UE neutilizate de Romania si Bulgaria ar trebui redirectionate în Germania

Oficial german: Fondurile UE neutilizate de România si Bulgaria ar trebui redirecționate în Germania

Fondurile UE neutilizate de România si Bulgaria ar trebui redirecționate către Germania si alte țări care se confruntă cu "imigrația sărăciei", a afirmat, într-un interviu, ministrul Muncii din Renania de Nord-Westfalia, Guntram Schneider, precizând că acesti bani ar fi folosiți pentru integrare.

"Trebuie să folosim oportunitățile oferite de imigrație. Jumătate din imigranți sunt bine calificați.

Fără medicii si personalul medical din Europa de Sud-Est multe clinici din Renania de Nord- Westfalia nu ar mai putea funcționa", a declarat, într-un interviu acordat publicației Express, Guntram Schneider, ministrul Muncii în acest land.

Întrebat de cealaltă jumătate, care alcătuieste asa-numita "imigrație a sărăciei", oficialul german a precizat că acestia vor continua să vină, atât timp cât salariul minim în România este de 1,04 euro pe oră. "În România salariul minim (pe oră) este de 1,05 euro. Asa că nu trebuie să ne mirăm că oamenii vor continua să vină la noi. În 2013 au venit în Renania de Nord-Westfalia în jur de 18.000 de asa-numiți «imigranți ai sărăciei» (...) Landul pune la dispoziția localităților cu imigranți 10,4 milioane de euro pentru integrarea acestora. Pe de altă parte, si țările de origine precum România si Bulgaria trebuie să-si integreze mai bine minoritățile. Au la dispoziție fonduri europene în acest sens. Noi propunem ca fondurile pe care țările de origine (ale migrației sărăciei - n.r.) nu le absorb să fie redirecționate la noi si în alte țări (care primesc astfel de imigranți - n.r.)", a precizat Guntram Schneider.

Acesta a explicat că ar fi vorba de un miliard de euro anual, pe care autoritățile germane i-ar folosi pentru programe de integrare, educație si pentru integrarea pe piața muncii. Nu este prima dată când este avansată o astfel de posibilitate.

Postul german Deutsche Welle în limba bulgară a anunțat, în august anul trecut, că milioane de euro destinate săracilor din Bulgaria si România vor fi redirecționate către Germania pentru că aceste state sunt "incapabile să le utilizeze" si din cauza afluxului de români si bulgari în Germania.

Comisia Europeană a negat însă aceste informații.

"Nu este adevărat. Nu este niciun transfer de fonduri structurale care au fost alocate Bulgariei si României către alte țări", a declarat Jonathan Todd, purtător de cuvânt pentru Ocuparea forței de muncă si Afaceri sociale, László Andor, pentru EurActiv.

Todd a explicat că alocarea acestor fonduri pentru țările UE este stabilită o dată la sapte ani, iar actualul ciclu bugetar se încheie în acest an, următorul intrând în vigoare pentru 2014-2020. Dacă țările membre UE nu cheltuiesc toate fondurile structurale care le-au fost alocate, banii rămân la bugetul UE dar nu există o realocare a lor către alte țări, a explicat el.

Todd a adăugat că folosirea fondurilor structurale ale UE disponibile pentru Germania a fost o decizie a autorităților germane. Totusi, ei pot aloca unele dintre fonduri pentru a sprijini incluziunea socială în orasele care se confruntă cu asa-numita "imigrație a sărăciei".

"În orice caz, Germania nu primeste nicio crestere de fonduri structurale de la bugetul UE în acest scop. Dacă Germania decide să folosească mai mulți bani din fondurile structurale europene, va trebui să recurgă la o realocare a banilor de la alte proiecte", a afirmat Todd.