luni, 31 martie 2014

FMI aproba prima si a doua evaluare a acordului cu Romania!

FMI aproba prima si a doua evaluare a acordului cu Romania: Cresterea economica a atins nivelul maxim dupa criza, inflatia este la minimul istoric, dar economia si sectorul financiar raman vulnerabile la socuri Fondul Monetar International a aprobat miercuri prima si a doua evaluare a acordului preventiv incheiat cu Romania, apreciind ca deficitul de cont curent s-a redus semnificativ, cresterea economica a atns maximul perioadei post-criza iar inflatia a atins nivele minime istoric, dupa Revolutie. Cu toate acestea, economia si sectorul financiar raman vulnerabile la socuri, astfel incat aplicarea ferma a reformelor este esentiala pentru a mentine stabilitatea macroeconomica, avertizeaza FMI.

Prin aprobarea celor doua evaluari, FMI pune la dispozitia Romaniei, suplimentar, 389,4 milioane Drepturi Speciale (DST, circa 436,3 milioane euro).
Totodata, bordul FMI a aprobat o derogare de la clauza de performanta legata de soldul general al deficitului general al bugetului consolidat, care a fost ratat la o diferenta mica. "Romania realizeaza progrese bune in cadrul acordului preventiv stand-by. Cresterea economica a atins nivelul maxim in perioada post-criza in 2013, deficitul de cont curent s-a redus semnificativ iar inflatia a scazut la nivele minime istoric. Cu toate acestea, economia si sectorul financiar raman vulnerabile la socuri", a declarat David Lipton, prim-adjunct al directorului FMI.
Acesta a aratat ca imbunatatirea cheltuielilor de capital, colectarea mai buna a veniturilor si implementarea unui sistem de control al cheltuielilor sunt prioritati-cheie pentru 2014, precizand ca exista nevoia unor actiuni suplimentare de reforma in Sanatate si pentru protejarea familiilor sarace de cresterea preturilor la energie.
De asemenea, oficialul FMI recomanda intarirea transmisiei politicii monetare. Sistemul bancar ramane bine capitalizat, dar autoritatile trebuie sa accelereze rezolvarea problemei creditelor neperformante si sa supravegheze indeaproape riscurile legate de dezangajarea bancilor mama.
Acesta noteaza ca reformele structurale au progresat in sectorul energiei si transporturi.
Pe ansamblu, FMI estimeaza ca obiectivele programului au fost indeplinite, pe ansamblu, desi progresele in ceea ce priveste reformele structurale sunt inegale iar vulnerabilitatile raman.
Echipele Fondului Monetar International si Comisiei Europene s-au aflat la Bucuresti in perioada 21 ianuarie - 4 februarie pentru discutii privind prima si a doua evaluare a programului economic convenit anul trecut, potrivit Mediafax.
Institutiile financiare internationale si Guvernul mizeaza pe o crestere de 2,2-2,5% a Produsului Intern Brut in acest an, dupa un avans de 2,8% in 2013, datorat in principal productiei industriale si recoltei bogate.
Guvernul estimeaza scaderea inflatiei in prima jumatate a acestui an, insa indicatorul ar urma sa revina peste intervalul tintit de banca centrala in a doua parte a anului, in principal din cauza efectelor de baza si a impactului accizelor. Deficitul de cont curent ar trebui sa se mentina intre 1-1,5% din PIB in 2014.
Totodata, se estimeaza un deficitu bugetar de 2,2% din PIB in acest an, in termeni cash, plafon care include spatiu pentru o cofinantare mai mare a fondurilor UE si pentru sustinerea investitiilor generatoare de crestere.
Romania are in derulare un acord in valoare de 4 miliarde de euro cu FMI si Uniunea Europeana, din care nu intentioneaza insa sa acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja Romania de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare.
Romania a incheiat cu succes, in ultimii patru ani, doua acorduri cu FMI, UE si Banca Mondiala, in valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat in 2011 si finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autoritatile optand sa nu acceseze fondurile puse la dispozitie de creditorii externi.
Pe partea de masuri fiscale, Guvernul s-a angajat fata de FMI sa analizeze, in acest an, eficienta masurii de reducere temporara a cotei TVA la paine si produse de panificatie la 9%, si sa decida daca aceasta masura va fi permanentizata, potrivit scrisorii de intentie trimise in luna martie la Washington. Tot in acest an, guvernul va pregati o strategie pentru un nou regim de impozitare si evaluare a proprietatilor, introducand principiul destinatiei proprietatii. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregati un nou regim de impozitare in sectorul petrolului si gazelor naturale, valabil in perioada 2015-2024.
Guvernul noteaza de asemenea in scrisoare ca va "incerca" sa implementeze, in a doua parte a acestui an, o reducere semnificativa a cotei contributiilor sociale, intr-o maniera "neutra din punct de vedere bugetar", cu accentul pe masuri de largire a bazei de impozitare. Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Muncii vor incepe o analiza cuprinzatoare privind rezultatele Pilonului II al sistemului de pensii si impactul acestuia asupra dezvoltarii pietei de capital din Romania, potrivit scrisorii de intentie, unde se precizeaza ca Executivul evalueaza, de asemenea, optiunile de reducere a poverii fiscale intr-o maniera neutra din punct de vedere bugetar.
Guvernul s-a angajat fata de FMI sa declanseze, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Inspectia Muncii, in semestrul al doilea al acestui an, o serie de controale la firme, in cadrul unui "proiect-pilot" care va fi definitivat in perioada imediata, pentru identificarea muncii la negru si a cazurilor de evaziune, potrivit scrisorii de intentie.
Scrisoarea anunta si intentia Guvernului de a crea o baza de date centrala care sa permita gestionarea si evaluarea, impreuna cu autoritatile locale, a datelor privind impozitele, taxele si contributiile datorate bugetului general consolidat, precum si informatiile despre proprietati, mizandu-se pe faptul ca aceasta va fi o sursa importanta de informatii pentru contribuabili "care ar trebui sa duca si la cresterea conformarii" pana la 31 decembrie 2014.
Documentul prevede de asemenea majorarea salarului minm la 900 lei pe luna incepand din luna iulie, dupa cresterea de la 800 lei pe luna la 850 lei pe luna in ianuarie. Totodata, Guvernul va continua sa ajusteze numarul angajatilor din sectorul public, prin iesirile naturale din system si prin "identificarea redundantelor".
Acordul cu FMI prevede lansarea unor oferte publice initiale, la finele lunii iunie, pentru 15% din actiunile statului la Complexul Energetic Oltenia si Hidroelectrica. Realizarea obiectivului privind privatizarea Hidroelectrica a fost pusa insa sub semnul intrebarii dupa ce compania de stat a reintrat in insolventa, in luna februarie, cand Curtea de Apel Bucuresti a admis recursurile formulate de traderii de energie Alpiq, Energy Holding si EFT, dar si de Andritz Hydro, Alro, Elsid Titu si Directia Venituri Buget Local Sector 2 si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucuresti.

Guvernul s-a mai angajat, in scrisoare, la o restructurare agresiva a companiei CFR Marfa, cel mai mare transportator feroviar de marfa din Romania, si continuarea procesului de privatizare cu un investitor strategic.

Avertisment FMI: ECONOMIA romaneasca si sectorul bancar, vulnerabile la stocuri

Avertisment FMI: ECONOMIA românească și sectorul bancar, vulnerabile la stocuri!

Statul va avea la dispoziție o sumă suplimentară de aproximativ 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST), potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Fondului Monetar Internațional. Ieri, board-ul Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat prima si a doua evaluare a acordului preventiv cu România. Cele două evaluări au fost realizate la Bucuresti în luna ianuarie a acestui an de către misiunea FMI condusă de Andrea Schaechter.
Boardul FMI a aprobat o scutire de la îndeplinirea criteriilor de performanță cu privire la balanța fiscală, care a fost ratată cu puțin.
De asemenea boardul a aprobat cererea autorităților române de a adăuga o evaluare pe baza performanțelor de la finele lunii iunie 2014. Revizuirea suplimentară va coincide cu consultările pe tema articolului IV si cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului, scrie în comunicat. Boardul FMI a discutat, de asemenea, o evaluare a acordului stand by cu România aprobat în luna martie 2011. Concluzia evaluării a fost că obiectivele programului au fost în mare parte îndeplinite. "România face progrese în cadrul acordului preventiv. Cresterea economică a atins în 2013 cel mai ridicat nivel de după criză, deficitul de cont curent s-a redus semnificativ, iar inflația a scăzut la un minim istoric. Cu toate acestea, economia si sectorul financiar rămân vulnerabile la socuri. Implementarea riguroasă a programului este esențială pentru păstrarea stabilității macroeconomice în acest an electoral", a declarat directorul general adjunct al FMI, David Lipton.
Acesta a subliniat că ținta de deficit bugetar pentru 2014 oferă o nouă ajustare fiscală, sprijinind în acelasi timp o mai mare absorbție a fondurilor europene. Îmbunătățirea cheltuielilor de capital, o mai bună colectare a veniturilor si implementarea sistemelor de control a cheltuielilor sunt priorități cheie.
"Este nevoie de eforturi pentru întărirea transmiterii măsurilor de politică monetară. Sistemul bancar rămâne bine capitalizat, însă autoritățile trebuie să accelereze soluționarea creditelor neperformante si să monitorizeze îndeaproape riscurile de pe urma fenomenului de deleveraging la băncile mamă", a mai spus Lipton. Potrivit acestuia, "reformele structurale în sectoarele energiei si transporturilor au făcut progrese".

Băsescu: Depolitizați ANAF si, în câțiva ani, vom avea venituri la buget! Lăsați profesionistii să lucreze!
Depolitizați ANAF si, în câțiva ani, vom avea venituri la bugetul de stat, este mesajul meu către politicieni. De la centru până la sefii județeni ai ANAF! Lăsați profesionistii să lucreze! a declarant presedintele Traian Băsescu, astăzi, la bilanțul Serviciului Român de Informații. În discursul de la bilanțul SRI, presedintele Traian Băsescu a spus că instituțiile performante sunt cele care au fost depolitizate. Un contraexemplu, în opinia sefului statului, este Agenția Națională deAdministrare Fiscală (ANAF).

“Este unul din lucrurile care mă bucură cel mai mult din cele două mandate pe care le-am avut, alături de alte câteva instituții pe care am reusit să le protejez de politizare, si SRI a atins performanțe foarte bune. Aici ar fi de învățat o lecție: acolo unde politizarea nu s-a mai manifestat - SRI, DNA, DIICOT si mai sunt - acolo performanța a apărut. În România, sunt câteva instituții performante datorită depolitizării. La polul celălalt, ne plângem că nu adunăm veniturile la buget prognozate desi economia creste. Depolitizați ANAF, si în câțiva ani vom avea venituri la bugetul de stat, este mesajul meu către politicieni. De la centru până la sefii județeni ai ANAF! Lăsați profesionistii să lucreze! Nu o spun numai acum, am spus-o în timpul tuturor guvernelor, niciun partid nu a reusit să reziste tentației politizării si atunci de bună seamă, fiind numiri politice la ANAF, unii vor fi protejați, iar alții hăituiți pentru că politrucul vrea să-si păstreze funcția”.

La Complexul Energetic Oltenia Femeile contabil sau jurist sunt obligate sa dea la lopata

La Complexul Energetic Oltenia Femeile contabil sau jurist sunt obligate să dea la lopată

Disponibilizații de la Complexul Energetic Oltenia se plâng că au rămas fără slujbe pentru că nu sunt membri PSD. Desi oamenii sunt concediați din lipsa banilor, guvernul oferă pomeni electorale.
Femei trimise să dea la lopată si economisti transformați în soferi, - desi nu au carnet auto, sunt metodele prin care se realizează restructurarea a 800 de angajați TESA de la Complexul Energetic (CE) Oltenia. Asta pentru a-i face pe restructurați să renunțe la locul de muncă. Complexul care administrează minele de cărbuni din Oltenia numără acum peste 18.000 de angajați si trebuie să renunțe în acest an la 2.000, conform conducerii unității.
"Vor să cedez"
Juristii si contabilii se plâng că sunt pusi de conducere să aleagă între a lucra în producție si demisie, doar pentru că nu sunt membri PSD. "Cine este membru PSD nu riscă să-si piardă slujba. Mie mi s-a cerut să fiu sofer, desi stiau că nu am carnet. Vor să mă facă să cedez. Dacă nu, voi fi concediat că nu-mi îndeplinesc sarcinile de serviciu", ne-a declarat Traian, unul dintre prigoniți. Acesta susține că nu este membru în niciun partid si nici nu a fost vreodată. Sindicalistii recunosc si ei prigoana. "Sunt câteva persoane care m-au contactat. Au venit decizii numai pentru cei care le convine", a declarat Corneliu Gârjoabă, presedintele Sindicatul Liber al Salariaților din CE Oltenia.
Doar sapte cereri
Abuzurile au fost reclamate chiar si de un parlamentar PSD. "Peste 25 de persoane m-au contactat. M-a surprins trecerea de pe funcția de economist pe funcția de muncitor necalificat.
Nu mi se pare normal", a menționat deputatul Vasile Popeangă. În schimb, directorul Complexului, Laurențiu Ciurel, spune că o mare parte din personalul TESA nu avea oricum obiect de activitate, iar cei de la birouri aleg demisia în locul producției. "Am avut sapte cereri la mapă făcute de ingineri, juristi, economisti, care cer să treacă electricieni, lăcătusi, chimisti", explică directorul general.
Si directorul a fost numit pentru că avea PSD în CV Laurențiu Ciurel a recunoscut că au fost cazuri si de femei care au fost trimise să dea la lopată, dar că acestea au fost remediate. "Sunt cazuri. Nu foarte multe, dar de ordinul zecilor, când sunt doamne care trebuie să meargă la bandă, să dea cu lopata. Încercăm să le trimitem în zone precum primitor-distribuitor, sculărie, activități de genul acesta si să îndreptăm bărbații spre posturile cu efort fizic", a mai declarant directorul general al Complexului. Acesta a fost numit în fruntea unității după instalarea Guvernului Ponta, în 2012, ținându-se cont de criteriul după care se fac restructurările: membru PSD.
Concurs dubios
Acum doi ani, Executivul a angajat o companie de recrutare, Kienbaum, care a analizat mai multe CV-uri si l-a selectat pe vicepresedintele PSD Gorj, Laurențiu Ciurel. Acesta este de fapt omul presedintelui Consiliului Judetean Gorj, "baronul" Ion Călinoiu.
Primă de 700 de lei

Desi concediază oameni pentru a face economii la bugetul Complexului, cu ocazia Pastelui, toți cei 18.000 de angajați vor avea opt zile de concediu. În plus, ei vor beneficia si de o primă în valoare de 700 de lei, sub formă de tichete, asa cum a decis Guvernul Ponta. Un calcul simplu arată că doar tichetele-cadou vor însemna o cheltuială de aproape trei milioane de euro (13,3 milioane de lei). Complexul Energetic Oltenia a înregistrat, în 2013, un profit de 300 de milioane de lei.

Austriecii pun lacatul pe Armatura Cluj, vand activele si concediaza angajatii

Austriecii pun lacătul pe Armătura Cluj, vând activele si concediază angajații

Austriecii de la Herz Armaturen, care controlează producătorul local de armături Armătura Cluj (ARM) listată pe bursă, intenționează să închidă secțiile de producție din cadrul companiei, respectiv turnătoria de alamă si turnătoria de fontă si să concedieze angajații, potrivit convocatorului emis pe bursă de reprezentanții Armătura.
Pe ordinea de zi a adunării acționarilor se mai află si propunerea de vânzare a tuturor bunurilor imobiliare din patrimoniul societății în vederea plății datoriilor companiei, majoritatea către acționarii austrieci.Decizia austriecilor de la Herz Armaturen vine după ce ASF a amendat conducerea societății si a anulat operațiunile de reducere a capitalului social la zero si includerea ulterioară a unor datorii în capitalurile societății prin care 2.700 de acționari ai Armătura care dețineau 25% din acțiunile companiei au rămas fără acțiuni si nu au încasat niciun ban.
Armătura are circa 200 de angajați si anul trecut a avut afaceri de 22,8 mil. lei si a raportat o pierdere de 1,1 mil. lei. Compania avea la 31 decembrie datorii totale de 32,2 mil. lei din care 24,4 mil. lei către firme din grupul Herz Armaturen.
Guvernul a aprobat Acordul de parteneriat 2014-2020 si îl trimite oficial Comisiei Europene Guvernul a aprobat, miercuri, Acordul de parteneriat 2014-2020, care stabileste modul de utilizare afondurilor europene, si îl va transmite în mod formal Comisiei Europene la finalul lunii martie, a anunțat, miercuri, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
El a precizat că este vorba de "prima versiune oficială" a Acordului si si-a exprimat speranța că documentul va fi semnat în maximum trei luni, perioadă în care oficialii de la Bruxelles pot transmite observațiile necesare.
Acordul stabileste mai multe priorități de finanțare, respectiv competitivitatea, oamenii si societatea, infrastructura, resursele, administrația si guvernarea.
Alocările propuse sunt: de 9,5 miliarde euro pentru Programul Operațional privind Infrastructura Mare, 6,6 miliarde euro pentru Programul Operațional Regional, 4,2 miliarde euro pentru Programul Operațional Capital Uman, 553 milioane euro pentru Programul Operațional Capacitate Administrativă, 1,2 miliarde euro pentru Programul Operațional Competitivitate, 265 milioane euro pentru Programul Operațional Asistență Tehnică, 452 milioane euro pentru programe de cooperare transfrontalieră, 8 miliarde euro pentru Programul Național pentru Dezvoltare Rurală.

Teodorovici a arătat că nu este convenită încă alocarea pentru Programul Operațional Pescuit, iar, în funcția de perfomanța în absorbție, România are o rezervă de 1,82 miliarde euro pe care o poate accesa. Ministrul a mai arătat că, în luna mai, vor fi transmise formal CE si documentele privind programele operaționale

Banicioiu: Banii din Sanatate sunt cheltuiti unde nu trebuie, pacientii sunt pacaliți

Bănicioiu: Banii din Sănătate sunt cheltuiți unde nu trebuie, pacienții sunt păcăliți

Ministrul Sănătății susține, în interviul acordat MEDIAFAX, că în sistem se face risipă, că banii nu sunt cheltuiți unde trebuie, de aici si "repercusiunile nefaste", si că pacienții sunt păcăliți si lăsați să astepte ore în sir până ajunge la specialist.
Nicolae Bănicioiu, care a preluat de trei săptămâni portofoliul Sănătății, arată, în interviul acordat agenției MEDIAFAX, că cea mai mare problemă a sistemului sanitar este aceea că nu s-a reusit nici măcar cheltuirea eficientă a banilor existenți. Ministrul susține că niciodată nu au fost suficient de mulți bani pentru sănătate, dar problemele din sistem apar pentru că si ceea ce există este cheltuit pe ce nu trebuie.
Ministrul Sănătății mai spune că sunt foarte multe probleme în sistemul sanitar, de la ambulatoriu până la internare, pacienții sunt lăsați să astepte ore în sir sau zile la rând până să ajungă la specialistul de care au nevoie, în spitale nu se păstrează curățenia, nu se face niciun efort pentru asta si nu există o sală de asteptare decentă.
Bănicioiu mai spune că o problemă a sistemului este aceea că nu se asigură acces la informații, nici măcar atunci când sunt solicitate în mod repetat, că nu există un mod decent de a menține contactul cu pacientul si de a-l informa.
Ministrul crede că problemele privind organizarea spitalului, partea administrativă, circuitele spitalicesti, modul de lucru cu managerii si controlul mult mai sever față de ce se întâmplă în unitățile sanitare trebuie rezolvate până la sfârsitul acestui an. El susține că sunt absolut necesare umanizarea spitalelor si stoparea risipei.
Bănicioiu vrea să fie aprobat urgent pachetul de servicii de bază si noua listă de medicamente compensate, dar crede că acest lucru va fi posibil abia în semestrul al doilea, întrucât toate documentele trebuie rediscutate, filă cu filă, după ce foarte multe persoane s-au plâns că propunerile nu le-au fost luate în considerare. Ministrul mai spune că noua listă de medicamente va fi revizuită, întrucât menține în continuare zeci de medicamente ce nu trebuie compensate, cum ar fi vitaminele.
Nicolae Bănicioiu vrea să găsească soluții pentru a-i stimula pe medici să rămână în țară, atât din punct de vedere financiar, cât si prin îmbunătățirea condiției lor profesionale.
În ce priveste Ministerul Sănătății, Bănicioiu spune că instituția trebuie debirocratizată, atât în ceea ce priveste activitatea internă, cât si relația cu unitățile subordonate.

Prezentăm integral interviul acordat de Nicolae Bănicioiu agenției MEDIAFAX:

Reporter: Ce vă recomandă în funcția de ministru al Sănătății?
Nicolae Bănicioiu: Faptul că de la 18 ani sunt în acest sistem sanitar. Ca si student, am început la Facultatea de Medicină Dentară, am activat si lucrat până în momentul de față, am parcurs toate etapele student, medic stagiar, medic rezident, preparator universitar, asistent universitar.
Dar si ca pacient pot să spun că am testat si cunoscut sistemul sanitar românesc si cred că pot sintetiza în două cuvinte că sunt un cunoscător al sistemului, sunt un om al sistemului si, din ambele perspective, v-am zis, am luat contact cu tot ceea ce presupune partea de sănătate din România.
Rep.: Este totusi un minister destul de dificil.
N.B.: Da, eu cred că este unul dintre cele mai dificile ministere si poate că este si una dintre cele mai dificile perioade pentru a fi ministru la Sănătate, dar o abordare cu calm si cu multă ambiție cred că mă va ajuta să dezleg si să rezolv aceste probleme acute cu care ne confruntăm toți. Ca si moment poate de preluare a ministerului, vreau doar să spun că întradevăr dau dreptate tuturor celor care se plâng în fiecare zi de neajunsurile sistemului sanitar, de problemele pe care le au, din ambulator până la internare, si de asemenea si profesionistii, cei care lucrează si încearcă în fiecare zi să trateze bolnavi, cu lipsurile pe care le stim cu toții.
Dar este o provocare cu atât mai mare si cred că e mai important, si sunt constient de responsabilitatea pe care o am.
Rep.: Înțeleg că stiți care sunt problemele sistemului, le cunoasteți, sunt grele, sunt multe si vi le asumați.
N.B.: Îmi asum găsirea de soluții si încerc să dau în primul rând oamenilor care lucrează în sistem speranța că poate fi mai bine, că lucrurile vor merge mai bine si, în primul rând, o altă abordare față de pacient. Deci îmi doresc ca pacientul să fie tratat asa cum se cuvine, asa cum merită pentru contribuția pe care o are către sistemul de sănătate, să nu mai fie păcălit, în spitalele din România să nu mai fie lăsat să astepte ore în sir sau zile la rânduri până are contact cu specialistul de care are nevoie, si la fel v-am zis în partea celalaltă, pentru că problemele nu sunt doar într-un singur sens, sunt de ambele sensuri, deci si din partea oamenilor care lucrează, dar si din partea beneficiarilor, din partea pacienților.
Rep.: Care este primul proiect pe care ați dori să-l puneți în aplicare si care este termenul limită pentru implementarea lui?
N.B.: În primul rând, vreau să eficientizez modul de lucru în Ministrul Sănătății, vreau ca o hârtie pe care o depui astăzi în minister să nu mai parcurgă un ciclu atât de îndelungat si atât de anevoios până obții răspunsul. Orice contact si orice relație a noastră cu autoritățile din subordine durează foarte mult timp si, de multe ori, acest timp este vital chiar pentru supraviețuirea celor pe care noi încercăm să-i tratăm. Comunicarea aceasta dintre noi, ca si unitate centrală, cu spitalele din subordine, cu toate entitățile din subordinea noastră trebuie eficientizată. Îmi doresc ca modul de lucru să se schimbe foarte repede, n-am timp foarte mult pentru a remedia această situație si, de asemenea, dacă pot să includ tot în acest proiect, pentru că eu le consider proiecte similare si la fel de importante, este modul de funcționare al
unităților noastre din subordine, al spitalului în general. Deci de la curățenia propriuă-zisă până la, nu stiu, comportamentul față de pacient, si nu mă refer neapărat din punctul de vedere al medicului, mă refer al celui care administrează sistemul, al celui care administrează spitalul. Ați văzut ca si mine că în spitalele din România nu se păstrează curățenia, nu se face niciun efort pentru asta, nu ai o sală de asteptare decentă, nu ai acces lainformații, nici măcar dacă le soliciți în mod repetat, nu există un mod decent de a menține contactul si de a informa beneficiarul. Asta îmi doresc să schimb cât mai urgent. Nu vă dau un termen ca si dată, dar vă dau un termen ca si perioadă, ca si final de acest an, de 2014. Si, la fel, aici includ si organizarea spitalului, deci mă refer la absolut tot aici, partea administrativă, circuitele
spitalicesti si, repet, modul de lucru cu managerii si controlul mult mai sever față de ce se întâmplă în spitale.
Rep.: Domnul ministru Nicolăescu avea în plan foarte multe proiecte de reformă. Sunt mai multe proiecte de reformă, si mă refer la pachetul de servicii de bază, vorbea despre o nouă listă de medicamente compensate, vorbea despre statutul spitalelor, un system de salarizare al medicilor, legea malpraxisului, modificări la Legea sănătății, mai multe. As vrea să ne oprim asupra câtorva de maximă importanță, cum ar fi pachetul de servicii de bază.
N.B.: Deci eu vreau să precizez, asa cum a spus-o încă de la venirea mea în minister, că as vrea să fiu primul dintre ministrii care continuă sau preia toate programele predecesorului său.
Cred că românii s-au săturat ca de 24 de ani să vadă o nouă reformă la venirea unui alt ministru. Si tot ceea ce există în programul de guvernare si a fost în programul de guvernare al USL, evident că sunt pentru a continua si cred în continuare în aceste lucruri. Din păcate, după nici trei săptămâni de la preluarea mandatului, nu pot să sau pot să înțeleg de ce domnul Nicolaescu nu a reusit să onoreze cu un termen de finalizare niciunul din aceste proiecte. Deci au fost doar idei, multe dintre ele chiar foarte bune, dar niciunul pus în practică. Si sunt pus în situația de a face o analiză foarte serioasă a fiecăruia dintre ele, o cercetare din punct de vedere al modului de susținere si financiar, si al impactului terapeutic, al impactului social pe care-l au si, evident, în măsura în care se pot implement, sun pentru a face acest lucru. Însă reforma aceea finalizată, cum zicea domnul ministru Nicolăescu, 99 la sută, deocamdată este doar la stadiul de declarație politică si nu la a fi pus în practică. Si luăm primul proiect de care ați vorbit, pachetul de bază, care, repet, sunt constient că este cel care reorganizează si echilibrează sistemul, suntem cu toții de acord că acest pachet trebuie să intre anul acesta, cât mai devreme. Eu, împreună cu Casa Națională de Asigurări cât si cu cei implicați în acest demers, tot ceea ce înseamnă partea clinică, medicii de familie, toți cei interesați si actorii din sistem, chiar si reprezentanții pacienților, negociem în acest moment acest pachet de bază. Si vreau să vă spun că am înaintat destul de mult, suntem aproape de finalizarea conținutului. Ca si termen, sper să fie un termen rezonabil, mult mai devreme decât era preconizat în mod real. Nu mă refer la declarații politice de genul va fi gata luna viitoare, va fi gata, nu stiu, pe 1 aprilie, dar trebuie să spun din capul locului că în momentul în care am mers la aceste discuții, foarte mulți dintre actorii implicați mi-au atras atenția că tot ceea ce solicitaseră nu era inclus în proiectul afisat pe site-ul ministerului, si de aceea a necesitat o perioadă mai mare de consultări la Casa Națională de Asigurări.
Rep.: Am putea vorbi de semestrul al doilea, de exemplu, suntem la sfârsitul lui martie.
N.B.: Da. Vom putea vorbi de semestrul al doilea si sper să fie pus în practică în semestrul al doilea, dar, v-am zis, un pachet care va fi agreat de toată lumea încercăm să întrunim. Nu stiu dacă va fi chiar consens, dar încercăm să întrunim si să susținem toate lucrurile semnalate si neincluse până acum, tocmai pentru a crea un mod eficient de lucru si de a nu nedreptăți nici pacientul si nici pe cei care-l aplică.
Rep.: Pachetul atrage după el o listă de medicamente compensate.
N.B.: Eu vreau să vă spun tot asa, de la început, că sunt unul dintre cei mai mari susținători, în fapt, de a asigura accesul la medicamente noi al pacienților, deci sunt unul dintre cei care m-am luptat pentru ca aceste molecule noi să ajungă la pacienți si cred că termenul era sau putea fi mult mai devreme decât anul 2014, dar nu vreau să spun de ce n-au făcut predecesorii mei mai multe lucruri. Vreau să vă spun că încercăm ca în acest an, dar cât mai repede, să dăm acest acces binemeritat al pacienților către moleculele vitale. Si aici sunt două chestiuni. După ce pleacă de la minister, toată lumea devine foarte vocală si ulterior găsesc rapid soluțiile pe care nu le găseau când erau pe scaunul de ministru al Sănătății. Nu vreau să comentez declarații politice, vreau să vă spun că, în primul rând, am identificat mai multe probleme în modul de alcătuire a proiectului depus pe site-ul ministerului de fostul ministru, si anume modul în care unitatea de evaluare a tehnologiilor medicale a reusit să realizeze toate activitățile prevăzute în cadrul procesului de evaluare. Aici vorbim de o singură persoană, a cărei compentență nu o
contest si nici buna intenție, vorbesc doar de capacitatea administrativă. Era vorba de o singură persoană, care nu putea să aibă cum să evalueze întregul raport si să vegheze ca întregul raport să fie si să aplice toate prevederile legale, si să fie cât mai transparent si cât mai efficient posibil. Noi vorbim aici de introducerea în noua listă de peste 130 de molecule noi. Deci, o singură persoană, sunt convins, cu toată buna intenție si cu toată buna credință, că nu putea să facă singură față unei astfel de situații. A doua chestiune pe care sau asupra căreia am atras atenția încă de când am văzut afisarea pe site a acestui proiect era cea legată de faptul că încă în lista de compensate si medicamente gratuite sunt unele vitamine care nu sunt esențiale pentru viață si care pot fi asigurate din alte fonduri, dar stiți foarte bine, că ați scris si dumneavoastră de celebra listă Ginkgo biloba, si uite asa. Deci si acele vitamine si Ginkgo biloba pot fi suportate în alt mod si cred că nu pot fi puse pe acelasi picior de egalitate, nu stiu, cu medicamentele vitale, gen moleculele din oncologie. Deci modul de tratare al lucrurilor a fost similar, în condițiile în care trebuiau să fie făcute clar diferențe si o abordare mult mai corectă si mult mai transparentă. De asemenea, o altă chestiune, era vorba de sustenabilitatea financiară a acestui proiect. Păi noi vorbim totusi de o listă nouă, care de fapt este o lista veche la care se adaugă un set de molecule noi, care după părerea mea, în marea parte dintre ele, pot fi foarte utile si sunt utile, repet, cum v-am zis si în exemplul dat anterior. Problema este că a introduce molecule noi fără a scoate nimic din ce vă semnalam înainte, din moleculele care nu sunt sau care pot fi suportate altfel a atras automat un pact pozitiv, nu un impact zero, asa cum erau discuția si angajamentul pe care-l făcuse Ministerul Sănătății anterior. Părerea mea e că aici sau gresit un pic pasii, înainte trebuia lista catalogată din punct de vedere al eficienței si ulterior trebuiau adăugate moleculele noi. În momentul de față vorbim de un impact calculat la multe sute de milioane de roni si vorbim de faptul că au fost momente în care predecesorii, conducerea anterioară mie nu a avut un contact foarte strâns cu Ministerul de Finanțe pentru a calcula acest impact si cu Casa Națională de Asigurări. Si atunci poate de aceea a rezultat o confuzie, care s-a materializat în anumite declarații, mai mult politice decât din punct de vedere al Ministerului Sănătății, în anumite termene nerealiste lansate pe piață. Eu vreau să spun încă o dată că facem eforturi pentru a da acces acestor molecule noi încă de anul acesta si reped încerc să... În primul rând, sunt constient de drama umană în care se află pacienții care nu au acces, repet, de sase ani la aceste molecule, ei sunt dusi cu vorba în mod constant, de sase ani de zile. Si precedenta conducere a ministerului a mai avansat câteva termene, dacă miaduc aminte, si anul trecut au fost vreo două sau trei termene depăsite. Dar nu cred că este corect să te joci cu iluziile si cu speranțele unor oameni mințindu-i sau încercând să treci hopul pasându-i de la o lună la alta sau, nu stiu ... Chiar dacă nu mai esti la conducere si ai trecut în opoziție, asta nu înseamnă că te joci cu sufernța unui om. Sănătatea, după părerea mea, nu trebuie să aibă coloratură politică si de aceea cred că sinceritatea este modul de abordare cel mai corect.
Rep.: În aceste condiții, vor fi bani ca noua listă de medicamente să fie introdusă în acest an?
N.B.: Eu cred că dacă lucrurile erau făcute într-un mod mult mai asezat si poate inspirându-ne un pic de la statele vecine nouă din Uniunea Europeană, cred că reuseam reped să facem lucrul acesta de multă vreme. Dar si să updatăm lista cu ceea ce era nou si să scoatem din listă ceea ce nu era folositor, nu am vrut niciodată să avem o abordare foarte serioasă, totul a fost sub termeni politicianisti si poate de multe ori ipocriți. Eu cred însă că, după discuții cu producătorii de medicamente, cu reprezentanții pacienților, cu o altă abordare vizavi de Casa Națională de Asigurări, cred că putem găsi soluții, si în momentul de față chiar lucrăm pe un astfel de proiect, pentru a reusi să dăm acces în mod gratuit anul acesta pentru moleculele vitale către pacienți. Deci sunt proceduri care s-au mai făcut si, repet, se fac tot timpul în Uniunea Europeană. Companiile mari, în momentul în care intră pe piață cu o moleculă nouă, suportă intrarea acelei molecule din fonduri proprii. Sunt proceduri, repet, europene, transparente si îmi pare rău că trebuie să le facem acum la o viteză mult mai mare decât luasem în calcul, pentru că, repet, nevoia pacienților este vitală. Economisim si banii despre care vorbeam înainte, si pe care nici măcar nu-i avem prevăzuți, si încercăm să dăm o rezolvare după, repet, atât de mulți ani unei soluții foarte, unei probleme foarte complicate. Nu vreau să mă scuz într-un fel... doar vreau să spun încă o dată că înțeleg drama prin care trec pacienții si vreau să explic tuturor că în trei săptămâni, deci am găsi si soluția si am încercat să o punem rapid în aplicare, este o chestiunele care trebuia pusă în aplicare cu mult timp înainte si cred că aveau sau puteau să aibă acces la această soluție foarte mulți dintre predecesorii mei. Rep.:
Care este strategia față de Institutul Cantacuzino, stiind deja că raportul OMS este încurajator?
N.B.: Da, am văzut si eu concluziile raportului OMS si pot spune că îmi însusesc nota de optimism pe care au lăsat-o experților în paginile raportului, asta însemnând însă că reparăm tot ceea ce n-a funcționat bine până acum acolo. Deci este si o condiționalitate introdusă în raport si evident că putem avea, dacă respectăm toate acele proceduri pe care nu le-am respectat prima oară, putem avea vaccin antigripal încă din toamna lui 2014. Momentan eu pregătesc o notă pentru a o prezenta în sedința de Guvern, cu tot ceea ce s-a întâmplat pe baza concluziilor din raport si cu toate măsurile care se impun, pentru că se impun si niste măsuri.
Rep.: Aveți un buget special pentru institut, pentru că aveți de plătit niste restanțe?
N.B.: Păi, din păcate vă dați seama că toate aceste situații sau tuturor acestor situații trebuie să le facem noi față implicit si întâi cred că trebuie stabiliți vinovații acolo. Si în momentul ulterior evident că vom vedea cine suportă pagubele, cine ... totul este, după cum stiți, din contribuțiile cetățeanului român. Institutul Cantacuzino a funcționat din bani de la bugetul statului român.
Rep.: Aveți în vedere schimbarea unor manageri de spital?
N.B.: Nu am o țintă neapărat din a schimba un anumit manager. Intenționez să schimb modul de abordare al managerului de spital față de unitatea pe care o conduce. Dacă managerul de spital nu-si respectă atribuțiile prevăzute în contractul pe care-l are unitatea respectivă, normal că am să fac si astfel de schimbări. Dacă lucrurile nu funcționează bine si dacă se dovedesc a fi erori evidente de management, normal că nu am cum să torelez astfel de situații. Dar nu vorbim aici de o țintă si în niciun caz - si asta vă rog să mă credeți - de vreo coloratură politică sau un mod de abordare politic, în niciun caz. Deci strict criterii de competențe si de satisfacție profesională si atât.
Rep.: Ce măsuri concrete aveți dumneavoastră pentru a opri exodul medicilor?
N.B.: Vă dați seama că, pentru foarte mulți tineri de astăzi din România, plecarea din țară e o provocare, dar probabil că si câstigul este cel care ademeneste si tentează. Dar de multe ori să stiți că e vorba si de împlinirea profesională, pe care, din păcate, în multe cazuri întâmpini foarte multe dificultăți în România în a te realiza profesional. Vreau să vă spun că la medici e o situație un pic mai aparte si cauzată de salariile foarte mici, le stim cu toții. Mai ales medicii tineri, cei care intră la rezidențiat, stiți cu toții că au parte poate de cele mai mici salarii ale sistemului de salarizare românesc. Tocmai de aceea am fost unul dintre susținătorii bursei pentru rezidenți, deci acolo a fost o înțelegere si o abordare foarte corectă a primului ministru Victor Ponta si s-a putut pune în aplicare, si asta o spun cu oarecare bucurie, că am reusit eu să pun în aplicare acest lucru încă din prima săptămână de prezență la Ministerul Sănătății. Si
acolo, tot din cauza unor lucruri care nu au funcționat foarte bine, nu stiu, un mod de abordare mult prea superficial, chiar la MS s-a ajuns la întârzieri record la a plăti aceste burse către rezidenți. La un moment dat cred că ne confruntam si cu neîncredere că banii aceia vor mai ajunge, era doar o promisiune pe care nu ... niste politicieni nu o țineau. Si am reusit, într-un timp relativ scurt, în opr sau nouă zile, am reusit să fac ca bani să plece, să semnăm toate actele, să demarăm toate procedurile si banii să ajungă la rezidenți. Este o sumă importantă, încă nu este suficientă acea sumă de 670 de roni, dar este binevenită în condițiile de față. Eu nu spun că rezolvă problema, încă, repet, suntem mult departe de a rezolva o problemă, dar măcar sper ca oamenii s-o perceapă ca o schimbare de optică. Le înțelegem problemele si încercăm să-i ajutăm, asta este schimbarea de atitudine pe care cel puțin pot spune că acest guvern încearcă să o impună față de abordările pe care le aveau toate celelalte guverne. Vă aduceți aminte, medicul era undeva plasat - si mai ales medicul tânăr -, undeva la periferia societății, nebăgat de nimeni în seamă si ori de câte ori aveau vreo problemă, nu erau nici primiți la Ministerul Sănătății, nici la Ministerul Muncii nu erau ascultați de nimeni, «nu avem  nevoie de voi, plecați în Franța sau în alte țări». Eu le transmit tuturor că sunt foarte utili aici în România, că avem mare nevoie de ei în România si încercăm să găsim variante pentru a îmbunătății condiția lor si profesională. De multe ori, condiția profesională este una din cauzele plecării lor, deci, repet, nu cea salarială, ci faptul că aici nu reusesti să te împlinesti profesional, nu găsesti un post, termini rezidențiatul si nu ai unde să lucrezi sau desființarea spitalelor, vă aduceți aminte anul de grație 2010 si tot asa. Eu am o abordare un pic diferită si față de alți predecesori si încerc să implic foarte mult autoritățile locale aici. Cred că este important, si
practic descentralizarea a mers în sensul acesta, dar este nevoie de a implica cât mai mult, în a sprijini unitatea sanitară de pe teritoriul comunității pe care o reprezintă, fie ea locală sau chiar la nivel județean. Deci încerc să am o discuție mult mai aplicată si încerc să găsesc un mod de a implica mult mai mult față de medicul din comunitatea respectivă. Stiți că au mai fost proiecte de tip ANL, de a încerca să fie motivați medicii care merg către comunități rurale, si încerc să reiau aceste lucruri. Unele dintre ele au fost foarte bune si cred că dacă erau aplicate, dacă erau continuate, puteau da rezultate. Din păcate, la noi stiți cum e, s-au schimbat atât de mulți ministrii încât mulți au si uitat proiectele bune pe care le începuseră anumiți predecesori. Cam atât momentan, dar vreau să spun că am ca principală preocupare acest fapt, sunt constient si de cât plăteste statul român pentru pregătirea unui medic, si de supraspecializarea medicului care este tot plătită în mare parte de statul român si, din păcate, îi formăm pentru alte piețe. Îmi doresc ca în mandatul meu să reusesc să mențin medicii în țară, să creez condiții mai bune pentru ei aici si modalități de a-i stimula să rămână în România. Si cred că, cât de curând, vom
relua toate acele proiecte care i-au mobilizat si i-au fidelizat pentru a rămâne aici si mai sunt si multe alte idei foarte bune care urmează a fi puse în practică.
Rep: Cum comentați ideea liberalizării plății informale?
N.B.: Au fost câteva idei aici, stiu, chiar si proiecte legislative la un moment dat, dar n-as vrea să vin eu cu idei revoluționale în acest domeniu, pentru că mie nu-mi place nici termenul de plată informală, sau nu stiu dacă ați găsit cel mai potrivit cuvânt pentru acest lucru. Eu cred că medicii trebuie motivați conform muncii pe care o depun, pe măsura efortului lor de a trata pacientul si evident a activității pe care o desfăsoară în spital sau în cabinetul medical. Si cred că pot fi găsite modalități de a-i motiva, însă n-as vrea să mă refer la denumiri de genul acesta, «plăți informale», sau ...
Rep.: Ați susține trecerea unor spitale în subordinea universităților?
N.B.: Da, nu mi se pare o idee rea, mai ales ... Eu sunt adeptul ideilor care au fost puse în practică în alte părți si care au dat roade. Dacă puterea exemplului ne oferă soluții foarte simple, nu văd de ce n-am face-o. Dacă în alte țări s-a întâmplat si lucrurile au dat rezultate, nu văd de ce în România ar putea fi altfel.
Rep.: Cum apreciați proiectele ministrului Nicolăescu?
N.B.: Eugen Nicolăescu este un foarte bun comunicator, din punct de vedere politic as putea spune că apreciez acest lucru, dar, repet, Ministerul Sănătății, cu cât facem mai puțină politică, cu atât e mai bine pentru pacienți si pentru medici. Deocamdată abordarea în timpul mandatului domniei sale a fost doar politică. Deci un set de idei, unele mai bune, unele mai puțin bune, dar punerea în practică a lipsit cu desăvârsire si nu putem vorbi aici despre o prezență pasageră la Ministerul Sănătății, cum au fost alți ministri, adică unde putem spune că n-a existat un timp suficient necesar punerii în practică. Aici totusi vorbim de o prezentă mai lungă sau poate chiar de cea mai multă la Ministerul Sănătății.
Rep.: Aveți doar trei săptămâni la Ministerul Sănătății, dar vă paste moțiune simplă.
N.B.: Cred că v-am răspuns si la această întrebare, tot prin cea anterioară. Este un gest superficial, din punctul meu de vedere, nu poți să depui o moțiune simplă la trei săptămâni de la instalarea unui alt ministru, mai ales când cunosti destul de bine, sau sper că domnia sa cunoaste destul de bine situația. Eu cred că, de fapt, această moțiune este depusă pentru ministrul Nicolăescu. Nu stiu, poate se referă la termenul de august anul trecut. Nu? De ce n-au intrat aceste lucruri sau de ce n-a reusit să finalizeze aceste lucruri anul trecut, ar fi o întrebare foarte bună de răspuns.
Rep.: Cea mai grea problemă a sistemului?
N.B.: Vedeți, toată lumea a vorbit de subfinanarea sistemului sanitar, lucru cu care nu pot spune că nu sunt de acord. Niciodată nu au fost suficient de mulți bani pentru sănătate, dar nu numai pentru sănătate, nicăieri nu avem atât de mulți bani pe cât ne-am dori. Dar cred că, în momentul de față, cea mai mare problemă a noastră e că nu am reusit să cheltuim eficient nici măcar banii pe care-i avem. Si atunci cred că de aici sunt cele mai nefaste repercusiuni asupra sistemului.
Rep.: Adică este risipă.
N.B.: Adică, de foarte mulți ani, cheltuim bani unde n-ar trebui să-i cheltuim si, din păcate, acolo unde ar trebui să fim foarte atenți, suntem foarte superficiali. Si, repet, foarte multe lucruri nu sunt atât de costisitoare si nu le facem, si sunt lucruri esențiale. De exemplu, nu facem prevenție. Uitați, sistemul sanitar din România nu se bazează deloc pe o atitudine preventivă. Si atunci, cheltuim de multe ori mai mulți bani decât am putea să-i cheltuim dacă am face prevenție.
Rep.:Toți ministrii au avut în programul de guvernare un capitol important dedicate prevenției.
N.B.: La modul declarativ, toți si-au asumat acest lucru, au spus că-l vor dezvolta, dar în practică nu s-a întâmplat si uitați-vă că, desi avem programe naționale si foarte multe dintre ele sunt bine structurate, avem si idei foarte bune, specialisti avem la fel de buni, cred că e de necontestat acest lucru, nu reusim să îmbunătățim semnificativ starea de sănătate a populației în România.
Rep.: La 1 august, programele de sănătate urmau să treacă la CNAS, care avea, printer altele sarcina de a imuniza populația.
N.B.: Este o discuție la care eu nu pot să nu iau în calcul ce spune Colegiul Medicilor, mai ales că ei sunt cei care pun în practică acest program. De aceea spun că de multe ori am avut parte de abordări foarte superficiale, nu am cum să decid fără să vorbesc cu cei care vor face acele imunizări. Si aici iarăsi nu cred că avem o consultare foarte serioasă, nici a Casei Naționale de Asigurări, pentru că si ei au fost foarte reticenți în a prelua aceste programe, motivând modul greoi de lucru. Nici practica europeană nu ne dă un argument în acest sens. Deci iarăsi o măsură luată destul de în pripă, as putea spune, n-as vrea să folosesc în termeni mai duri, dar o măsură destul de pripită, care s-ar putea să nu aibă consecințele pe care le prevedea conducerea anterioară a ministerului, ba din contră, s-ar putea să cheltuim si mai mulți bani. Dacă facem un calcul mult mai atent, mutarea dintr-o parte în alta s-ar putea să fie mult mai costisitoare decât păstrarea programelor aici. Repet, cred că abordarea corectă este aceea de a aduce pe tapet neajunsurile acestei propuneri, dar decizia nu pot s-o iau sau nu pot să vă dau un răspuns aici până nu discut cu cei implicați si mai ales până nu văd punctul de vedere al colegilor.
Rep.:Astăzi este ziua dumneavoastră de nastere. Vă urăm «La mulți ani»! Ce v-ați dori foarte mult să se împlinească azi?
N.B.: Dacă s-ar putea ca azi să am si pachetul de bază finalizat si lista de compensate updatată si fără impact bugetar, as fi cel mai fericit.
Rep.: Colegii liberali vă oferă în dar moțiunea.
N.B.: O iau tot ca pe un cadou. Fiind de ziua mea depusă, da, consider că e de fapt pentru alt ministru.


FMI acorda un imprumut de pana la 18 miliarde de dolari Ucrainei

FMI acordă un împrumut de până la 18 miliarde de dolari Ucrainei!

Ucraina a convenit cu FMI un acord de împrumut în valoare de 14-18 miliarde de dolari, a anunțat, joi, instituția internațională, programul de ajutor financiarurmând să deblocheze si alte finanțări pentru autoritățile de la Kiev, până la un total de 27 de miliarde de dolari în următorii doi ani.
Acordul trebuie să ajute Ucraina să acopere plăți în contul datoriei programate în acest an, în contextul dificultăților economice si financiare agravate de protestele prelungite din ultimele luni, care au dus la înlăturarea presedintelui prorus Viktor Ianukovici si la anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia, scrie Reuters.
Misiunea a ajuns la un acord cu autoritățile de la Kiev asupra unui set de reforme economice care să fie susținut printr-un program de împrumut stand-by pe doi ani, a anunțat FMI.
"Sprijinul financiar din partea comunității internaționale pe care acest acord îl deblochează se situează la 27 de miliarde de dolari pe parcursul a doi ani. Din această sumă, asistența din partea FMI se va situa la 14-18 miliarde de dolari, suma exactă urmând să fie stabilită după ce va fi luat în considerare în totalitate sprijinul bilateral si multilateral", se arată într-un comunicat al Fondului.
Acordul are nevoie de aprobarea managementului FMI si a Consiliului Executiv al instituției, care îl va analiza în aprilie.
"Ucraina a ajuns la o oarecare stabilitate, după turbulențele economice si politice intense din ultimele luni, dar se confruntă cu provocări dificile", notează FMI.
Seful misiunii FMI în Ucraina, Nikolai Gueorguiev, a refuzat, în timpul conferinței de presă pentru anunțarea acordului, să declare la cât se va ridica transa inițială a programului de împrumuturi.
Autoritățile de la Kiev au declarat anterior că au nevoie disperată de bani pentru acoperirea cheltuielilor si pentru a evita o eventuală intrare a țării în încetare de plăți.
Ministerul Finanțelor a estimat că economia s-ar putea contracta cu 3% în acest an, din cauza tulburărilor politice si administrării proaste din trecut.
Împrumuturile de la FMI vor susține economia Ucrainei si vor face posibilă acordarea altor finanțări în valoare de mai multe miliarde de dolari de la SUA, UE, Japonia si alte țări, scrie Reuters.

Autoritățile ucrainene au anunțat miercuri cresterea prețului la gaze naturale cu 50% începând de la 1 mai, aceasta fiind una dintre condițiile pentru ajutor de la FMI refuzate de fostul presedinte Viktor Ianukovici.

Cum a ajuns autostrada Sibiu-Pitesti sa fie din nou o prioritate si de ce risca sa fie amanata in continuare

Cum a ajuns autostrada Sibiu-Pitesti sa fie din nou o prioritate si de ce risca sa fie amanata in continuare

Demararea lucrarilor pentru autostrada Sibiu - Pitesti este prioritara pentru statul roman in ceea ce priveste fondurile europene inaintea altor tronsoane de autostrazi pe care guvernul le-a enumerat in strategia din decembrie anul trecut. Informatia vine de la Ministerul Fondurilor Europene, si nu de la Transporturile lui Dan Sova, in contextul in care Comisia Europeana a criticat oficial si neoficial propunerile si variantele partii romane pentru exercitiul financiar european 2014-2020. Totusi, desi este pusa de Comisia Europeana pe coridoarele prioritare si, mai nou, figureaza si pe documente ale guvernului ca prioritate pentru urmatoarele fonduri europene, autostrada Sibiu-Pitesti risca in continuare sa fie daca nu blocata, cel putin amanita substantial de catre autoritati.

Prioritatile Romaniei: 1. Autostrazile deja in lucru 2. Sibiu - Pitesti 3.

Demararea lucrarilor pe autostrada Sibiu - Pitesti este prioritatea cu numarul 2, dupa finalizarea celorlalte tronsoane deja in lucru sau contractate pe ruta Nadlac (Arad) - Bucuresti - Constanta, potrivit unui document al Ministerului Fondurilor Europene. Mai exact, odata cu lansarea celei de-a doua versiuni a Acordului de Parteneriat pentru fondurile europene in perioada 2014 - 2020, Ministerul Fondurilor Europene au publicat si primul document consultativ care se refera la Programul Operational pentru Infrastructura Mare, document care reuneste toate obiectivele de infrastructura propuse pentru a primi finantare europeana nerambursabila in urmatorii 7 ani.

Comisia Europeana a criticat dur parteneriatul avansat de Romania pentru urmatorul exercitiu financiar.
Declararea autostrazii Sibiu - Pitesti ca o prioritate, inaintea altor tronsoane agreate de govern in strategia politica prezentata in parlament in luna decembrie, vine in contextul unor critici oficiale si neoficiale ale Comisiei Europene.
Oficial, Comisia Europeana a criticat puternic si in repetate randuri primele versiuni ale Acordului de parteneriat, cel care contine termenii generali ai strategiei partii romanesti pentru noile fonduri UE.

Prioritatile Romaniei in fata CE s-au schimbat cel putin in acte fata de prezentarea de tip Power Point facuta de guvernul Ponta.

La capitolul transporturi si infrastructura, oficial Comisia Europeana nu a prezentat critici, cel putin nu public, cu toate ca guvernul Ponta, in decembrie anul trecut, a prezentat o strategie (asumata politic mai degraba) care trasa noile autostrazi prioritare pana in 2018, amanand poate cea mai importanta autostrada de la noi: Sibiu-Pitesti.
Neoficial insa, expertii Comisiei Europene au manifestat retineri si au formulat critici fata de planurile guvernului, lasand sa se inteleaga ca noile planuri si prioritizari de la Bucuresti nu vor primi sustinerea financiara nerambursabila de la Bruxelles.
Acum, insa, atat cea de-a doua versiune a Acordului de parteneriat 2014-2020, precum si documentul specific pentru Programul Infrastructura, contin elemente clare care subliniaza caracterul prioritar al autostrazii Sibiu - Pitesti, autostrada inclusa pe reteaua TEN-T de baza (n. Core) si pe doua proiecte si coridoare prioritare europene (n.Proiectul Prioritar 7, asemanator cu fostul Coridor IV Paneruopean, si Coridorul Rin-Dunare).
In prima varianta, in Acordul de Parteneriat, la capitolul infrastructura rutiera, era mentionat vag ca eforturile romanesti se vor concentra pe "Dezvoltarea infrastructurii rutiere pe rețeaua TEN‐T", fara a se face o referire la reteaua de Baza (Core).
In noua versiune publicata luni, la capitolul rutier, este mentionat clar ca "dezvoltarea infrastructurii rutiere [se face] pe rețeaua de bază și pe rețeaua extinsă TEN‐T".
In plus, si versiunea consultativa pentru Programul Operational Infrastructura Mare contine in scris si in clar ca realizarea Sibiu-Pitesti este urmatoarea prioritate dupa terminarea celorlalte tronsoane de pe acelasi coridor.

UE mizeaza pe bunavointa autoritatilor de la Bucuresti si cere Master Planul pe Transporturi

Desi oficial sau neoficial Comisia Europeana a criticat optiunile facute de Romania, oficialii europeni au mizat mereu si mizeaza in continuare pe buna credinta a autoritatilor romanesti in ceea ce priveste prioritatile in infrastructura.
De aceea partea europeana a cerut un Master Plan pe transporturi, un document tehnic care sa justifice proiectele de care are nevoie tara noastra si pentru care sa primim finantarile nerambursabile de la CE.
Cu toate acestea, Guvernul Ponta a iesit in decembrie anul trecut si a prezentat o strategie nationala pentru autostrazi pana in 2018, o strategie care amana realizarea autostrazii Sibiu- Pitesti dupa acel moment. Decizia guvernul a generat nu numai protestele Dacia, cel mai mare exportator de la noi, cat si alte proteste precum cel al transportatorilor din tara.
In plus, noua strategie de relocare a fondurilor europene catre alte proiecte nu la fel de importante (precum autostrada Bucuresti-Alexandria) venea in contradictie cu strategia europeana care punea Sibiu-Pitesti in capul listei de prioritati si pe coridoare cheie dupa cum am explicat mai sus.
Chiar si asa, Comisia Europeana este dispusa sa mearga in continuare pe buna credinta a autoritatilor romanesti, mizand ca liderii din guvern au in vedere binele tarii si dezvoltarea coerenta in infrastructura. Astfel expertii CE vor caut sa solicite concluziile acelui Master Plan ce inca nu este gata.
Doua fraze cheie
Master Planul este in lucru de ceva vreme si potrivit ultimelor declaratii facute de Dan Sova ar urma sa fie gata in urmatoarele cateva luni, cel mai probabil in vara, insa noile evolutii tind sa complice lucrurile.
In documentul Ministerului Fondurilor Europene ce punea autostrada Sibiu - Pitesti drept prioritate exista o fraza cheie. Prioritizarea proiectelor a fost facuta "în absența unei Strategii Naționale de Transport". Cu alte cuvinte, in lipsa Master Planului.
Totusi, chiar in timpul zilei de marti, atunci cand stirea privind prioritizarea Sibiu-Pitesti aparea in presa, Ministerul Transporturilor condus de Dan Sovatransmitea un comunicat de presa care aborda problema Master Planului.
In comunicatul MT, Sova declara ca elaborarea Master Planului trebuie sa "respecte metodologia recomandată de Comisia Europeană și normele privind finanțarea și, totodată, prioritizarea proiectelor se va face în corelare cu politicile naționale" (n.r. sublinierea apartine redactiei).
In plus, Sova a cerut reprezentantilor AECOM (firma desemnata sa se ocupe de MasterPlan) "un efort sustinut" pentru finalizarea la termen a documentului.

Master Planul pe Transport risca sa devina doar o justificare tehnica pentru o strategie asumata politic

Cu alte cuvinte, exista supiciunea ca Master Planul comandat de guvern sa nu fie altceva decat un document tehnic, dar realizat in asa fel incat sa acopere strategia politica anuntata inca de anul trecut de autoritati.
Cu un Master Plan care sa evidentieze ca prioritate autostrazile agreate de guvernanti in strategia prezentata in decembrie, Guvernul si ministrul Ponta pot merge mai departe la Comisia Europeana pentru a incerca sa forteze finantarea pe tronsoanele de autostrada precum Bucuresti-Alexandria, Craiova-Calafat (desi e pe coridor) sau Tg. Neamt - Roman, in detrimentul finantarii si finalizarii Sibiu-Pitesti.
Guvernul tine sa realizeze cu orice pret Comarnic-Brasov si sa focalizeze tot traficul pe o autostrada scumpa si care va fi taxata.
In tot acest timp, guvernul Ponta se apropie rapid de termenul pentru semnarea contractului de concesiune al autostrazii Comarnic - Brasov, un pariu politic si electoral al premierului, precum si un test pentru viitoarele concesiuni pe care executivul le are in strategie.
Discutiile privind autostrada Comarnic - Brasov au fost de multe ori in oglinda cu cealalta traversare a Carpatilor, Sibiu-Pitesti, proiectul pe care primim cel putin 85% finantare europeana nerambursabila, dar care este in continuare amanat.
Comarnic - Brasov, daca va fi realizat conform proiectului actual, va fi prima autostrada in concesiune. Adica realizata de catre un investitor privat si pe care se va percepe taxa. Conform informatiilor oficiale, taxa va fi incasata de stat, in timp ce constructorul se ocupa de contractarea creditelor pentru a acoperi suma necesara realizarii: 1,8 miliarde de euro. (Detalii aici.)
Totusi, pentru autostrada gata terminata, statul roman va inapoia timp de 30 de ani toti banii cu dobanda. Cu alte cuvinte, autostrada de 58 de km dintre Comarnic si Brasov va costa statul roman circa 4 miliarde de euro, in functie de dobanda obtinuta de constructori pentru cei 1,8 miliarde de euro.
Din costurile anuale ale statului vor fi scazute totusi sumele obtinute din taxe, spre exemplu. Iar sumele din taxe vor fi cu atat mai mari cu cat traficul pe autostrada va fi mai mare. Astfel, chiar ministrul Sova explica in ianuarie ca autostrada Comarnic - Brasov va deveni ca un cos de circulatie pentru tot traficul din Transilvania (chiar si de la granita dinspre Nadlac) si Moldova (in ideea realizarii autostrazii Bacau-Brasov).

Sibiu - Pitesti a fost amanata de guvernele Ponta cu cel putin 15 luni.

Cat priveste Sibiu - Pitesti, autostrada a fost declarata prea scumpa in repetate randuri fie de premierul Ponta, fie de ministrul Sova, ambii bazandu-se pe un studiu de fezabilitate expirat din 2008.
In 2012 la inceput, ministrul Transporturilor de atunci, Alexandru Nazare, a lansat licitatia pentru actualizarea studiului de fezabilitate din 2008 pe autostrada Sibiu - Pitesti. Costul contractului era de circa 14 milioane de euro - valoare maxima estimata de CNADNR, si avea un termen de 10 luni.
Cu toate acestea, licitatia a fost anulata in noiembrie 2012 de catre guvernul USL de atunci, cu Ovidiu Silaghi la conducerea Transporturilor. Un an mai tarziu, intrebat de HotNews.ro de ce Guvernul a anulat licitatia, ministrul Dan Sova sustinea ca era vorba de un contract prea scump, de 28 de milioane de euro (n.r. in realitate 14 milioane de euro).
De atunci si pana acum, insa, nu s-a mai intamplat nimic. Cel putin nu oficial. La audierile din parlament pentru investitura guvernului Ponta 3, ministrul Sova anunta ca s-a scos la licitatie actualizarea studiului de fezabilitate, insa in sistemul electronic al achizitiilor publice (SEAP - e-licitatie.ro), nici pana azi nu au aparut informatii cum ca CNADNR ar fi pornit o astfel de licitatie.

Cu alte cuvinte, de la anularea licitatiei din 2012 si pana astazi au trecut mai bine de 15 luni, perioada cand pentru Sibiu - Pitesti nu s-a facut nimic, desi finantarea europeana nerambursabila de 85% incepe din 2014.

Sindicatele Portuare au protestat la Ministerul Transporturilor fata de transferul Portului Constanta la consiliul local.

Sindicatele Portuare au protestat la Ministerul Transporturilor fata de transferul Portului Constanta la consiliul local.

Aproximativ 600 de reprezentanti ai Federatiei Nationale a Sindicatelor Portuare Constanta au protestat, la sediul Ministerului Transporturilor, fata de trecerea Portului Constanta la consiliul local, informeaza Mediafax. Sindicalistii portuari sustin ca in cazul in care Portul Constanta va fi transferat la consiliul local si autoritatea portuara va fi listata la bursa, va fi oprita activitatea in port.
Cei aproximativ 600 de sindicalisti, adusi cu mai multe autocare, s-au adunat in parcul din fata Ministerului Transporturilor cu pancarte pe care aveau scrise mesaje precum: "Portul Constanta este al tarii, nu al poftelor voastre", "Privatuizarea autoritatii portuare - marele proiect al marilor proiecte", "Portul Constanta nu este un car alegoric", "Portul Constanta nu este club de noapte" si "Portul Constanta nu este harem".
Sindicatele au cerut premierului Victor Ponta si ministrului Transporturilor, Dan Sova, o intalnire in regim de urgenta cu operatorii si lucratorii portuari. De asemenea, au cerut presedintelui Traian Basescu sa adopte o pozitie oficiala, sa-si exprime un punct de vedere fata de intentia de listare pe bursa a Companiei Nationale "Administratia Porturilor Maritime".
Presedintele Federatiei Sindicatelor Portuare, Mircea Burlacu, a afirmat ca profitul Administratiei Porturilor Maritime trebuie reinvestit pentru mentinerea infrastructurii portuare. De asemenea, trebuie sa mentina la nivel concurential si acceptabil taxele si tarifele portuare. "In port, toata activitatea e privata, portul e privat 100%. (...) APC are alt rol si scop decat vor ei sa se stie. APC e ca o primarie a portului, emite acte de autorizare pe teritoriul portului Constanta.
Vor sa le amestece pentru a justifica aceasta decizie de privatizare a APC", a mai spus Burlacu.
Ideea transferului Portului Constanta de la Ministerul Transporturilor la autoritatile locale nu este agreata nici de operatorii portuari. Omul de afaceri Gabriel Comanescu a declarat recent ca "este o prostie care continua sa fie perpetuata". Comanescu a mai spus ca transferul Portului Constanta la Primaria Constanta ar duce la blocarea tuturor proiectelor europene in conditiile in care "infrastructua portuarea are nevoie de fonduri imense".
Si Mihai Daraban, presedintele Camerei de Comert Constanta, a declarat zilele trecute ca "Daca trece Portul Constanta la administratia locala, orice investitie se blocheaza".
Business report: Document al Finantelor: Impactul majorarii accizei de la 1 aprilie este de 41 de bani/litru de benzina sau motorina; Ce vinde si ce cumpara Romania din Rusia.
Cat mai suntem de dependent Cum se vor putea cheltui cele 8 mld. euro destinate agriculturii. 60.000 de euro pentru tineri. Prin noul program se doreste incurajarea tinerilor care vor sa dezvolte afaceri in zona rurala. Potrivit draftului publicat de minister, acestia pot primi o finantare de cel mult 60.000 de euro, iar sprijinul va fi acordat in doua transe. Prima parte, reprezentand 70% din fondurile nerambursabile, va fi incasata la primirea deciziei de finantare. Restul de 30% se va acorda in cei trei ani de la primirea deciziei de finantare. Primirea acestei parti din fonduri este conditionata de implementarea si indeplinirea planului de afaceri depus la solicitare. In cazul in care termenii acestui plan nu vor fi respectati, beneficiarul va fi obligat sa returneze prima transa, proportional cu obiectivele nerealizate, potrivit Capital.ro
Ce vinde si ce cumpara Romania din Rusia. Cat mai suntem de dependenti.Anul trecut Romania a avut un deficit comercial cu Federatia Rusa in valoare de 977 de milioane de euro, importurile totalizand peste 2,3 miliarde de euro, potrivit unei analize furnizate Economica.net de catre Institutul National de Statistica.Cel mai mult in ponderea importurilor din Federatia Rusa cantaresc combustibilii si uleiurile minerale (1,9 miliarde de euro), cauciuc si articole din cauciuc-66 de milioane de euro, produse din fonta si fier- 27,2 milioane de euro, hartie si carton-22 de milioane de euro, cazane, turbine si motoare -14,8
milioane de euro. In schimb, exportam cu preponderenta produse farmaceutice-89,6 milioane de euro, uleiuri esentiale- 71,9 de milioane de euro sau lemn-55, 2 milioane de euro.
Interviu Gelu Stefan Diaconu, presedintele ANAF : Problema popririlor multiple in mediul de afaceri/ Particularitatea Romaniei - PIB-ul nefiscalizat si rata de colectare/ Arieratele in companiile mari - private si de stat. "Dupa aparitia Ordonantei 8, ni s-a impus notificarea cu 30 de zile inaintea instituirii popririi. Este, evident, o masura in interesul contribuabililor onesti.
Problema ANAF este ca de prevederile ordonantei beneficiaza inclusiv cei care nu sunt onesti.
Vreau sa va prezint si cealalta fata a unei astfel de masuri. In total program de colectare lunar, noi incasam arierate intre 7 si 11%. Una din metodele pe care le utilizam, cea mai importanta si imediata, este poprirea pe conturi. Din acest maxim11%, incasarile provenite din popriri sunt cam 3,5 - 5%. Cred ca efectul in luna martie al Ordonantei 8 va fi enorm, pentru ca acum notificam, deci nu mai putem incasa direct.  INPPI: "Lobby puternic in Parlament pentru legiferarea falimentului  personal". In Parlament se duce un lobby puternic pentru legiferarea falimentului personal, dupa cum ne-a spus Simona Milos, presedintele Institutului National de Pregatire a Practicienilor in Insolventa (INPPI). Domnia sa sustine ca parlamentarii au ajuns la un consens pe aceasta tema si ca discuta in vederea identificarii parghiilor procedurale pentru introducerea acestei reglementari in Codul Insolventei, care, acum, se afla in Comisia Juridica din Camera Deputatilor. Simona Milos ne-a precizat: "Este putin cam tarziu sa se vina acum cu o astfel de propunere. Ar putea da nastere unui proces de neconstitutionalitate. De aceea, se incearca identificarea unor diferite metode procedurale pentru includerea proiectului in Codul Insolventei, cum ar fi o legiferare de urgenta a felimentului personal", potrivit Bursa.
Document al Finantelor: Impactul majorarii accizei de la 1 aprilie este de 41 de bani/litru de benzina sau motorina. De la 1 aprilie pretul carburantilor comercializati pe piata locala va fi mai mare cu 41 de bani, scumpire cauzata de majorarea accizei cu 7 eurocenti/litru, se arata intr-un document oficial al Ministerului Finantelor Publice. "Majorarea accizelor cu 7 eurocenti/litru in pretul final conduce la un impact care poate stabili un nivel maxim de crestere a preturilor cu circa 6%, impactul fiind generat de 4,5223 cursul euro, 104,77 inflatia si 24% cota TVA", mentioneaza Finantele, potrivit Capital.ro.
Cand Constantin Nita stranuta, Razvan Nicolescu are guturai? Ce coincidenta. Nici nu a apucat sa se usuce bine cerneala de pe documentele in care Departamentul de Energie devenea Minister, iar ministrul devenea si el ￯plin￯ si iata ca morisca s-a invartit brusc in sens invers. Adica, Ministerul Energiei ramane minister, iar Ministerul Economiei devine super minister. Ca asa vrea domnul Constantin Nita, ministru cand plin cand gol in cele doua entitati.

Culmea ca la Departamentul cu privatizarea nu trec doar companiile ce urmeaza a fi privatizate, ci toate companiile din sectorul energetic, potrivitEnergy-center.ro Bogdan Chiritoiu mai vrea un mandat la sefia Concurentei. Ce a facut pana acum. Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, isi incheie , in mai, mandatul si ar mai vrea unul. Nu in orice conditii, insa. In cei cinci ani de mandat, 2009-2014, institutia condusa de Chiritoiu a declansat 104 investigatii, din care a finalizat 86, a aplicat amenzi de 354 de milioane de euro si a luat 38 de decizii pe concetrari economice. In mandatul lui Chiritoiu a fost acordata cea mai mare amenda pe concurenta din Romania. In data de 10 ianuarie 2012, Consiliul Concurentei a sanctionat companiile OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, ENI Romania, MOL Petroleum si Lukoil Romania cu o amenda totala de 880 milioane de lei, reprezentand 3% din cifrele de afaceri realizate in anul 2010, potrivit Economica.net

joi, 27 martie 2014

Guvernul vrea sa acorde ajutoare marilor consumatori de energie electrica si gaze naturale!



Guvernul vrea sa acorde ajutoare marilor consumatori de energie electrica si gaze naturale. Principalii beneficiari: Alro, ArcelorMittal si InterAgro

Premierul Victor Ponta a anuntat la inceputul sedintei de Guvern de miercuri ca saptamana viitoare va fi aprobat un "pachet de stimulare" a consumatorilor industriali de energie electrica si gaze naturale. Pachetul de stimulare este legat de preturile la energie si gaze. Principalii beneficiari sunt cei care de doi ani fac presiuni constante pentru obtinerea unor astfel ajutoare din partea statului: Alro, ArcelorMittal si InterAgro. Guvernul ar urma sa aprobe aceste "stimulente" inainte de obtinerea avizului necesar din partea Comisiei Europene.

Ponta a spus ca saptamana viitoare, pe 24 martie, Guvernul ar urma sa prezinte in fata Parlamentului actele normative privind pachetul de stimulare in zona energiei. Miercuri, pe 26 martie, Guvernul va adopta actele normative, acestea fiind initiate de ministrul economiei, Constantin Nita.
Guvernul a anuntat inca de acum cateva saptamani a vrea sa aprobe o schema de sprijin pentru marii consumatori industriali de energie, schema care presupune reducerea cu pana la 85% a numarului de certificate verzi. Este un ajutor destinat doar marilor consumatori industriali.
Marii consumatori de energie, precum ArcelorMittal si Alro, fac de mai multa vreme presiuni pentru scutirea lor de la plata certificatelor verzi. Guvernul a cedat acestor presiuni si s-a gandit sa le acorde un astfel de ajutor de stat inca din vara anului trecut cand a fost elaborata Ordonanata de Urgenta privind reesalonarea acordarii de certificate verzi catre producatorii de energie regenerabila. Trebuie precizat ca ArcelorMittal si Alro au beneficiat ani la rand de contracte preferentiale cu producatorii de energie ieftina. ArcelorMittal este clientul traditonal al Nuclearelectrica, iar Alro al Hidroelectrica.
Ordonanta a fost aprobata de Parlament prin lege la sfarsitul anului trecut. Initial, presedintele Traian Basescu nu a dorit sa promulge legea deoarece nu ar fi fost notificata Comisia Europeana. Dupa trei luni de dispute cu premierul, Traian Basescu a promulgat, in cele din urma, legea. Aceasta prevede ca Legea in cauza prevede ca marii consumatori vor fi exceptati de la plata certificatelor verzi pentru un procent din cantitatea de energie electrica achizitionata, insa doar dupa notificarea Comisiei Europene si dupa obtinerea unei decizii de autorizare din partea acesteia. Potrivit legii, conditiile de calificare pentru mecanismul de exceptare, precum si cantitatea exceptata, ar urma sa fie aprobate prin Hotarare de Guvern.
Legat de preturile la gaze, Romania s-a angajat in fata Comisiei Europene si FMI sa respecte un calendar de liberalizare. Acesta ar trebui sa se incheie prin liberalizarea totala in octombrie 2014 pentru consumatorii industriali. Pentru cei casnici este prevazut un calendar pana la sfarsitul lui 2018. In toate scrisorile de intentie catre FMI din ultima perioada, Guvernul s-a angajat ca va respecta acest calendar. InterAgro a cerut in nenumarate randuri amanarea calendarului sau facilitati legate de pretul gazelor. Reamintim InteAgro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, a mai beneficiat de preturi preferentiale la gaze in urma unor contracte cu Romgaz. Acesta este si motivul pentru care in ianuarie 2012, DIICOT a inceput o ancheta pentru subminarea economiei nationale si favorizarea InterAgro, firma omului de afaceri Ioan Niculae.