Cum a ajuns autostrada Sibiu-Pitesti sa fie din nou o prioritate si de ce risca sa fie amanata in continuare

Cum a ajuns autostrada Sibiu-Pitesti sa fie din nou o prioritate si de ce risca sa fie amanata in continuare

Demararea lucrarilor pentru autostrada Sibiu - Pitesti este prioritara pentru statul roman in ceea ce priveste fondurile europene inaintea altor tronsoane de autostrazi pe care guvernul le-a enumerat in strategia din decembrie anul trecut. Informatia vine de la Ministerul Fondurilor Europene, si nu de la Transporturile lui Dan Sova, in contextul in care Comisia Europeana a criticat oficial si neoficial propunerile si variantele partii romane pentru exercitiul financiar european 2014-2020. Totusi, desi este pusa de Comisia Europeana pe coridoarele prioritare si, mai nou, figureaza si pe documente ale guvernului ca prioritate pentru urmatoarele fonduri europene, autostrada Sibiu-Pitesti risca in continuare sa fie daca nu blocata, cel putin amanita substantial de catre autoritati.

Prioritatile Romaniei: 1. Autostrazile deja in lucru 2. Sibiu - Pitesti 3.

Demararea lucrarilor pe autostrada Sibiu - Pitesti este prioritatea cu numarul 2, dupa finalizarea celorlalte tronsoane deja in lucru sau contractate pe ruta Nadlac (Arad) - Bucuresti - Constanta, potrivit unui document al Ministerului Fondurilor Europene. Mai exact, odata cu lansarea celei de-a doua versiuni a Acordului de Parteneriat pentru fondurile europene in perioada 2014 - 2020, Ministerul Fondurilor Europene au publicat si primul document consultativ care se refera la Programul Operational pentru Infrastructura Mare, document care reuneste toate obiectivele de infrastructura propuse pentru a primi finantare europeana nerambursabila in urmatorii 7 ani.

Comisia Europeana a criticat dur parteneriatul avansat de Romania pentru urmatorul exercitiu financiar.

Declararea autostrazii Sibiu - Pitesti ca o prioritate, inaintea altor tronsoane agreate de govern in strategia politica prezentata in parlament in luna decembrie, vine in contextul unor critici oficiale si neoficiale ale Comisiei Europene.

Oficial, Comisia Europeana a criticat puternic si in repetate randuri primele versiuni ale Acordului de parteneriat, cel care contine termenii generali ai strategiei partii romanesti pentru noile fonduri UE.

Prioritatile Romaniei in fata CE s-au schimbat cel putin in acte fata de prezentarea de tip Power Point facuta de guvernul Ponta.

La capitolul transporturi si infrastructura, oficial Comisia Europeana nu a prezentat critici, cel putin nu public, cu toate ca guvernul Ponta, in decembrie anul trecut, a prezentat o strategie (asumata politic mai degraba) care trasa noile autostrazi prioritare pana in 2018, amanand poate cea mai importanta autostrada de la noi: Sibiu-Pitesti.

Neoficial insa, expertii Comisiei Europene au manifestat retineri si au formulat critici fata de planurile guvernului, lasand sa se inteleaga ca noile planuri si prioritizari de la Bucuresti nu vor primi sustinerea financiara nerambursabila de la Bruxelles.

Acum, insa, atat cea de-a doua versiune a Acordului de parteneriat 2014-2020, precum si documentul specific pentru Programul Infrastructura, contin elemente clare care subliniaza caracterul prioritar al autostrazii Sibiu - Pitesti, autostrada inclusa pe reteaua TEN-T de baza (n. Core) si pe doua proiecte si coridoare prioritare europene (n.Proiectul Prioritar 7, asemanator cu fostul Coridor IV Paneruopean, si Coridorul Rin-Dunare).

In prima varianta, in Acordul de Parteneriat, la capitolul infrastructura rutiera, era mentionat vag ca eforturile romanesti se vor concentra pe "Dezvoltarea infrastructurii rutiere pe rețeaua TEN‐T", fara a se face o referire la reteaua de Baza (Core).

In noua versiune publicata luni, la capitolul rutier, este mentionat clar ca "dezvoltarea infrastructurii rutiere [se face] pe rețeaua de bază și pe rețeaua extinsă TEN‐T".

In plus, si versiunea consultativa pentru Programul Operational Infrastructura Mare contine in scris si in clar ca realizarea Sibiu-Pitesti este urmatoarea prioritate dupa terminarea celorlalte tronsoane de pe acelasi coridor.

UE mizeaza pe bunavointa autoritatilor de la Bucuresti si cere Master Planul pe Transporturi

Desi oficial sau neoficial Comisia Europeana a criticat optiunile facute de Romania, oficialii europeni au mizat mereu si mizeaza in continuare pe buna credinta a autoritatilor romanesti in ceea ce priveste prioritatile in infrastructura.

De aceea partea europeana a cerut un Master Plan pe transporturi, un document tehnic care sa justifice proiectele de care are nevoie tara noastra si pentru care sa primim finantarile nerambursabile de la CE.

Cu toate acestea, Guvernul Ponta a iesit in decembrie anul trecut si a prezentat o strategie nationala pentru autostrazi pana in 2018, o strategie care amana realizarea autostrazii Sibiu- Pitesti dupa acel moment. Decizia guvernul a generat nu numai protestele Dacia, cel mai mare exportator de la noi, cat si alte proteste precum cel al transportatorilor din tara.

In plus, noua strategie de relocare a fondurilor europene catre alte proiecte nu la fel de importante (precum autostrada Bucuresti-Alexandria) venea in contradictie cu strategia europeana care punea Sibiu-Pitesti in capul listei de prioritati si pe coridoare cheie dupa cum am explicat mai sus.

Chiar si asa, Comisia Europeana este dispusa sa mearga in continuare pe buna credinta a autoritatilor romanesti, mizand ca liderii din guvern au in vedere binele tarii si dezvoltarea coerenta in infrastructura. Astfel expertii CE vor caut sa solicite concluziile acelui Master Plan ce inca nu este gata.

Doua fraze cheie

Master Planul este in lucru de ceva vreme si potrivit ultimelor declaratii facute de Dan Sova ar urma sa fie gata in urmatoarele cateva luni, cel mai probabil in vara, insa noile evolutii tind sa complice lucrurile.

In documentul Ministerului Fondurilor Europene ce punea autostrada Sibiu - Pitesti drept prioritate exista o fraza cheie. Prioritizarea proiectelor a fost facuta "în absența unei Strategii Naționale de Transport". Cu alte cuvinte, in lipsa Master Planului.

Totusi, chiar in timpul zilei de marti, atunci cand stirea privind prioritizarea Sibiu-Pitesti aparea in presa, Ministerul Transporturilor condus de Dan Sovatransmitea un comunicat de presa care aborda problema Master Planului.

In comunicatul MT, Sova declara ca elaborarea Master Planului trebuie sa "respecte metodologia recomandată de Comisia Europeană și normele privind finanțarea și, totodată, prioritizarea proiectelor se va face în corelare cu politicile naționale" (n.r. sublinierea apartine redactiei).

In plus, Sova a cerut reprezentantilor AECOM (firma desemnata sa se ocupe de MasterPlan) "un efort sustinut" pentru finalizarea la termen a documentului.

Master Planul pe Transport risca sa devina doar o justificare tehnica pentru o strategie asumata politic

Cu alte cuvinte, exista supiciunea ca Master Planul comandat de guvern sa nu fie altceva decat un document tehnic, dar realizat in asa fel incat sa acopere strategia politica anuntata inca de anul trecut de autoritati.

Cu un Master Plan care sa evidentieze ca prioritate autostrazile agreate de guvernanti in strategia prezentata in decembrie, Guvernul si ministrul Ponta pot merge mai departe la Comisia Europeana pentru a incerca sa forteze finantarea pe tronsoanele de autostrada precum Bucuresti-Alexandria, Craiova-Calafat (desi e pe coridor) sau Tg. Neamt - Roman, in detrimentul finantarii si finalizarii Sibiu-Pitesti.

Guvernul tine sa realizeze cu orice pret Comarnic-Brasov si sa focalizeze tot traficul pe o autostrada scumpa si care va fi taxata.

In tot acest timp, guvernul Ponta se apropie rapid de termenul pentru semnarea contractului de concesiune al autostrazii Comarnic - Brasov, un pariu politic si electoral al premierului, precum si un test pentru viitoarele concesiuni pe care executivul le are in strategie.

Discutiile privind autostrada Comarnic - Brasov au fost de multe ori in oglinda cu cealalta traversare a Carpatilor, Sibiu-Pitesti, proiectul pe care primim cel putin 85% finantare europeana nerambursabila, dar care este in continuare amanat.

Comarnic - Brasov, daca va fi realizat conform proiectului actual, va fi prima autostrada in concesiune. Adica realizata de catre un investitor privat si pe care se va percepe taxa. Conform informatiilor oficiale, taxa va fi incasata de stat, in timp ce constructorul se ocupa de contractarea creditelor pentru a acoperi suma necesara realizarii: 1,8 miliarde de euro. (Detalii aici.)

Totusi, pentru autostrada gata terminata, statul roman va inapoia timp de 30 de ani toti banii cu dobanda. Cu alte cuvinte, autostrada de 58 de km dintre Comarnic si Brasov va costa statul roman circa 4 miliarde de euro, in functie de dobanda obtinuta de constructori pentru cei 1,8 miliarde de euro.

Din costurile anuale ale statului vor fi scazute totusi sumele obtinute din taxe, spre exemplu. Iar sumele din taxe vor fi cu atat mai mari cu cat traficul pe autostrada va fi mai mare. Astfel, chiar ministrul Sova explica in ianuarie ca autostrada Comarnic - Brasov va deveni ca un cos de circulatie pentru tot traficul din Transilvania (chiar si de la granita dinspre Nadlac) si Moldova (in ideea realizarii autostrazii Bacau-Brasov).

Sibiu - Pitesti a fost amanata de guvernele Ponta cu cel putin 15 luni.

Cat priveste Sibiu - Pitesti, autostrada a fost declarata prea scumpa in repetate randuri fie de premierul Ponta, fie de ministrul Sova, ambii bazandu-se pe un studiu de fezabilitate expirat din 2008.

In 2012 la inceput, ministrul Transporturilor de atunci, Alexandru Nazare, a lansat licitatia pentru actualizarea studiului de fezabilitate din 2008 pe autostrada Sibiu - Pitesti. Costul contractului era de circa 14 milioane de euro - valoare maxima estimata de CNADNR, si avea un termen de 10 luni.

Cu toate acestea, licitatia a fost anulata in noiembrie 2012 de catre guvernul USL de atunci, cu Ovidiu Silaghi la conducerea Transporturilor. Un an mai tarziu, intrebat de HotNews.ro de ce Guvernul a anulat licitatia, ministrul Dan Sova sustinea ca era vorba de un contract prea scump, de 28 de milioane de euro (n.r. in realitate 14 milioane de euro).

De atunci si pana acum, insa, nu s-a mai intamplat nimic. Cel putin nu oficial. La audierile din parlament pentru investitura guvernului Ponta 3, ministrul Sova anunta ca s-a scos la licitatie actualizarea studiului de fezabilitate, insa in sistemul electronic al achizitiilor publice (SEAP - e-licitatie.ro), nici pana azi nu au aparut informatii cum ca CNADNR ar fi pornit o astfel de licitatie.

Cu alte cuvinte, de la anularea licitatiei din 2012 si pana astazi au trecut mai bine de 15 luni, perioada cand pentru Sibiu - Pitesti nu s-a facut nimic, desi finantarea europeana nerambursabila de 85% incepe din 2014.