Romania a urcat pe locul trei In topul celor mai atractive tari pentru investitii din Europa Centrala si de Est

România a urcat pe locul trei în topul celor mai atractive țări pentru investiții din Europa Centrală si de Est

România a depăsit Ungaria în topul celor mai atractive țări pentru investiții străine în Europa Centrală si de Est (ECE) în 2014, situându-se pe locul al treilea în regiune, fiind devansată de Polonia si Cehia, iar dacă va menține acest ritm ar putea ajunge pe locul 2

în 2015, potrivit datelor EY.

"Primele două clasate se află pe o tendință descrescătoare în 2014 față de 2013, în timp ce atractivitatea României a crescut cu 2 puncte procentuale. Dacă se păstrează această tendință, România ar putea depăsi Cehia în anul 2015, devenind a doua țară ca atractivitate pentru investitorii străini în CEE", conform raportului anual EY - European Attractiveness Survey.

La nivelul anului trecut, România si-a păstrat locul 10 în Europa privind numărul locurilor de

muncă nou create prin investițiile străine directe. Acestea au generat 6.157 locuri de muncă

anul trecut, în scădere cu 13% față de anul anterior, când investițiile străine directe au generat 7.114 locuri de muncă în România. Pe primele locuri în acest clasament s-au situat Marea Britanie, Franța, Polonia, Rusia si Serbia.

Anul trecut, investițiile străine directe (ISD) în România au urcat cu 26,8% comparativ cu anul

anterior la 2,71 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima crestere de la începutul crizei.

"Revenind la investițiile străine atrase, CEE a scăzut în preferințele investitorilor în 2013, pe

fondul unei cresteri economice lente si a condițiilor economice instabile. Regiunea a atras cu

5% mai puține proiecte de investiții străine directe, în timp ce locurile de muncă generate au

scăzut cu 4%", se mai arată în raport.

Un semn deloc îmbucurător în regiune a fost scăderea motorului principal al investițiilor,

industria producătoare de automobile. Per total, proiectele de producție s-au menținut pe prima poziție în regiune cu 410 proiecte. În acelasi timp, regiunea a înregistrat o crestere cu 55% a proiectelor de cercetare si dezvoltare, ceea ce marchează o crestere a valorii adăugate a proiectelor implementate.

La nivelul întregului continent, principalele piețe în care investițiile străine directe au înregistrat cresteri sunt Marea Britanie, Germania si Franța, în timp ce în piețele din Spania si Europa de Est s-au înregistrat scăderi.

Sondajul din 2014 include si o analiză privind impactul celor cinci ani de criză si de recesiune

asupra investițiilor străine directe în Europa.

Astfel, comparând situația din 2009-2013 cu cea din 2004-2008, Europa de Est, care a atras

investiții substanțiale în anii 2000, a fost marele perdant în urma crizei, cu o scădere de 12% a numărului de proiecte de investiții, în timp ce Europa de Vest a înregistrat o crestere de 19%.

Dintre cele mai importante piețe, Germania a fost desemnată câstigătoare, cu un număr de proiecte de investiții atrase mai mult decât dublu comparativ cu anul trecut. Marea Britanie a înregistrat o crestere mai modestă a numărului de proiecte de investiții, de 12%, în timp ce

Franța a stagnat. Alți câstigători din rândul piețelor mari au fost Spania, Olanda, Rusia si Irlanda. Primii cinci "perdanți" au fost din rândul piețelor Est-Europene, țări ca România,

Ungaria si Bulgaria, unde toate investițiile s-au redus la jumătate în această perioadă. Totodată, conform sondajului din acest an, 54% dintre investitori au declarat că investițiile vor creste, iar un procent de doar 12% au declarat că acestea vor scădea. Investitorii din Asia au fost chiar mai optimisti, 60% spunând că sunt încrezători în viitor.

IT&C, sectorul sănătății & biotehnologia si energia sunt evidențiate de către investitori ca sectoare cheie care vor susține cresterea economică europeană în următorul deceniu.

Investitorii au subliniat si punctele vulnerabile ale economiei europene, care ar trebui îmbunătățite pe termen lung, acestea fiind cresterea mobilității forței de muncă si dezvoltarea competențelor, alături de simplificarea procesului de reglementare si o mai mare integrare economică.

Joaca statului cu antreprenorii: uite banii, nu mai sunt banii 2014

Joaca statului cu antreprenorii: uite banii, nu mai sunt banii

Guvernul a emis la finalul lunii aprilie o ordonanță de urgență prin care elimină criteriul de vârstă (maximum 35 de ani) pentru obținerea unei finanțări de până la 10.000 de euro pentru

înființarea unei prime afaceri (SRL-D), însă la mai puțin de o lună de la această decizie bugetul de 4,7 mil. euro alocat pentru prima afacere a fost epuizat.

„În acest moment se depun eforturi în vederea suplimentării bugetului alocat acestui program la rectificarea bugetară ce va avea loc în perioada următoare“, a fost răspunsul transmis la solicitarea ZF de către reprezentanții cabinetului ministrului delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri si turism Florin Jianu (numit în funcție la începutul lunii martie în locul Mariei Grapini).

Astfel, proiectul prin care „oricine va vrea să îsi deschidă prima afacere cu bani de la stat“ nu

mai are fonduri si nici nu se stie dacă va mai primi bani în acest an, astfel că debutanții, indiferent de vârstă, se vor mulțumi doar cu facilități de înregistrare a firmei si deduceri de taxe pentru minimum doi angajați, cel puțin până la prima rectificare bugetară din vară.

„Din cauza epuizării bugetului aprobat pentru anul 2014 pentru acest program, aplicația de înscriere va deveni inactivă începând cu data de 26.05.2014 (ieri - n.red.). Pentru anul 2015 bugetul programului va fi alocat prin legea bugetului de stat pe anul 2015, care va fi votată în luna decembrie 2014“, au mai spus sursele citate.

Pentru ediția de anul acesta a programului au aplicat 1.231 de români, care au cerut finanțări

cumulate care depăsesc suma de 50 de milioane de lei, în condițiile în care cele 4,7 mil. de euro alocate în 2014 ajung doar pentru finanțarea maximă a circa 500 de idei de afaceri. Prin urmare, ceilalți aproximativ 700 de tineri care sperau să obțină finanțare nerambursabilă de la stat (pentru mulți fiind singura opțiune de a face rost de banii necesari deschiderii unei afaceri) vor astepta, în cel mai bun caz, până la finalul verii pentru a vedea dacă mai pot primi anul acesta bani. În cazul în care bugetul nu este suplimentat, astfel încât programul să fie reluat încă din acest an, ei vor fi nevoiți să treacă din nou prin procesul de înscriere în primăvara lui 2015 (când ar putea rămâne iar pe dinafară). „În această perioadă atât Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperație (OTIMMC) cât si Direcția Implementare Programe pentru IMM (DIPIMM) se află în procedură de evaluare/avizare a planurilor de afaceri depuse, ținându-se cont de principiul primul venit – primul servit, în condițiile realizării unui punctaj minim de 60 de puncte. Până în prezent au fost avizate 148 de SRL-D-uri (însumând un buget 5.909.684,94 lei), urmând să primească acceptul pentru finanțare următoarele SRL-D-uri până la epuizarea bugetului“, au mai precizat aceleasi surse.

Programul, prin intermediul căruia inițial doar tinerii cu vârste de până în 35 de ani puteau să îsi facă un business (SRL-D) fără costuri la Registrul Comerțului, să beneficieze de deduceri de taxe pentru minimum 2 - maximum 4 angajați, de un grant de cel mult 10.000 euro de la stat (adică 50% din valoarea investiției) si de împrumut garantat de stat până la 80.000 euro, a fost lansat în 2011. Dacă ordonanța trimisă în Parlament pentru eliminarea criteriului de vârstă va fi promulgată, programul pentru „întreprinzătorii tineri“ va fi schimbat în cel pentru „întreprinzători debutanți în afaceri“.

Până în prezent, prin intermediul programului au fost înființate mai mult de 13.000 de firme cu

statut de „debutant“ dintre care cele mai multe în Cluj (mai mult de 1.700 de SRL-D-uri active).

Reprezentanții cabinetului ministrului delegat pentru IMM-uri au mai spus că, potrivit datelor de la Registrul Comerțului, facilitățile acordate de stat pentru înființarea unui SRL-D sunt, în medie, de 575 de lei, iar finanțarea medie nerambursabilă acordată prin intermediul acestui program a fost anul trecut de puțin peste 35.000 de lei (aproape 8.000 de euro). „În următoarele luni desfăsurarea programului va consta în finalizarea procedurii de evaluare/avizare de către OTIMMC/ DIPIMM a planurilor de afaceri depuse de către beneficiari în limita bugetului, urmată de semnarea contractelor si de implementarea planurilor de afaceri (efectuarea cheltuielilor si decontarea acestora)“, au adăugat acestia.

Bugetul de anul acesta al programului a revenit la nivelul celui din 2011, când a fost lansat si

este mai mic decât cel din 2012 cu aproape 48%, potrivit datelor furnizate de Agenției pentru

Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (structură din cadrul Ministerului Economiei care gestionează programul).

CEI MAI MARI JUCATORI DIN ECONOMIE

CONFERINTA ZIARUL FINANCIAR "CEI MAI MARI JUCĂTORI DIN ECONOMIE" Finanțele au primit declarații de plată pentru taxa de stâlp de peste 1 mld de lei, dublu față de buget Ministerul Finanțelor a înregistrat luni din declarațiile companilor care trebuie să plăteasca taxa pe constucții speciale suma de un miliard de lei, mai mult decât dublu față de estimările înscrise în bugetul pe acest an, a declarat marți secretarul de stat în MFP Dan Manolescu.

"Ieri aveam un miliard de lei din taxă, dar suma e în curs de actualizare. Astăzi sigur suma este mai mare. Este dublu față de sumele din buget. Avem o cifră în buget si o altă sumă în estimări" a afirmat Manolescu în conferința "Cei mai mari jucători din economie" organizată de Ziarul Financiar.

El a adăugat că Guvernul a convenit cu FMI să treacă în buget o sumă mai mică din taxa pe construcțiile speciale însă estimările de încasări erau mai mari.

"Acel miliard de lei este suma declarată până acum, dar să vedem efectiv cât se plăteste, pentru că mai avem de încasat o transă în septembrie", a mai spus Manolescu.

Oficialul MFP a precizat că există discuții pentru schimbarea tipului de impozitare, unele domenii fiind afectate mai mult de această taxare, precum cel energetic, însă nu s-a luat o decizie finală.

"Există mai multe discuții, am avut solicitări din partea celor vizați de taxa pe construcții speciale. Nu s-a luat o decizie finală, asteptăm să vedem care sunt sumele totale declarate si care sunt cele mai împovărate domenii. Dorim să facem o analiză, în zona energetică sunt foarte multe probleme si mulți agenți economici s-au plâns că sumele sunt foarte mari", a arătat secretarul de stat.

Întrebat dacă vor exista exceptări pentru domeniile împovărate, el a menționat că Finanțele au realizat diverse scenarii, însă nu au ajuns la o decizie, întrucât o exceptare într-o anumită zonă ar putea genera solicitări de exceptări si în alte zone, "odată deschisă o cale a exceptărilor s-ar putea să fie ulterior argumente si din alte zone pentru a introduce anumite categorii de excepții".

"O altă măsură solicitată a fost schimbarea bazei de calcul, ceea ce ar corecta anumite diferențe care au apărut între diversi agenți economici (...) A fost sesizat faptul că o aplicare a acestei taxe la valoarea contabilă brută generează discrepanțe între diversi agenți economici care în politica contabilă si-au ales o metodă sau alta de evaluare si de reflectare a valorii în contabilitate. Solicitarea a fost aplicarea la valoarea fiscală netă, analizăm variantele", a punctat Manolescu.

La sfârsitul lunii aprilie, premierul Victor Ponta declara că Guvernul va obține din impozitarea construcțiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ținta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internațional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuțiile de asigurări sociale.

Si ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, preciza că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obține mai mult de 1 miliard lei, față de prognoza inițială de venituri astfel atrase de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI.

La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, arăta că numai din ceea ce se află în bilanțul companiilor si nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.

Impozitul pe proprietate pentru construcțiile speciale, de 1,5% din valoarea construcției, a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate marți, prima plată urmând să fie efectuată până luni, 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.

Deficitul bugetar a ajuns la 2 miliarde de lei dupa patru luni si dupa aurul negru, fac profit si din aurul verde

Deficitul bugetar a ajuns la 2 miliarde de lei după patru luni

Execuția bugetară s-a încheiat după patru luni cu un deficit de aproape 2 miliarde de lei, reprezentând 0,28% din PIB, în urcare de la 0,14% din PIB la finele lunii martie si în scădere de la 1,19% din PIB în perioada similară din 2013.

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 67,85 miliarde de lei în primele patru luni si reprezintă 10,2% din PIB. Față de aceeasi perioadă a anului trecut, veniturile au fost mai mari cu 4,4% în termeni nominali, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor.

Cresteri față de primele patru luni din 2013 au fost înregistrate la încasările din accize (+1 miliard de lei), impozitul de profit (+647,8 milioane de lei), contribuțiile de asigurări sociale (+582,4 milioane de lei) si TVA (+428,6 milioane de lei).La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, cresteri față de anul precedent la impozite si taxe pe proprietate, cu 5,6%, taxe pe utilizarea bunurilor - 4,1% si venituri nefiscale - 4,5%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 69,73 miliarde lei, au scăzut în termini nominali cu 3,8% față de aceeasi perioadă din anul precedent, respectiv cu 1 punct procentual ca pondere în PIB.Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,4%m ca urmare a faptului că în luna aprilie 2013 au fost acordate plăți anticipate aferente lunii aprilie pentru unele categorii de salariați din sectorul public care ar fi trebuit platite în luna mai, dar ca urmare a sărbătorilor pascale au fost acordate în avans.

Cheltuielile cu bunuri si servicii au urcat cu 7,3% față de aceeasi perioadă a anului precedent, cresterea înregistrându-se la fondul național de asigurări sociale de sănătate datorită plății arieratelor către furnizorii de medicamente.

Cheltuielile cu dobânzile s-au redus cu 3,1%, ca urmare a scăderii randamentelor la licitațiile emisiunilor de obligațiuni de tip benchmark.Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne si externe, au fost de 5,9 miliarde lei, respectiv 0,9% din PIB. România s-a angajat prin acordurile cu instituțiile financiare internaționale ca deficitul bugetar din acest an să nu treacă de 2,2% din PIB.

După aurul negru, fac profit si din aurul verde. Austriecii taie păduri românesti de un miliard de euro pe an Schweighofer, Kronospan si Egger, companii austriece de prelucrare a lemnului, au avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 1 mld. euro, dublă comparativ cu 2009.

Schweighofer, Kronospan si Egger, companii austriece care controlează prelucrarea lemnului din România, au ajuns în 2013 la afaceri cumulate de 1 mld. euro din vânzarea de cherestea si alte produse din lemn, din care mai bine de jumătate merge la export.

Producția de cherestea în 2013 a fost de circa 5 milioane de metri cubi, față de 1,4 mil. metri cubi în 2000.

Schweighofer a avut o cifră de afaceri de 470 mil. euro si un profit de aproape 100 mil. euro anul trecut, rulajul Kronospan Sebes este de aproximativ un sfert de miliard de euro cu pierderi de 0,3 mil. euro (în 2012), iar Egger a făcut anul trecut afaceri de 209 mil. euro cu un profit de 14 mil. euro (în 2013).

Cele trei companii cumpără lemn de la Romsilva si alți proprietari de păduri si fabrică

cherestea, PAL (plăci aglomerate din lemn) sau alte plăci pe care le vând către producătorii de mobilă sau la export. Puterea lor este atât de mare încât au fost acuzați si de controlul prețurilor în 2005.

„Din cauza firmelor mari care au productivitate mare, realizează noi investiții si iau masă

lemnoasă ca să o exporte, prețul lemnului creste foarte mult, iar fabricile de mobilă devin

necompetitive“, a spus Aurica Sereny, presedintele Asociației Producătorilor de Mobilă din

România (APMR).

Ea a arătat că de la începutul anului prețul lemnului a crescut cu 30-40%, iar cel al mobilei cu maximum 2-3%. În industria mobilei, marjele medii de profit ale companiilor sunt de 2-4%, arată Sereny, iar multe societăți sunt pe pierdere.

Lipsa materiei prime este resimțită si de mai micii întreprinzători, cum ar fi moții din Munții Apuseni. „Lumea este nemulțumită pentru că firmele mari din domeniu cumpără cantitățile mari de lemn scoase la vânzare de Romsilva, astfel că pentru locuitorii care nu îsi permit aceste cantități nu mai există suficientă materie primă“, a spus Marin Vîrciu, primar al comunei Gîrda de Sus.

Gîrda de Sus este o comună din județul Alba (Transilvania) cu aproape 2.000 de locuitori, unde au existat proteste la începutul anului împotriva exploatării masive a lemnului.

În județul Alba sunt localizate două dintre cele mai mari companii din domeniu, Holzindustrie Schweighofer si Kronospan, ambele austriece.

Marin Vîrciu a precizat că prelucrarea lemnului este una dintre activitățile de bază pentru moții din Munții Apuseni, care realizează diferite obiecte (căzi pentru prune, tocitori, cherestea), pe care le vând mai departe pentru a realiza venituri.

Holzindustrie Schweighofer, una dintre cele mai profitabile companii din economia românească, care operează unitățile de prelucrare a lemnului de la Rădăuți (Suceava), Sebes (Alba) si Siret (Suceava), a înregistrat anul trecut un profit mai mare cu 26% comparativ cu 2012.

Fabricile Schweighofer sunt axate pe producția de cherestea, o formă primară de prelucrare a lemnului (următoarea după busteni) care generează puțină valoare adăugată, iar mare parte din producție ia calea exportului. În ultimii cinci ani, austriecii au realizat profituri cumulate de 340 mil. euro din industria de prelucrare a lemnului, situându-se în top zece cele mai profitabile companii din România. „Industria lemnului are potențial mare si ar trebui să fie atractivă pentru investitori (L) Există posibilitatea să existe o structură a costurilor deosebită. Se stie că în România costurile cu forța de muncă sunt mai reduse sau pot exista si alți factori care fac structura avantajoasă. O astfel de structură de costuri nu are cum să supraviețuiască mult timp deoarece devine atractivă si pentru alții“, spune economistul Aurelian Dochia.

Cifra de afaceri a Holzindustrie Schweighofer, companie controlată de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, a sărit de 470 mil. euro în 2013, cel mai bun rezultat din industria de prelucrare a lemnului.

Schweighofer a urcat pe prima poziție în topul celor mai jucători din industria de prelucrare a lemnului în 2010, depăsind Romsilva, regia națională care administrează pădurile deținute de stat si care realizează venituri din vânzarea lemnului. Romsilva, care foloseste un model de business cu un grad si mai redus de prelucrare (vânzarea de lemn direct din pădure), a avut anul trecut o marjă de profit de aproape 5%, iar în ultimii cinci ani profitul net cumulat al companiei a fost de aproape 39 mil. euro.

Holzindustrie Schweighofer SRL este cea mai mare dintre companiile lui Gerald Schweighofer din România care mai are operațiuni de producție la Comănesti (pentru magazinele de tip do-ityourself, DIY), dar deține si 16.000 de hectare de păduri (potrivit ultimelor date disponibile),

precum si businessuri în sectorul energetic si în producția de vâscoză. La nivel de grup, cifra de afaceri bugetată pentru acest an este de 550 mil. euro, cu 8% mai mult față de 2013.

Reprezentanții companiei nu au făcut niciun comentariu pe marginea întrebărilor ZF până la închiderea ediției.

Austriecii de la Schweighofer au investit peste 600 mil. euro în România începând cu 2002, iar acum au în derulare un alt proiect de 150 mil. euro în localitatea Reci (județul Covasna), o investiție controversată care s-a lovit de opoziția localnicilor. Modelul pe care Schweighofer îl foloseste pe plan local este pus sub semnul întrebării de autorități, iar recent Valeriu Zgonea, presedintele Camerei Deputaților, a avut o poziție dură vizavi de acesta. „Acest model (al Schweighofer – n.red.) nu-l recomand pentru că a generat nemulțumirea întreprinderilor mici si mijlocii si pierderea locurilor de muncă. Nu a generat valoare adăugată pentru dumneavoastră si nu este un angajator atât de puternic pe cât ar trebui să fie o companie atât de mare si a omorât tot ce înseamnă întreprinderi mici si mijlocii“, a spus Zgonea, citat de Mediafax, referindu-se la situația din județul Suceava. Presedintele Camerei Deputaților a adăugat că în cazul Schweighofer s-au dat garanții de stat pentru zece ani si nu este un model de succes, iar dacă e nevoie de o comisie de anchetă pentru a se cerceta ce s-a întâmplat în zonă, va susține demersul.

Exporturile de cherestea, produs cu un grad de prelucrare de trei ori mai mare comparativ cu al bustenilor, au fost de 670 mil. euro în primele 11 luni ale anului 2013. Mobila, produs cu un grad de prelucrare cel puțin 20 de ori mai mare comparativ cu bustenii, a generat exporturi de 1,5 mld. euro în primele 11 luni ale lui 2013.

Economistul Aurelian Dochia atrage atenția că există o discrepanță foarte mare în sectorul de prelucrare a lemnului, în sensul că se exportă produse cu valoare adăugată redusă, când de fapt ar trebui să se exporte mobilă sau alte piese cu un grad mai mare de inovație. Dochia arată că economia românească se confruntă de zeci de ani cu această problemă în industriile prelucrătoare.

„Câstigurile sunt la baza piramidei“, adaugă Dochia, care arată că la vârful piramidei sunt

produse care înglobează un grad ridicat de inovație, si unde România are un minus.

Pe măsură ce marile companii din industria de prelucrare a lemnului si-au consolidat pozițiile prin investiții mari crescându-si capacitățile de producție, au avut nevoie de tot mai multă materie primă, astfel că industria mobilei sau micii întreprinzători încep să se confrunte cu probleme de aprovizionare.

La nivel european, România se află pe locul 13% din punctul de vedere al gradului de împădurire, cu 5,1% sub media europeană de 32,4%.

Dintr-un raport al Curții de Conturi reiese că în România se exploatează zilnic, în medie, 41 de hectare de pădure, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale si furturile din pădurile statului. În aceste condiții, în intervalul 1990-2011 s-au tăiat ilegal peste 80 milioane de metri cubi de lemn (care se întind pe o suprafață de 366.000 de hectare), care pot fi evaluate la peste 5 mld. euro (la un preț minim de 70 de euro pe metrul cub, potrivit Curții de Conturi).

HARTA JUDETELOR: Cine hraneste bugetul national. Sudul Romaniei e si muma si ciuma

HARTA JUDEȚELOR: Cine hrăneste bugetul național. Sudul României e si mumă si ciumă

Capitala singură produce nu mai puțin de 17,5% din bugetul național, chiar si fără marii ei contribuabili. Împreună cu ei, fac peste 63% din bugetul de venituri al României, care s-a ridicat în 2013 la 173,55 miliarde de lei. Celelalte județe sunt mult în urma Capitalei, iar unele dintre ele abia au reusit să adune o jumătate de miliard într-un an întreg.

Veniturile bugetului Romaniei pe fiecare judet in 2013

În fruntea clasamentului celor mai mari contribuabili la bugetul României, după bucuresteni (30,4 mld lei), pe locul al doilea, la foarte mare distanță, vin constănțenii, cu aproape 6 miliarde de lei plătiți în 2013. Top 5 e completat de Cluj, Ilfov si Timis.

Ultimul județ din România după contribuția la bugetul României a fost Călărasi. Administrația Financiară din acest județ a reusit să strângă doar jumătate de miliard de lei într-un an. Josul clasamentului e completat de alte județe din sudul României, aceeasi zonă care dă si vârfurile.

E vorba de Mehedinți, Teleorman si Tulcea.

Iată cum arată topul pe județe (milioane lei):

1. Marii contribuabili* 79.459

2. Bucuresti 30.416

3. Constanta 5.968

4. Cluj 4.322

5. Ilfov 3.960

6. Timis 3.857

7. Prahova 2.974

8. Brasov 2.677

9. Iasi 2.350

10. Bihor 2.237

11. Arges 2.167

12.Mures 2.012

13. Dolj 1.925

14. Sibiu 1.884

15. Arad 1.804

16. Galati 1.735

17. Hunedoara 1.461

18. Bacau 1.439

19. Suceava 1.412

20. Maramures 1.297

21. Alba 1.103

22. Satu Mare 1.059

23. Neamt 1.051

24. Harghita 1.048

25. Dambovita 1.034

26. Buzau 1.031

27. Valcea 959

28. Olt 908

29. Braila 864

30. Gorj 810

31. Botosani 793

32. Vrancea 764

33. Vaslui 709

34. Bistrita 708

35. Covasna 680

36. Caras Severin 654

37. Giurgiu 619

38. Ialomita 611

39. Salaj 600

41. Tulcea 579

42. Teleorman 575

43. Mehedinti 520

44. Calarasi 516

Salariile Europarlamentariilor si alte bonificatii primite!

 Ce salarii câstigă europarlamentarii si ce indemnizații primesc?

Europarlamentarii beneficiază, pe lângă salariul de peste 6.000 de euro, de mai multe indemnizații (pentru cheltuieli generale, indemnizații de sedere, indemnizații anuale de călătorie), de rambursarea cheltuielilor de deplasare, precum si de circa 20.000 de euro lunar pentru angajarea asistenților.

Salariul brut al unui europarlamentar este de aproximativ 7.900 de euro, achitat din bugetul PE.

După reținerea impozitului comunicat si a contribuției pentru asigurarea de accident, salariul net ajunge la circa 6.200 de euro, potrivit informațiilor publicate pe site-ul Parlamentului European.

De asemenea, statele membre pot să perceapă din salariu un impozit național.

Salariul de bază este stabilit la 38,5% din salariul de bază al unui judecător al Curții Europene de Justiție. Există si câteva excepții: deputații care au avut un mandat în Parlamentul European înainte de alegerile din 2009, când a fost stabilit acest sistem unic de salarizare, au putut opta pentru menținerea sistemului național anterior pentru salariu, indemnizația tranzitorie si pensii. Pe lângă salariu, membrii Parlamentului European primesc o serie de indemnizații cu scopul de a acoperi cheltuielile pe care acestia le fac pentru îndeplinirea sarcinilor lor parlamentare.

Astfel, indemnizația pentru cheltuieli generale vizează acoperirea cheltuielilor din statul membru în care au fost alesi, precum costurile de administrare a birourilor deputaților, factura telefonică si taxele postale, achiziționarea, utilizarea si întreținerea echipamentului informatic si telematic.

Indemnizația este redusă la jumătate în cazul deputaților care, fără o justificare adecvată, nu participă la jumătate din numărul sedințelor plenare pe parcursul unui an parlamentar (septembrie-august). Valoarea indemnizației este de aproximativ 4.300 de euro pe lună. Eurodeputaților li se rambursează costul real al biletelor de călătorie pentru participarea la sedințele plenare, reuniunile comisiilor, reuniunile grupurilor politice de la Bruxelles sau Strasbourg. Rambursarea sumelor se face după prezentarea chitanțelor, în limita costului unui bilet de avion la clasa business, a unui bilet de tren de clasa I sau a 0,50 de euro pe kilometru pentru călătoria cu masina, la care se adaugă indemnizații fixe în funcție de distanță si durata călătoriei, pentru a acoperi celelalte costuri ale deplasării (precum taxele de autostradă, taxele pentru excesul de bagaje sau pentru rezervări).

Pe lângă acoperirea acestor cheltuieli de deplasare, europarlamentarii au o indemnizație anuală de călătorie, deoarece, deseori, ei călătoresc în afara statului membru de origine pentru îndeplinirea sarcinilor lor, dar în alte scopuri decât reuniunile oficiale (de exemplu, pentru a participa la o conferință în alt stat membru sau pentru a face o vizită de lucru în altă țară, în calitate de raportor).

Pentru a acoperi această eventualitate, deputații pot primi rambursări dintr-o indemnizație anuală de călătorie fixă pentru cheltuielile de călătorie, cazare si alte cheltuieli aferente ale acestora. Rambursarea se face pe baza tarifului aerian sau a tarifului feroviar real, după prezentarea tichetelor de călătorie relevante si a documentelor justificative necesare.

Indemnizația este de maximum 4.243 de euro.

O altă indemnizație este cea zilnică, numită si indemnizație de sedere. PE plăteste o indemnizație forfetară de 304 euro pentru a acoperi cazarea si costurile adiacente pentru fiecare zi în care eurodeputatul este prezent în zilele de activitate oficială, cu condiția să semneze registrul de prezență. Această indemnizație acoperă facturile de hotel, mesele si toate celelalte cheltuieli implicate. În zilele în care are loc votul în sedință plenară, această indemnizație este redusă la jumătate dacă europarlamentarii lipsesc la mai mult de jumătate dintre voturile prin apel nominal, chiar dacă sunt prezenți.

Din această diurnă ei trebuie să-si asigure cazarea si masa, dar nu sunt obligați să justifice modul de cheltuire.

Sistemul PE este flexibil, permițându-le eurodeputaților să opteze singuri pentru cazarea în apartamente închiriate sau la hotel si pentru nivelul de confort pe care îl consideră necesar. Desi suma care revine din diurnă poate ajunge la peste 4.000 de euro pe lună, o sumă mai mult decât suficientă la prima vedere pentru cazare si masă chiar si la prețurile din Bruxelles si Strasbourg, sistemul de decontare este totusi condiționat strict la prezență.

Banii pentru cazare si masă nu sunt pusi la dispoziția eurodeputaților în avans, ci decontați ulterior, după verificarea situațiilor de prezență.

Majoritatea eurodeputaților optează pentru închirierea unui apartament în Bruxelles, unde PE are activitate 2-3 săptămâni pe lună, iar pentru cele 3-4 zile pe lună când activitatea se desfăsoară la Strasbourg se orientează spre hotelurile din zonă.

Închirierea unui apartament cu două camere la Bruxelles variază, în funcție de zonă si confort, între 800 si 1.200 de euro, în timp ce pentru o locuință centrală si confortabilă, cu trei camere, prețurile încep de la 1.400-1.500 de euro.

Hotelierii din Strasbourg încearcă să profite de pe urma cererii care fluctuează în funcție de activitatea PE, o cameră pe noapte la 3-4 stele putând ajunge si la 200-250 de euro.

Datorită faptului că diurna nu trebuie justificată, combinațiile private la care pot recurge eurodeputații pentru a face economii la cazare sunt numeroase.

Un ales european harnic, cu prezență asiduuă la lucrări si cu certitudinea că va fi inclus si în viitor pe lista de candidați a partidului său, e liber să ia decizia de a plăti din diurnă inclusiv rata unui împrumut pentru achiziția unui apartament în Bruxelles, care va rămâne în final în proprietatea sa, nu a PE. Mai ales în țări ca Germania, Franța si Italia sunt eurodeputați cu mai multe mandate la activ, cu grad mare de specializare în problematicile PE.

Mulți dintre eurodeputați preferă si să evite tarifele ridicate ale hotelurilor din Strasbourg si să se cazeze, în cele 3-4 zile când Parlamentul European se mută aici, în orăsele învecinate, cum ar fi Kehl (Germania), aflat la o distanță de numai câțiva kilometri.

Europarlamentarii descurcăreți pot face astfel din diurnă economii care se adaugă salariului lunar brut de 7.600 euro.

În cazul reuniunilor care au loc în afara Uniunii Europene, indemnizația este de 152 de euro (cu condiția semnării în registrul de prezență), iar facturile de hotel sunt rambursate separat.

Pe lângă salariu si indemnizații, eurodeputații au asigurată de către PE si plata salariilor asistenților.

Astfel, acestia îsi aleg personalul în limita unui buget stabilit de Parlamentul European.

Asistenții acreditați, care îsi desfăsoară activitatea la Bruxelles, Luxemburg sau Strasbourg sunt încadrați în mod direct de administrația Parlamentului, în conformitate cu condițiile pentru angajarea personalului temporar din instituțiile UE. De asistenții care îsi desfăsoară activitatea în statele membre din care provin eurodeputații se ocupă agenți plătitori calificați, care garantează aplicarea măsurilor corespunzătoare în materie de impozite si asigurări sociale.

Suma maximă lunară pentru asistenți este de circa 21.200 de euro. Până la un sfert din acest buget poate fi folosit pentru servicii oferite de prestatori de servicii alesi de deputat, cum ar fi solicitarea unui studiu de specialitate privind un anumit subiect.