Deficitul bugetar a ajuns la 2 miliarde de lei dupa patru luni si dupa aurul negru, fac profit si din aurul verde

Deficitul bugetar a ajuns la 2 miliarde de lei după patru luni

Execuția bugetară s-a încheiat după patru luni cu un deficit de aproape 2 miliarde de lei, reprezentând 0,28% din PIB, în urcare de la 0,14% din PIB la finele lunii martie si în scădere de la 1,19% din PIB în perioada similară din 2013.

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 67,85 miliarde de lei în primele patru luni si reprezintă 10,2% din PIB. Față de aceeasi perioadă a anului trecut, veniturile au fost mai mari cu 4,4% în termeni nominali, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor.

Cresteri față de primele patru luni din 2013 au fost înregistrate la încasările din accize (+1 miliard de lei), impozitul de profit (+647,8 milioane de lei), contribuțiile de asigurări sociale (+582,4 milioane de lei) si TVA (+428,6 milioane de lei).La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, cresteri față de anul precedent la impozite si taxe pe proprietate, cu 5,6%, taxe pe utilizarea bunurilor - 4,1% si venituri nefiscale - 4,5%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 69,73 miliarde lei, au scăzut în termini nominali cu 3,8% față de aceeasi perioadă din anul precedent, respectiv cu 1 punct procentual ca pondere în PIB.Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,4%m ca urmare a faptului că în luna aprilie 2013 au fost acordate plăți anticipate aferente lunii aprilie pentru unele categorii de salariați din sectorul public care ar fi trebuit platite în luna mai, dar ca urmare a sărbătorilor pascale au fost acordate în avans.

Cheltuielile cu bunuri si servicii au urcat cu 7,3% față de aceeasi perioadă a anului precedent, cresterea înregistrându-se la fondul național de asigurări sociale de sănătate datorită plății arieratelor către furnizorii de medicamente.

Cheltuielile cu dobânzile s-au redus cu 3,1%, ca urmare a scăderii randamentelor la licitațiile emisiunilor de obligațiuni de tip benchmark.Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne si externe, au fost de 5,9 miliarde lei, respectiv 0,9% din PIB. România s-a angajat prin acordurile cu instituțiile financiare internaționale ca deficitul bugetar din acest an să nu treacă de 2,2% din PIB.

După aurul negru, fac profit si din aurul verde. Austriecii taie păduri românesti de un miliard de euro pe an Schweighofer, Kronospan si Egger, companii austriece de prelucrare a lemnului, au avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 1 mld. euro, dublă comparativ cu 2009.

Schweighofer, Kronospan si Egger, companii austriece care controlează prelucrarea lemnului din România, au ajuns în 2013 la afaceri cumulate de 1 mld. euro din vânzarea de cherestea si alte produse din lemn, din care mai bine de jumătate merge la export.

Producția de cherestea în 2013 a fost de circa 5 milioane de metri cubi, față de 1,4 mil. metri cubi în 2000.

Schweighofer a avut o cifră de afaceri de 470 mil. euro si un profit de aproape 100 mil. euro anul trecut, rulajul Kronospan Sebes este de aproximativ un sfert de miliard de euro cu pierderi de 0,3 mil. euro (în 2012), iar Egger a făcut anul trecut afaceri de 209 mil. euro cu un profit de 14 mil. euro (în 2013).

Cele trei companii cumpără lemn de la Romsilva si alți proprietari de păduri si fabrică

cherestea, PAL (plăci aglomerate din lemn) sau alte plăci pe care le vând către producătorii de mobilă sau la export. Puterea lor este atât de mare încât au fost acuzați si de controlul prețurilor în 2005.

„Din cauza firmelor mari care au productivitate mare, realizează noi investiții si iau masă

lemnoasă ca să o exporte, prețul lemnului creste foarte mult, iar fabricile de mobilă devin

necompetitive“, a spus Aurica Sereny, presedintele Asociației Producătorilor de Mobilă din

România (APMR).

Ea a arătat că de la începutul anului prețul lemnului a crescut cu 30-40%, iar cel al mobilei cu maximum 2-3%. În industria mobilei, marjele medii de profit ale companiilor sunt de 2-4%, arată Sereny, iar multe societăți sunt pe pierdere.

Lipsa materiei prime este resimțită si de mai micii întreprinzători, cum ar fi moții din Munții Apuseni. „Lumea este nemulțumită pentru că firmele mari din domeniu cumpără cantitățile mari de lemn scoase la vânzare de Romsilva, astfel că pentru locuitorii care nu îsi permit aceste cantități nu mai există suficientă materie primă“, a spus Marin Vîrciu, primar al comunei Gîrda de Sus.

Gîrda de Sus este o comună din județul Alba (Transilvania) cu aproape 2.000 de locuitori, unde au existat proteste la începutul anului împotriva exploatării masive a lemnului.

În județul Alba sunt localizate două dintre cele mai mari companii din domeniu, Holzindustrie Schweighofer si Kronospan, ambele austriece.

Marin Vîrciu a precizat că prelucrarea lemnului este una dintre activitățile de bază pentru moții din Munții Apuseni, care realizează diferite obiecte (căzi pentru prune, tocitori, cherestea), pe care le vând mai departe pentru a realiza venituri.

Holzindustrie Schweighofer, una dintre cele mai profitabile companii din economia românească, care operează unitățile de prelucrare a lemnului de la Rădăuți (Suceava), Sebes (Alba) si Siret (Suceava), a înregistrat anul trecut un profit mai mare cu 26% comparativ cu 2012.

Fabricile Schweighofer sunt axate pe producția de cherestea, o formă primară de prelucrare a lemnului (următoarea după busteni) care generează puțină valoare adăugată, iar mare parte din producție ia calea exportului. În ultimii cinci ani, austriecii au realizat profituri cumulate de 340 mil. euro din industria de prelucrare a lemnului, situându-se în top zece cele mai profitabile companii din România. „Industria lemnului are potențial mare si ar trebui să fie atractivă pentru investitori (L) Există posibilitatea să existe o structură a costurilor deosebită. Se stie că în România costurile cu forța de muncă sunt mai reduse sau pot exista si alți factori care fac structura avantajoasă. O astfel de structură de costuri nu are cum să supraviețuiască mult timp deoarece devine atractivă si pentru alții“, spune economistul Aurelian Dochia.

Cifra de afaceri a Holzindustrie Schweighofer, companie controlată de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, a sărit de 470 mil. euro în 2013, cel mai bun rezultat din industria de prelucrare a lemnului.

Schweighofer a urcat pe prima poziție în topul celor mai jucători din industria de prelucrare a lemnului în 2010, depăsind Romsilva, regia națională care administrează pădurile deținute de stat si care realizează venituri din vânzarea lemnului. Romsilva, care foloseste un model de business cu un grad si mai redus de prelucrare (vânzarea de lemn direct din pădure), a avut anul trecut o marjă de profit de aproape 5%, iar în ultimii cinci ani profitul net cumulat al companiei a fost de aproape 39 mil. euro.

Holzindustrie Schweighofer SRL este cea mai mare dintre companiile lui Gerald Schweighofer din România care mai are operațiuni de producție la Comănesti (pentru magazinele de tip do-ityourself, DIY), dar deține si 16.000 de hectare de păduri (potrivit ultimelor date disponibile),

precum si businessuri în sectorul energetic si în producția de vâscoză. La nivel de grup, cifra de afaceri bugetată pentru acest an este de 550 mil. euro, cu 8% mai mult față de 2013.

Reprezentanții companiei nu au făcut niciun comentariu pe marginea întrebărilor ZF până la închiderea ediției.

Austriecii de la Schweighofer au investit peste 600 mil. euro în România începând cu 2002, iar acum au în derulare un alt proiect de 150 mil. euro în localitatea Reci (județul Covasna), o investiție controversată care s-a lovit de opoziția localnicilor. Modelul pe care Schweighofer îl foloseste pe plan local este pus sub semnul întrebării de autorități, iar recent Valeriu Zgonea, presedintele Camerei Deputaților, a avut o poziție dură vizavi de acesta. „Acest model (al Schweighofer – n.red.) nu-l recomand pentru că a generat nemulțumirea întreprinderilor mici si mijlocii si pierderea locurilor de muncă. Nu a generat valoare adăugată pentru dumneavoastră si nu este un angajator atât de puternic pe cât ar trebui să fie o companie atât de mare si a omorât tot ce înseamnă întreprinderi mici si mijlocii“, a spus Zgonea, citat de Mediafax, referindu-se la situația din județul Suceava. Presedintele Camerei Deputaților a adăugat că în cazul Schweighofer s-au dat garanții de stat pentru zece ani si nu este un model de succes, iar dacă e nevoie de o comisie de anchetă pentru a se cerceta ce s-a întâmplat în zonă, va susține demersul.

Exporturile de cherestea, produs cu un grad de prelucrare de trei ori mai mare comparativ cu al bustenilor, au fost de 670 mil. euro în primele 11 luni ale anului 2013. Mobila, produs cu un grad de prelucrare cel puțin 20 de ori mai mare comparativ cu bustenii, a generat exporturi de 1,5 mld. euro în primele 11 luni ale lui 2013.

Economistul Aurelian Dochia atrage atenția că există o discrepanță foarte mare în sectorul de prelucrare a lemnului, în sensul că se exportă produse cu valoare adăugată redusă, când de fapt ar trebui să se exporte mobilă sau alte piese cu un grad mai mare de inovație. Dochia arată că economia românească se confruntă de zeci de ani cu această problemă în industriile prelucrătoare.

„Câstigurile sunt la baza piramidei“, adaugă Dochia, care arată că la vârful piramidei sunt

produse care înglobează un grad ridicat de inovație, si unde România are un minus.

Pe măsură ce marile companii din industria de prelucrare a lemnului si-au consolidat pozițiile prin investiții mari crescându-si capacitățile de producție, au avut nevoie de tot mai multă materie primă, astfel că industria mobilei sau micii întreprinzători încep să se confrunte cu probleme de aprovizionare.

La nivel european, România se află pe locul 13% din punctul de vedere al gradului de împădurire, cu 5,1% sub media europeană de 32,4%.

Dintr-un raport al Curții de Conturi reiese că în România se exploatează zilnic, în medie, 41 de hectare de pădure, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale si furturile din pădurile statului. În aceste condiții, în intervalul 1990-2011 s-au tăiat ilegal peste 80 milioane de metri cubi de lemn (care se întind pe o suprafață de 366.000 de hectare), care pot fi evaluate la peste 5 mld. euro (la un preț minim de 70 de euro pe metrul cub, potrivit Curții de Conturi).