Factorii care contribuie la PIB, forta de munca si productivitatea, se deterioreaza

Valentin Lazea, BNR: Factorii care contribuie la PIB, forța de muncă si productivitatea, se deteriorează

România îndeplineste pentru prima dată toate cele cinci criterii nominale necesare pentru adoptarea euro, inclusiv inflația, si stă foarte bine si la criteriile de convergență reală către zona euro, însă pe termen lung există riscuri care pot deteriora această situație, a declarat Valentin Lazea, economistul-sef al Băncii Naționale a României.

În acest context, oficialul BNR susține că toți factorii care contribuie la formarea produsului intern brut potențial sunt în degradare, respectiv capitalul, forța de muncă si productivitatea. În opinia sa, pentru redresarea capitalurilor este nevoie de accelerarea absorbției fondurilor europene si de măsuri de stimulare a investițiilor străine directe, forța de muncă necesită politici pro-nataliste si de imigrare eficiente, iar productivitatea nu poate creste fără o reformă de substanță în educație.

Din punct de vedere macroeconomic, explică Valentin Lazea, “România stă chiar foarte bine.

Pentru prima dată îndeplinim toate cele cinci criterii de la Maastricht, inclusiv cel referitor la inflație si, totodată, dacă ne uităm la tabloul de bord, cel cu cei 11 indicatori separați de criteriile de la Maastrich, remarcăm că România îndeplineste 10 din cei 11, ceea ce este mai bine nu doar decât Cehia, Polonia, Ungaria si alte țări central europene, ci e mai bine chiar decât Suedia, si e mai bine chiar decât Lituania care, de la 1 ianuarie, va intra în zona euro.

Indicatorul pe care nu îl îndeplinim nici noi, dar nicio altă țară din zonă, este cel referitor la poziția investițională externă netă care, de fapt, este suma deficitelor de cont curent accumulate în timp si care la noi este de circa 60% din PIB. Pragul pus de cei care au stabilit tabloul de bord este de 35% din PIB”.

Cu alte cuvinte, continuă oficialul BNR, “deficitele de cont curent cumulate în timp să nu depăsească minus 35% din PIB, ori asta este imposibil nu numai pentru noi, dar si pentru cehi si pentru unguri si pentru alte țări în tranziție, pentru că deficite de cont curent vor mai fi. Asta înseamnă că o țară din această zonă a lumii are nevoie să importe mai mult decât exportă, cel puțin în primii ani până îsi pune economia pe picioare si stocul acestei diferențe negative, de importuri mai mari decât exporturi, adunate în timp, depăseste 35% din PIB pentru oricare țară.

Acea țintă, de 35%, a fost mult prea ambițioasă pentru oricare țară. Dar, lăsând la o parte acest indicator, la toți ceilalți suntem înăuntrul criteriilor si mai bine decât Suedia, Lituania, si țările central europene”.

Isărescu: Acordul cu FMI este staționar

Acordul dintre România si Fondul Monetar Internațional (FMI) este staționar, iar misiunea tehnică a FMI a plecat cu o evaluare pozitivă de la Bucuresti, a declarat luni guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

"Acordul cu FMI este staționar. Misiunea de evaluare a situației fiscale pe România, din câte stiu, a plecat cu o evaluare pozitivă", a declarat Mugur Isărescu, referindu-se la misiunea tehnică a instituției financiare internaționale care are rolul de a analiza situația bugetară a României.

O echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional a venit la Bucuresti, la finalul lunii iulie, pentru a discuta cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice despre prima rectificare a bugetului statului pe anul 2014.

Comisia Europeană a validat Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 cu România, documentul privind fondurile UE viitoare

Comisia Europeană a validat Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 cu România, documentul care prezintă modul în care vor fi folosite fondurile europene structurale și de investiții în viitoarea perioadă de programar, anunță Ministerul Fondurilor Europene.

“România are deja Acordul de Parteneriat 2014 -2020 validat de cei patru comisari, decizia Comisiei Europene de adoptare a acestui document urmând a fi publicată în zilele următoare.

În urma acestei validări, devine de necontestat faptul că documentul trimis de România răspunde exigențelor Comisiei. Vă reamintesc, țara noastră a început încă din primăvara anului 2013 negocierile pe marginea acestui document, în cadrul dialogului informal. De atunci și până recent am avut în continuu negocieri cu reprezentanții Comisiei pentru a obține o strategie cât mai bună de folosire a banilor europeni pentru români și pentru România! Procesul de validare a Acordului de Parteneriat ar fi putut fi mult mai facil dacă unii dintre români, în special cei care fac parte din PDL si PNL, dar si alții, nu ar fi luptat împotriva intereselor naționale, împotriva românilor, exact asa cum au făcut si în perioada 2009 – 2011, perioada cea mai neagră din istoria absorbției fondurilor europene. Sper că toți cei care ne-au criticat în trecut pe marginea acestui document să constientizeze interesul național al României si în perioada următoare să lupte cot la cot cu actuala guvernare pentru ca țara noastră să beneficieze cât mai repede de suma alocată pentru viitoarea perioadă de programare”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

În perioada de programare 2014 – 2020, România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.

Vânzările Dacia în Germania, în crestere cu aproape 10% în primele sapte luni Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Germania au avansat în primele sapte luni ale anului cu 9,7%, la 30.289 unități, ritmul de crestere fiind de peste trei ori mai rapid decât cel al pieței, de 3%, la 1,8 milioane de masini.

Cota de piață a Dacia în Germania s-a situat în perioada ianuarie-iulie la 1,7%, potrivit datelor biroului de înmatriculări auto german. Dintre cele 33 de mărci analizate, 19 au înregistrat cresteri, iar restul scăderi.

Cea mai bună evoluție a fost înregistrată de marca Jeep, cu un avans de 38,3%, la 4.958 de autoturisme, urmată de Nissan, cu o crestere de 21,2%, la 36.806 unități. Cel mai mare declin a

fost consemnat de Chevrolet, de 68,1%, la 5.132 de masini.

Livrările liderul de piață Volkswagen au urcat cu 1,1%, la 384.767 de autoturisme, iar cele ale Renault, parte a grupului cu acelasi nume, care deține si Dacia, au crescut cu 7%, la 61.990 de unități. În luna iulie, înmatriculările Dacia au avansat cu 11,2%, la 4.583 de unități, în timp ce piața a înregistrat o crestere de 6,8%, la 270.249 autoturisme. Cota de piață a Dacia s-a situate la 1,7%.Marca Jeep a consemnat cel mai puternic avans în iulie, de 65,5%, la 917 autoturisme, urmată de Porsche, cu 40,8%, la 2.564 unități si Land Rover, cu 38.8%, la 1.224 unități. Renault a înregistrat un declin de 6,7%, la 8.416 unități.

Livrările Volkswagen au urcat luna trecută cu 10,4%, la 61.293 de autoturisme.Germania este a

doua piață ca mărime pentru Dacia, după Franța.

Vânzările Dacia din Franța au crescut cu 22,4% în primele sapte luni, înregistrând cel mai

puternic avans din piață

Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Franța au crescut cu 22,4% în primele sapte luni ale anului, la 66.836 de unități, înregistrând cel mai puternic avans dintre mărcile cu

vânzări semnificative, în timp ce piața a urcat cu 1,9%, la 1,1 milioane de masini.

Cota de piață a mărcii a urcat de la 5,05% în urmă cu un an la 6,06%, potrivit datelor Asociației

Constructorilor Francezi de Automobile. Lancia si Jeep au fost singurele mărci care au înregistrat o crestere mai puternică a înmatriculărilor decât Dacia, de 79%, la 4.601 autoturisme, respectiv de 40,9%, la 875 de unități.Vânzările grupurilor franceze au crescut cu 7,5%, la 621.498 de unități, în timp ce producătorii străini au consemnat o scădere de 4,5%, la 481.031 autoturisme.Înmatriculările grupului Renault, care deține si Dacia, au avansat cu 12,3%, la 285.512 autoturisme, iar cele ale PSA Peugeot Citroen cu 3,6%, la 334.244 unități.

Brandul Renault a crescut cu 9,6% în intervalul analizat, la 219.676 autoturisme.Dacia Sandero se află în top 10 cele mai bine vândute modele de pe piața franceză, cu 29.158 de unități si o cotă de piață de 2,6%. În top 100 se mai află Duster, cu 26.043 de unități comercializate si o cotă de 2,4%, Logan MCV II pe locul 61, cu 4.310 unități si o cotă de 0,4%, precum si Dacia Lodgy pe poziția 63, cu 4.162 unitți si o cotă de 0,4%.În luna iulie, înmatriculările Dacia au scăzut cu 14,7%, la 8.254 de masini, iar cota de piață a mărcii a scăzut de la 6,44% în urmă cu un an la 5,74%. Piața s-a contractat cu 4,3%, la 143.777 de autoturisme înmatriculate.Vânzările producătorilor francezi s-au redus cu 4,3% în luna iulie, la 78.319 unități, iar cele ale producătorilor străini tot cu 4,3%, la 65.458 de masini.Livrările grupului Renault au scăzut cu 6,3%, la 32.636 de autoturisme, iar cele ale PSA Peugeot Citroen cu 3,1%, la 45.503 unități.

Pe piața autovehiculelor comerciale usoare, vânzările Dacia au scăzut cu 10,1% în primele sapte luni, la 2.111 masini, în timp ce în iulie au coborât cu 31,7%, la 250 de masini.

Franța este cea mai mare piață a Dacia, cu aproape 94.000 de masini vândute anul trecut.

FMI avertizeaza ca economia mondiala este prea fragila pentru a rezista cresterii dobanzilor

FMI avertizează că economia mondială este prea fragilă pentru a rezista cresterii dobânzilor

Fondul Monetar Internațional (FMI) urmăreste piețele financiare „cu ochi de vultur“ pentru că economia mondială este încă prea fragilă pentru a putea suporta cresteri de dobânzi, a afirmat economistul-sef al instituției Olivier Blanchard, citat de The Telegraph.

Ratele de dobândă extrem de scăzute la nivel internațional alimentează bulele financiare si îi împing pe investitori înspre active supraevaluate, a avertizat FMI prin ceea ce reprezintă o schimbare vizibilă de abordare a problemei bulelor speculative.

„Piețele financiare au fost foarte optimiste în ultimele luni. Sincer vorbind, vedem prețuri care sunt mult mai ridicate față de ce se întâmplă în economia reală“, a afirmat Gian Maria Milesi- Ferretti, directorul adjunct al FMI.

„Nu credem că este o bulă generalizată, dar este ceva ce trebuie să observăm atent. Într-o lume cu dobânzi foarte scăzute există tentația de a-ți asuma un risc si de a vâna randamente, iar acest lucru poate duce la excese“, a precizat el.

Olivier Blanchard, economistul-sef al FMI, spune că economia este încă prea fragilă pentru a putea suporta introducerea unor politici monetare mai aspre. „Principalul mijloc de apărare ar trebui să fie instrumentele macroprudențiale; să fie încetinită piața imobiliară, de exemplu.

Revenirea economică nu este suficient de puternică si trebuie susținută“, afirmă Blanchard FMI si-a redus estimarea de crestere a economiei globale pentru 2014 de la 3,7% la 3,4%, avertizând că economiile avansate sunt încă împovărate de un nivel ridicat al datoriilor. Diminuarea estimării reflectă încetinirea cresterii economiei Chinei, contractarea surprinzătoare a economiei americane în trimestrul al doilea si conflictele din Orientul Mijlociu care ar putea duce la scumpirea petrolului.

Reducerea estimărilor a devenit deja un ritual pentru FMI, semn că pesimismul încă planează asupra economiei mondiale. Există încă supracapacitate de producție la nivel mondial, iar rata de economisire de 25% afectează profund cererea agregată.

INS: Managerii de companii anticipează cresteri în următoarele luni pentru comerțul cu amănuntul si industria prelucrătoare

Managerii companiilor estimează pentru perioada iulie - septembrie crestere în comerțul cu amănuntul si un avans moderat în industria prelucrătoare, construcții si servicii, în raport cu cele trei luni anterioare, conform indicatorului sold conjunctural al INS.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna iulie, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o crestere moderată a volumului producției (sold conjunctural +7%) si o relativă stabilitate a prețurilor (sold conjunctural +3%) si a numărului de angajați (sold conjunctural -1% pe total), se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

În ceea ce priveste estimarea producției, pentru unele dintre activități se va înregistra tendință de crestere mai mare decât pe total industrie prelucrătoare si anume: fabricarea băuturilor (sold conjunctural +36%), fabricarea produselor din tutun (sold conjunctural +25%) si pentru activitatea din industria metalurgică (sold conjunctural +24%).

Pentru activitatea de construcții se prognozează un avans moderat al volumului producției (sold conjunctural +10%) în perioada iulie-septembrie si o relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +1%) si a stocului decontracte si comenzi (sold conjunctural +5%) .

În ceea ce priveste prețurile lucrărilor de construcții, managerii preconizează o crestere moderată a acestora (sold conjunctural +6%).

În sectorul comerț cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendință de majorare a activității economice (sold conjunctural +27%) si a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale (sold conjunctural +26%).

De asemenea, angajatorii prognozează cresterea moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +6%), precum si a prețurile de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +9%).

Cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaste crestere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +8%), iar prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de relativă stabilitate (sold conjunctural +1%).

Managerii din acest sector estimează însă o scădere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural -6%).

MAJORITATEA BANILOR VOR MERGE MAI DEGRABA TOT CATRE SALARIATI

MAJORITATEA BANILOR VOR MERGE MAI DEGRABĂ TOT CĂTRE SALARIAȚI". Cu banii din reducerea CAS am majora salariile si am face investiții. Asteptăm cu nerăbdare măsura!

Antreprenorii români ar folosi banii economisiți din reducerea CAS pentru cresteri salariale, pentru investiții în extinderea activităților si, implicit, pentru noi angajări, dar si pentru a acoperi alte eventuale cresteri de prețuri sau taxe - acestea sunt direcțiile de cheltuieli către care s-ar duce veniturile economisite de patru antreprenori chestionați de ZF, care au împreună circa 5.000 de salariați. Guvernul estimează că prin reducerea contribuțiilor la pensii (CAS) la angajator cu cinci puncte procentuale firmele private vor rămâne cu suma de 4,8 miliarde de lei anual la dispoziție, bani economisiți din bugetul de cheltuieli pe care îl aveau până acum cu forța de muncă. În prezent, contribuția angajatorului pentru pensiile salariaților este de 20,8% din salariul lunar brut al fiecărui salariat, iar nivelul acesteia s-ar reduce la 15,8% din salariul brut după aplicarea legii. Astfel, o companie cu 1.000 de angajați plătiți la nivelul salariului mediu face economii de circa 1,4 milioane de lei anual dacă s-ar aplica reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator, potrivit unui calcul al ZF.

„Din punctul meu de vedere, dacă se va face această economie, majoritatea banilor vor merge

mai degrabă tot către salariați. Dacă statul permite o economisire a costurilor cu forța de muncă, atunci nu văd de ce acesti bani nu ar fi dați angajaților“ , a explicat Dan Sucu, proprietarul grupului Mobexpert, liderul pieței locale de mobilă, care are circa 2.000 de salariați. Totusi, spune el, în ultimii ani a învățat că nu e bine să „vinzi pielea ursului din pădure“ si că nu îsi va construi bugetul pe promisiuni.

„Când si dacă se va aplica legea privind reducerea CAS la angajator, voi lua deciziile de redirecționare a banilor împreună cu echipa executivă, dar cred că o mare parte din bani se vor duce către salariați“, a spus Sucu, care controlează un grup cu afaceri de 120 de milioane de euro anul trecut. El a explicat totusi că în ultimii ani s-au făcut cresteri salariale în cadrul Mobexpert, cu precădere în societățile care au fost mai prospere.

La rândul său, omul de afaceri Raul Ciurtin, acționarul majoritar al companiei din industria laptelui Albalact, spune că banii proveniți din reducerea CAS ar putea fi folosiți atât pentru cresteri salariale, cât si pentru alte tipuri de cheltuieli.

„O reducere de 5% probabil că nu înseamnă foarte mulți bani, dar economiile făcute din aplicarea acestei măsuri se vor duce către mai multe linii de cheltuieli. Nu am bugetat reducerea CAS pentru anul acesta, probabil că o vom bugeta pentru anul viitor. O parte din acesti bani se vor duce către cresteri salariale, iar o altă parte vor acoperi probabil cresterile de prețuri la gaze, de exemplu, sau alte eventuale cresteri de taxe“, a spus Raul Ciurtin, presedintele unei companii cu circa 1.000 de salariați si afaceri de aproape 96 de milioane de euro anul trecut.

Guvernul estimează că jumătate din suma „pierdută” la bugetul de stat din reducerea

CAS va fi recuperată din crearea de noi locuri de muncă (1,3 mld. lei urmează să fie recuperați din încasările de contribuții sociale si impozit pe venit din salariile noilor angajați) si din noile investiții pe care le vor face companiile (1,25 mld. lei urmând a fi încasați suplimentar la buget din colectarea de TVA din banii investiți).

De altfel, către zona de investiții s-ar îndrepta si banii economisiți din reducerea CAS de către omul de afaceri Mihai Miron, chiar dacă o parte dintre acestia nu ar fi investiți pe teritoriul țării. „Dacă se aplică reducerea CAS, în cazul meu s-ar duce banii pe investiții, investiții care ar conduce si la o usoară crestere a numărului de salariați. Investițiile sunt necesare în zona de

producție de medicamente, având în vedere că în prezent derulăm astfel de proiecte la Chisinău si la Târgu Mures. De aceea, asteptăm cu nerăbdare această măsură, pentru extinderea si cresterea performanței activităților companiei”, a afirmat Mihai Miron, care controlează afacerea Ropharma din domeniul retailului si distribuției de medicamente, un business cu peste 1.000 de angajați si afaceri de peste 93 de milioane de euro.

Si Mihai Anghel, proprietarul grupului Cerealcom, care are circa 700 de salariați, spune că rezerva de bani din reducerea CAS s-ar duce tot către proiecte de investiții.

„Cu siguranță că i-as investi (banii proveniți din reducerea CAS la angajator – n.red.), asa cum am făcut în ultimii 25 de ani în țara asta”, a spus Anghel, care controlează un grup cu afaceri de peste 100 milioane euro pe an din producția si comerțul cu cereale si semințe oleaginoase, care exploatează 25.000 de hectare în Dolj.

Presedintele Traian Băsescu a trimis spre reexaminare în Parlament legea privind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, contestându-i oportunitatea, pe motiv că nu există surse de acoperire a noului deficit rezultat în urma acestei scăderi de taxe. Constituțional, presedintele este obligat să promulge legea dacă Parlamentul nu acceptă observațiile sale, dar mai are o posibilitate, si anume să o conteste la Curtea Constituțională (CC), ceea ce ar putea pune piedica intenției Guvernului ca legea să se aplice de la 1 octombrie. Dacă ar vrea să evite „timpii morți”, premierul Victor Ponta ar putea insista ca Parlamentul să se întoarcă din vacanță si să voteze legea, astfel încât să fie eliminate ipoteza ca CC să se pronunțe asupra eventualelor obiecții ale presedintelui după 1 octombrie. Deocamdată însă, nu s-au făcut demersuri în acest sens, premierul spunând chiar la un moment dat că dacă presedintele atacă legea la CC, ea va intra în vigoare la 1 ianuarie.

Cât înseamnă pentru companii reducerea CAS

O companie care îsi plăteste angajații cu salariul mediu pe economie (care a fost de 2.328 de lei brut în luna mai, potrivit Institutului Național de Statistică) plăteste, lunar, o contribuție la pensia angajatului de 20,8% din salariul brut, adică 484 de lei pe lună (aceasta fiind doar contribuția angajatorului).

Dacă CAS la angajator se reduce la 15,8%, contribuția aferentă unui salariu mediu scade la 367 de lei pe lună, de unde rezultă că, pentru fiecare salariat plătit la nivelul salariului mediu pe economie, reducerea CAS la angajator cu cinci puncte procentuale înseamnă o economie de 117 de lei lunar pentru companie.

Astfel, pentru o companie cu 100 de salariați plătiți la nivelul salariului mediu, reducerea CAS înseamnă economii de circa 140.000 de lei pe an, în timp ce pentru o firmă cu 1.000 de salariați această măsură înseamnă economii anuale de circa 1,4 milioane de lei.


ID-ul clientului: ca-pub-2651046441943407