Cat cheltuiesc pentru mancare romanii aflati pe litoral

Cât cheltuiesc pentru mâncare românii aflați pe litoral. Alimentele, cu 20-40% mai scumpe în magazinele din stațiuni față de cele din țară

Cei peste 90.000 de turisti prezenți în stațiunile de pe litoral cheltuiesc zilnic pe mâncare mai mult de 1,5 milioane de euro, în condițiile în care fiecare persoană alocă în medie 75 lei pe zi pentru alimente, care sunt cu 20-40% mai scumpe în magazinele din stațiuni față de cele din restul țării.

"În fiecare zi din săpămână, cu excepția weekend-urilor, când hotelurile sunt si mai pline, pe litoralul românesc sunt aproximativ 90.000 turisti. Din studiile noastre, fiecare turist alocă în medie, pe mâncare, aproximativ 75 de lei pe zi, ceea ce înseamnă o sumă totală de 6,7 milioane de lei, adică peste 1,5 milioane de euro pe zi. Suma de 75 de lei include atât mâncarea de la terase si restaurante, cât si alimentele cumpărate din magazine", a declarant agenției MEDIAFAX Dragos Răducan, vicepresedintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Răducan spune că sumele cheltuite pe mâncare diferă în funcție de bugetul turistilor, dar si în funcție de stațiune.

Astfel, în sud, unde turistii nu dispun de foarte mulți bani, prețurile sunt mai mici, iar acestia pot mânca si cu 50 de lei pe zi.

"În stațiunile din sud, micul dejun costă 10 lei pe zi (iaurt, gogosi, plăcinte), prânzul poate fi cumpărat cu 15 lei - meniu fix la terase pe plajă, care cuprinde două feluri principale si pâine, iar cina costă 25 de lei la restaurante si terase (friptură, salată, o bere sau vin la carafă", potrivit datelor dintr-un studiu al federației.

La restaurantele de tip autoservire o ciorbă costă 6-9 lei, un fel principal gătit, 7-12 lei, iar friptura sau pestele au prețuri pornind de la 8 lei suta de grame. În concluzie, un turist poate mânca la autoservire cu 25 lei.

Pe litoral sunt la mare căutare si hamsiile si preparatele din peste ieftin.

Din cauza scăderii puterii de cumpărare, însă, mulți români care merg în vacanță la mare au renunțat la desert. Tot din cauza situației financiare precare, mulți caută berea la dozator.

"În Mamaia, unde turistii sunt mai cu dare de mână, prețul unei singure mese poate depăsi 100 de lei, în funcție de categoria restaurantului, iar o sticlă de vin costă, în medie, 40 de lei. Aici, pe plajă, se pot servi băuturi fine, sampanie sau cocktailuri elaborate, care au prețuri pe măsură. Restaurantele din Mamaia sunt pe toate gusturile: italian, chinezesc, libanez, pescăresc etc., iar ca noutate, în acest an a apărut si un restaurant cu produse bio", a continuat Dragos Răducan.

El a adăugat că, la nivelul întregului litoral, magazinele alimentare din stațiuni practică prețuri mai mari cu 20-40% față de cele din alte zone ale țării.

"Cei mai căstigați sunt turistii care au ales all inclusive sau au masa inclusă în pachetul de servicii", a mai spus oficialul FPTR.

În weekend, când pe litoral sunt peste 120.000 de turisti, cheltuielile zilnice cu mâncarea depăsesc 2 milioane de euro.

Proiectul de lege pentru amnistierea pensionarilor vizează peste 21.000 de personae Peste 21.000 de pensionari care figurează cu debite vor fi scutiți de plata acestora, rezultă din nota de fundamentare ce însoțeste proiectul de Lege privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, potrivit căreia în alte 9.593 de cazuri s-a stability că este culpa beneficiarilor.

Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică proiectul de Lege privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, fiind stabilite debite pentru 31.118 pensionari.

"În prezent, din datele prezentate de Casa Națională de Pensii Publice, reiese că au fost stabilite debite în sarcina unui număr de 31.118 pensionari din care, pentru 9.593 pensionari, debitele au avut drept cauză culpa pensionarilor. În prezent, din datele prezentate de casele de pensii sectoriale, reiese că au fost stabilite debite în sarcina unui număr de 230 pensionari. Tinând cont de faptul că pentru pensionarii proveniți din anumite categorii socio-profesionale (militari, agricultori si personalul auxiliar de pe lângă instanțele judecătoresti) există reglementări privind scutirea de la plata unor debite, proiectul de lege are în vedere reglementarea unitară, cu privire la scutirea de la plată a debitelor generate de interpretări neunitare ale legislației din domeniul asigurărilor sociale, pentru toate categoriile de pensionari", se arată în nota de fundamentare.

Proiectul de act normativ prevede că pensionarii aflați în evidența sistemului unitar de pensii publice vor fi scutiți de la plata debitelor constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina acestora, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a unor interpretări neunitare ale prevederilor legislației din domeniul asigurărilor sociale si pensiilor.

"Sumele provenite din debitele deja recuperate până la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, nu se restituie. Contribuția de asigurări de sănătate sau, după caz, impozitul, aferente debitelor scutite la plată, nu se recuperează", se arată în proiectul de lege.

Documentul mai stabileste că debitele ce au drept cauză culpa debitorului materializată în folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realității care au avut drept urmare stabilirea eronată a pensiei sau nerespectarea condițiilor privind cumulul pensiei cu venituri salariale sau assimilate salariului, nu vor face obiectul scutirii la plată.

Scutirea de la plată a debitelor se va face indiferent de categoria de pensie de care beneficiază

sau a beneficiat pensionarul, la momentul constatării existenței debitelor.

La data intrării în vigoare a legii, Legea nr. 120/2014 pentru scutirea de la plată a unor debite ale persoanelor provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor către bugetul de stat si art.XXII din Legea nr. 2/2013 privind unele ăsuri pentru degrevarea instanțelor judecătoresti, precum si pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, se abrogă.

În 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice va emite norme metodologice de aplicare, care se vor aproba prin ordin al ministrului.

Proiectul de Lege privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii va fi în dezbatere publică până în 15 septembrie.

Premierul Ponta a anunțat, la 31 iulie, că Guvernul va aproba un proiect de lege pentru amnistia pensionarilor care trebuie să returneze statului o parte din banii încasați anterior, el cerând ministrului Muncii să elaboreze un astfel de act pentru a nu se mai ajunge în situația în care acestia să se sinucidă si spunând că acesti pensionari "probabil au gresit", dar nu au făcut-o "pentru a se îmbogăți".

Legea privind amnistia va fi aplicată pentru acele persoane care au beneficiat de diverse forme de sprijin, pensii sau indemnizații pentru mame si sunt obligate acum, din cauza unor erori administrative, să restituie bani, a declarat premierul Ponta, precizând că este o amnistie fiscală, nu penală.

În ultima perioadă au fost relatate cazuri de pensionari care s-au sinucis de teamă că vor fi obligați să dea înapoi banii pe care îi primiseră ilegal timp de câțiva ani.

România are un milion de actionari, adica 57 la mia de locuitori. „Daca numarul lor s-ar dubla, Romania ar avea o clasa de mijloc“

 România are un milion de acționari, adică 57 la mia de locuitori. „Dacă numărul lor s-ar dubla, România ar avea o clasă de mijloc“

România are 1,1 milioane de asociați sau acționari persoane fizice la un număr de circa 730.000 de firme înregistrate, ceea ce înseamnă că, în medie, o companie are 1,5 persoane care ocupă funcția de acționar sau asociat, potrivit datelor de la Registrul Comerțului. Datele cuprind atât „patronii“ de naționalitate română, cât si pe cei străini.

Pe de altă parte, la Institutul Național de Statistică se declară ca patroni doar 112.000 de persoane, acesta fiind rezultatul sondajului realizat de cercetători în gospodării.

„Cifrele sunt deformate de faptul că nivelul foarte mare al CAS-ului (contribuția pentru pensiin.

red.) a condus la o trecere de la fiscalizarea muncii la fiscalizarea capitalului, era mai usor să plătesti salariul pe firmă decât pe contractul de muncă. Această tendință s-a mai diminuat pentru că s-a modificat si legea, dar cred că multe firme create cu acest scop au fost menținute, prin prisma faptului că a închide o firmă în România reprezintă un amplu proces birocratic“, a explicat Florin Pogonaru, presedintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

De aceeasi părere este si Dan Matei Agathon, vicepresedinte al Alianței Confederațiilor Patronale

din România (ACPR), care confirmă faptul că s-au dus vremurile în care salariile mari erau plătite prin intermediul microîntreprinderilor.

„Numărul (de patroni- n.red.) este mic, având în vedere că IMM-urile reprezintă motorul de crestere economică al României, iar în jurul marilor investitori s-a creat o constelație de firme românesti. Numărul de patroni ar trebui să crească, dar prin crearea a cât mai multor întreprinderi mici si mijlocii cu capital românesc“, a mai spus Agathon. În opinia sa, România nu

se mai poate baza, pe termen lung, doar pe exporturile de Dustere si de mobilier pentru dezvoltarea economică.

„Dacă ar creste numărul de IMM-uri care exportă bunuri si servicii, s-ar crea si nucleul clasei mijlocii. În opinia mea, numărul de patroni ar trebui să se dubleze. Iar către zona de IMM-uri ar trebui să se îndrepte si angajații de la stat, pentru că nu cred că, de exemplu, toți angajații restructurați de la Finanțe îsi găsesc de lucru în corporații“, a mai explicat Agathon. El a mai explicat că, totusi, este posibil ca un număr semnificativ de companii să nu aibă activitate si să fie menținute în statistici „de dragul de a fi înregistrate“.

De altfel, o analiză a ZF arată că peste 200.000 de companii au zero salariați, ceea ce este un indicator al faptului că multe firme mici au fost puse în stand-by pentru că au avut probleme în perioada crizei si asteaptă o revenire a economiei pentru a-si relua activitatea.

Raportat la totalul populației, rezultă că în România există, în medie, 57 de patroni la mia de locuitori, cel mai bine din acest punct de vedere aflându-se Bucurestiul, cu 148 de patroni la mia de locuitori, județul Ilfov (cu 102 de acționari persoane fizice la 1.000 de locuitori) si Clujul (83 de patroni la mia de locuitori).

„Mie îmi este clar că, din Europa Centrală, România este țara cu cei mai puțini oameni bogați/patroni. Acest lucru este normal, pe de-o parte, când 70% din activele țării sunt deținute de străini. Din păcate însă, capitalul românesc creat în jurul investitorilor străini, în calitate de furnizori, nu este suficient de bine valorificat, pentru că gradul de sofisticare cerut de firmele străine este mai mare decât ceea ce pot oferi firmele românesti“, a explicat Pogonaru. Cu alte cuvinte, firmele românesti mici trebuie să facă investiții mari în modernizare pentru a face față cererii venite din partea investitorilor străini, care nu de puține ori îsi aduc alte firme străine ca furnizori pentru producția din România.

La polul opus față de Cluj sau Timis stau județe precum Vaslui, Botosani, Mehedinți sau Ialomița, unde statisticile arată că raportul patronilor la mia de locuitori este cuprins între 22 si 28.

„Sunt județe, asa cum este Vasluiul, unde lumea nici nu mai încearcă să deschidă o afacere si unde există o lipsă de speranță pentru dezvoltarea de activități economice. Iar capitalul românesc s-a concentrat în jurul activităților de servicii, se înființează spălătorii auto sau frizerii care se închid peste noapte“, a mai spus Pogonaru de la AOAR.

În ceea ce priveste structura pe sexe a patronilor din România, datele de la Registrul Comerțului arată că, în medie, 37% dintre acționarii sau asociații din companiile înregistrate în economia locală sunt femei. Iar repartiția pe județe arată că, dacă în județe precum Galați, Hunedoara sau Tulcea peste 40% dintre patroni sunt femei, la polul opus stau județe precum Harghita, Ilfov sau Giurgiu, unde ponderea acestora nu depăseste 34%.

Factorii care contribuie la PIB, forta de munca si productivitatea, se deterioreaza

Valentin Lazea, BNR: Factorii care contribuie la PIB, forța de muncă si productivitatea, se deteriorează

România îndeplineste pentru prima dată toate cele cinci criterii nominale necesare pentru adoptarea euro, inclusiv inflația, si stă foarte bine si la criteriile de convergență reală către zona euro, însă pe termen lung există riscuri care pot deteriora această situație, a declarat Valentin Lazea, economistul-sef al Băncii Naționale a României.

În acest context, oficialul BNR susține că toți factorii care contribuie la formarea produsului intern brut potențial sunt în degradare, respectiv capitalul, forța de muncă si productivitatea. În opinia sa, pentru redresarea capitalurilor este nevoie de accelerarea absorbției fondurilor europene si de măsuri de stimulare a investițiilor străine directe, forța de muncă necesită politici pro-nataliste si de imigrare eficiente, iar productivitatea nu poate creste fără o reformă de substanță în educație.

Din punct de vedere macroeconomic, explică Valentin Lazea, “România stă chiar foarte bine.

Pentru prima dată îndeplinim toate cele cinci criterii de la Maastricht, inclusiv cel referitor la inflație si, totodată, dacă ne uităm la tabloul de bord, cel cu cei 11 indicatori separați de criteriile de la Maastrich, remarcăm că România îndeplineste 10 din cei 11, ceea ce este mai bine nu doar decât Cehia, Polonia, Ungaria si alte țări central europene, ci e mai bine chiar decât Suedia, si e mai bine chiar decât Lituania care, de la 1 ianuarie, va intra în zona euro.

Indicatorul pe care nu îl îndeplinim nici noi, dar nicio altă țară din zonă, este cel referitor la poziția investițională externă netă care, de fapt, este suma deficitelor de cont curent accumulate în timp si care la noi este de circa 60% din PIB. Pragul pus de cei care au stabilit tabloul de bord este de 35% din PIB”.

Cu alte cuvinte, continuă oficialul BNR, “deficitele de cont curent cumulate în timp să nu depăsească minus 35% din PIB, ori asta este imposibil nu numai pentru noi, dar si pentru cehi si pentru unguri si pentru alte țări în tranziție, pentru că deficite de cont curent vor mai fi. Asta înseamnă că o țară din această zonă a lumii are nevoie să importe mai mult decât exportă, cel puțin în primii ani până îsi pune economia pe picioare si stocul acestei diferențe negative, de importuri mai mari decât exporturi, adunate în timp, depăseste 35% din PIB pentru oricare țară.

Acea țintă, de 35%, a fost mult prea ambițioasă pentru oricare țară. Dar, lăsând la o parte acest indicator, la toți ceilalți suntem înăuntrul criteriilor si mai bine decât Suedia, Lituania, si țările central europene”.

Isărescu: Acordul cu FMI este staționar

Acordul dintre România si Fondul Monetar Internațional (FMI) este staționar, iar misiunea tehnică a FMI a plecat cu o evaluare pozitivă de la Bucuresti, a declarat luni guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

"Acordul cu FMI este staționar. Misiunea de evaluare a situației fiscale pe România, din câte stiu, a plecat cu o evaluare pozitivă", a declarat Mugur Isărescu, referindu-se la misiunea tehnică a instituției financiare internaționale care are rolul de a analiza situația bugetară a României.

O echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional a venit la Bucuresti, la finalul lunii iulie, pentru a discuta cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice despre prima rectificare a bugetului statului pe anul 2014.

Comisia Europeană a validat Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 cu România, documentul privind fondurile UE viitoare

Comisia Europeană a validat Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 cu România, documentul care prezintă modul în care vor fi folosite fondurile europene structurale și de investiții în viitoarea perioadă de programar, anunță Ministerul Fondurilor Europene.

“România are deja Acordul de Parteneriat 2014 -2020 validat de cei patru comisari, decizia Comisiei Europene de adoptare a acestui document urmând a fi publicată în zilele următoare.

În urma acestei validări, devine de necontestat faptul că documentul trimis de România răspunde exigențelor Comisiei. Vă reamintesc, țara noastră a început încă din primăvara anului 2013 negocierile pe marginea acestui document, în cadrul dialogului informal. De atunci și până recent am avut în continuu negocieri cu reprezentanții Comisiei pentru a obține o strategie cât mai bună de folosire a banilor europeni pentru români și pentru România! Procesul de validare a Acordului de Parteneriat ar fi putut fi mult mai facil dacă unii dintre români, în special cei care fac parte din PDL si PNL, dar si alții, nu ar fi luptat împotriva intereselor naționale, împotriva românilor, exact asa cum au făcut si în perioada 2009 – 2011, perioada cea mai neagră din istoria absorbției fondurilor europene. Sper că toți cei care ne-au criticat în trecut pe marginea acestui document să constientizeze interesul național al României si în perioada următoare să lupte cot la cot cu actuala guvernare pentru ca țara noastră să beneficieze cât mai repede de suma alocată pentru viitoarea perioadă de programare”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

În perioada de programare 2014 – 2020, România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.

Vânzările Dacia în Germania, în crestere cu aproape 10% în primele sapte luni Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Germania au avansat în primele sapte luni ale anului cu 9,7%, la 30.289 unități, ritmul de crestere fiind de peste trei ori mai rapid decât cel al pieței, de 3%, la 1,8 milioane de masini.

Cota de piață a Dacia în Germania s-a situat în perioada ianuarie-iulie la 1,7%, potrivit datelor biroului de înmatriculări auto german. Dintre cele 33 de mărci analizate, 19 au înregistrat cresteri, iar restul scăderi.

Cea mai bună evoluție a fost înregistrată de marca Jeep, cu un avans de 38,3%, la 4.958 de autoturisme, urmată de Nissan, cu o crestere de 21,2%, la 36.806 unități. Cel mai mare declin a

fost consemnat de Chevrolet, de 68,1%, la 5.132 de masini.

Livrările liderul de piață Volkswagen au urcat cu 1,1%, la 384.767 de autoturisme, iar cele ale Renault, parte a grupului cu acelasi nume, care deține si Dacia, au crescut cu 7%, la 61.990 de unități. În luna iulie, înmatriculările Dacia au avansat cu 11,2%, la 4.583 de unități, în timp ce piața a înregistrat o crestere de 6,8%, la 270.249 autoturisme. Cota de piață a Dacia s-a situate la 1,7%.Marca Jeep a consemnat cel mai puternic avans în iulie, de 65,5%, la 917 autoturisme, urmată de Porsche, cu 40,8%, la 2.564 unități si Land Rover, cu 38.8%, la 1.224 unități. Renault a înregistrat un declin de 6,7%, la 8.416 unități.

Livrările Volkswagen au urcat luna trecută cu 10,4%, la 61.293 de autoturisme.Germania este a

doua piață ca mărime pentru Dacia, după Franța.

Vânzările Dacia din Franța au crescut cu 22,4% în primele sapte luni, înregistrând cel mai

puternic avans din piață

Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Franța au crescut cu 22,4% în primele sapte luni ale anului, la 66.836 de unități, înregistrând cel mai puternic avans dintre mărcile cu

vânzări semnificative, în timp ce piața a urcat cu 1,9%, la 1,1 milioane de masini.

Cota de piață a mărcii a urcat de la 5,05% în urmă cu un an la 6,06%, potrivit datelor Asociației

Constructorilor Francezi de Automobile. Lancia si Jeep au fost singurele mărci care au înregistrat o crestere mai puternică a înmatriculărilor decât Dacia, de 79%, la 4.601 autoturisme, respectiv de 40,9%, la 875 de unități.Vânzările grupurilor franceze au crescut cu 7,5%, la 621.498 de unități, în timp ce producătorii străini au consemnat o scădere de 4,5%, la 481.031 autoturisme.Înmatriculările grupului Renault, care deține si Dacia, au avansat cu 12,3%, la 285.512 autoturisme, iar cele ale PSA Peugeot Citroen cu 3,6%, la 334.244 unități.

Brandul Renault a crescut cu 9,6% în intervalul analizat, la 219.676 autoturisme.Dacia Sandero se află în top 10 cele mai bine vândute modele de pe piața franceză, cu 29.158 de unități si o cotă de piață de 2,6%. În top 100 se mai află Duster, cu 26.043 de unități comercializate si o cotă de 2,4%, Logan MCV II pe locul 61, cu 4.310 unități si o cotă de 0,4%, precum si Dacia Lodgy pe poziția 63, cu 4.162 unitți si o cotă de 0,4%.În luna iulie, înmatriculările Dacia au scăzut cu 14,7%, la 8.254 de masini, iar cota de piață a mărcii a scăzut de la 6,44% în urmă cu un an la 5,74%. Piața s-a contractat cu 4,3%, la 143.777 de autoturisme înmatriculate.Vânzările producătorilor francezi s-au redus cu 4,3% în luna iulie, la 78.319 unități, iar cele ale producătorilor străini tot cu 4,3%, la 65.458 de masini.Livrările grupului Renault au scăzut cu 6,3%, la 32.636 de autoturisme, iar cele ale PSA Peugeot Citroen cu 3,1%, la 45.503 unități.

Pe piața autovehiculelor comerciale usoare, vânzările Dacia au scăzut cu 10,1% în primele sapte luni, la 2.111 masini, în timp ce în iulie au coborât cu 31,7%, la 250 de masini.

Franța este cea mai mare piață a Dacia, cu aproape 94.000 de masini vândute anul trecut.