România are un milion de acționari,
adică 57 la mia de locuitori. „Dacă numărul lor s-ar dubla, România ar avea o
clasă de mijloc“
România are 1,1 milioane de asociați
sau acționari persoane fizice la un număr de circa 730.000 de firme
înregistrate, ceea ce înseamnă că, în medie, o companie are 1,5 persoane care
ocupă funcția de acționar sau asociat, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.
Datele cuprind atât „patronii“ de naționalitate română, cât si pe cei străini.
Pe de altă parte, la Institutul Național
de Statistică se declară ca patroni doar 112.000 de persoane, acesta fiind
rezultatul sondajului realizat de cercetători în gospodării.
„Cifrele sunt deformate de faptul că
nivelul foarte mare al CAS-ului (contribuția pentru pensiin.
red.) a condus la o trecere de la
fiscalizarea muncii la fiscalizarea capitalului, era mai usor să plătesti
salariul pe firmă decât pe contractul de muncă. Această tendință s-a mai
diminuat pentru că s-a modificat si legea, dar cred că multe firme create cu
acest scop au fost menținute, prin prisma faptului că a închide o firmă în
România reprezintă un amplu proces birocratic“, a explicat Florin Pogonaru,
presedintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
De aceeasi părere este si Dan Matei
Agathon, vicepresedinte al Alianței Confederațiilor Patronale
din România (ACPR), care confirmă
faptul că s-au dus vremurile în care salariile mari erau plătite prin
intermediul microîntreprinderilor.
„Numărul (de patroni- n.red.) este
mic, având în vedere că IMM-urile reprezintă motorul de crestere economică al
României, iar în jurul marilor investitori s-a creat o constelație de firme românesti.
Numărul de patroni ar trebui să crească, dar prin crearea a cât mai multor întreprinderi
mici si mijlocii cu capital românesc“, a mai spus Agathon. În opinia sa,
România nu
se mai poate baza, pe termen lung,
doar pe exporturile de Dustere si de mobilier pentru dezvoltarea economică.
„Dacă ar creste numărul de IMM-uri
care exportă bunuri si servicii, s-ar crea si nucleul clasei mijlocii. În
opinia mea, numărul de patroni ar trebui să se dubleze. Iar către zona de
IMM-uri ar trebui să se îndrepte si angajații de la stat, pentru că nu cred că,
de exemplu, toți angajații restructurați de la Finanțe îsi găsesc de lucru în
corporații“, a mai explicat Agathon. El a mai explicat că, totusi, este posibil
ca un număr semnificativ de companii să nu aibă activitate si să fie menținute
în statistici „de dragul de a fi înregistrate“.
De altfel, o analiză a ZF arată că
peste 200.000 de companii au zero salariați, ceea ce este un indicator al
faptului că multe firme mici au fost puse în stand-by pentru că au avut
probleme în perioada crizei si asteaptă o revenire a economiei pentru a-si
relua activitatea.
Raportat la totalul populației,
rezultă că în România există, în medie, 57 de patroni la mia de locuitori, cel
mai bine din acest punct de vedere aflându-se Bucurestiul, cu 148 de patroni la
mia de locuitori, județul Ilfov (cu 102 de acționari persoane fizice la 1.000
de locuitori) si Clujul (83 de patroni la mia de locuitori).
„Mie îmi este clar că, din Europa
Centrală, România este țara cu cei mai puțini oameni bogați/patroni. Acest
lucru este normal, pe de-o parte, când 70% din activele țării sunt deținute de
străini. Din păcate însă, capitalul românesc creat în jurul investitorilor
străini, în calitate de furnizori, nu este suficient de bine valorificat,
pentru că gradul de sofisticare cerut de firmele străine este mai mare decât
ceea ce pot oferi firmele românesti“, a explicat Pogonaru. Cu alte cuvinte,
firmele românesti mici trebuie să facă investiții mari în modernizare pentru a
face față cererii venite din partea investitorilor străini, care nu de puține
ori îsi aduc alte firme străine ca furnizori pentru producția din România.
La polul opus față de Cluj sau Timis
stau județe precum Vaslui, Botosani, Mehedinți sau Ialomița, unde statisticile
arată că raportul patronilor la mia de locuitori este cuprins între 22 si 28.
„Sunt județe, asa cum este Vasluiul,
unde lumea nici nu mai încearcă să deschidă o afacere si unde există o lipsă de
speranță pentru dezvoltarea de activități economice. Iar capitalul românesc s-a
concentrat în jurul activităților de servicii, se înființează spălătorii auto
sau frizerii care se închid peste noapte“, a mai spus Pogonaru de la AOAR.
În ceea ce priveste structura pe sexe
a patronilor din România, datele de la Registrul Comerțului arată că, în medie,
37% dintre acționarii sau asociații din companiile înregistrate în economia
locală sunt femei. Iar repartiția pe județe arată că, dacă în județe precum
Galați, Hunedoara sau Tulcea peste 40% dintre patroni sunt femei, la polul opus
stau județe precum Harghita, Ilfov sau Giurgiu, unde ponderea acestora nu
depăseste 34%.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu