Statul pune la bataie 131 mil. euro din fondurile publice anul acesta pentru tratamentul romanilor in strainatate

Statul pune la bătaie 131 mil. euro din fondurile publice anul acesta pentru tratamentul românilor în străinătate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) si-a bugetat că va plăti 131 de milioane de euro (cât bugetele cumulate ale celor mai mari cinci spitale din Capitală) din bani publici pentru tratamentul românilor în străinătate (în principal în contul unor datorii din anii anteriori) în 2014. Suplimentar, pacienții români cheltuiesc, din banii proprii, cel puțin 100 de milioane de euro, pentru terapii în străinătate, arată o estimare a ZF pe baza datelor proprii. Numărul celor care aleg să beneficieze de tratament în alte state este tot mai mare în condițiile în care alternativele private sunt extrem de puține în țară, iar spitalele publice sunt sufocate de numărul ridicat de cazuri.

Puțini sunt cei care stiu că românii au acces la servicii medicale de urgență în statele Uniunii Europene în cazul în care sunt în concediu, studiază în străinătate sau muncesc în afară dacă sunt asigurați (îsi plătesc contribuția) în România.

Dovada calității de asigurat se face prin intermediul unui card de sănătate, emis de către casele județene de asigurări, iar tratamentul este plătit în întregime de statul român.Totodată românii mai pot avea acces la tratament în străinătate dacă li se aprobă dosarul de către casele de sănătate.Potrivit unei directive europene din 2011, românii pot alege să se trateze în orice stat din Uniunea Europeană, iar în acest caz statul român decontează serviciile la nivelul tarifelor din România (de exemplu dacă o hernie de disc costă 1.000 de lei în România, iar în afară costă 1.500 de lei, statul decontează doar 1.000 de lei). Diferența de bani între costul integral al tratamentului si suma decontată este suportată din buzunarul propriu al pacienților si atinge mii

sau zeci de mii de euro.

De ce pleacă românii să se trateze în străinătate

Cei care aleg tratamentul în străinătate merg pentru afecțiuni grave din domeniul oncologiei, neurochirurgiei, chirurgiei cardiovasculare, transplantului sau chirurgiei pediatrice.

În sfera oncologiei, sunt căutate serviciile de radioterapie, aparatele de profil din România fiind extrem de puține, iar centrele de profil aglomerate de numărul mare de pacienți.

„Radioterapia nu mai poate funcționa asa cum funcționează acum, adică în câteva centre. IOB (Institutul Oncologic Bucuresti – n.red.) este sufocat de numărul mare de pacienți care vin din toată țara. 80% dintre pacienții internați sunt din țară. Institutul nu are cum să funcționeze în aceste condiții“, a spus Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății, citat de Mediafax. Potrivit ministrului, Institutul de Oncologie din Iasi nu funcționează.Nu există statistici disponibile despre

numărul total al românilor care merg pentru tratament în străinătate.

Principalele state unde românii ajung sunt Austria, Germania sau Turcia. Potrivit autorităților turce, în 2013 aproximativ 6.000 de români au mers pentru tratament în spitalele din Turcia. În spitalele din Turcia, costul mediu al unui tratament de oncologie medicală (chimioterapie) se situează între 1.000 si 2.700 de euro, iar un tratament de radioterapie care cuprinde 30 de sedințe ajunge în medie la 11.000 de euro. Astfel, dacă se consideră că minimum 10.000 de români pleacă în străinătate si cheltuiesc cel puțin 10.000 de euro pentru terapii, înseamnă că suma totală cheltuită este de peste 100 mil. euro.

Austria, Germania sau Turcia

Austria este una dintre principalele țări în care românii merg pentru tratament, cel mai cunoscut

centru fiind spitalul AKH din Viena (Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien - Spitalul general

din Viena). Date din 2011 arată că aici au mers aproximativ 600 de români pentru tratament. În

cadrul spitalului, controlat de municipalitatea din Viena, taxele pentru o zi de îngrijiri pot ajunge

si la 1.200 de euro în cazul pacienților străini.

Clinicile si spitalele germane atrag la rândul lor un număr mare de pacienți români, însă în acest

caz datele despre numărul de români tratați sunt extrem de puține.

De cealaltă parte, spitalele din Turcia, acolo unde autoritățile au încurajat dezvoltarea sectorului

privat si a turismului medical, sunt tot mai active în atragerea de pacienți români. Unii operatori

au dezvoltat si investiții în România (grupul Bozlu care a inaugurat centrul Neolife), iar alții iau în considerare astfel de proiecte (Acibadem). Tratamentul în străinătate a adus României o

Ca urmare a unei directive europene din 2011 (directiva cu numărul 24), românii aveau dreptul să se trateze în orice stat al Uniunii, la nivelul tarifelor din România si fără a avea nevoie de aprobarea de la casa de sănătate.

Autoritățile din România au întârziat aplicarea acestei măsuri, astfel că la finalul lunii ianuarie, Comisia Europeană a declansat o acțiune de infringement în cazul României alături de alte 12 state membre. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, acțiunea de infringement a fost de necomunicare si nu a avut legătură cu modul de implementare.

Conform unei hotărâri recente de guvern, persoanele asigurate în România vor putea să-si deconteze serviciile medicale pe care le accesează în alte state la nivelul tarifelor din România si fără a avea nevoie de o aprobare prealabilă de la casele de sănătate (excepție fac anumite investigații sau servicii: de exemplu PET/CT sau servicii în domeniul cardiovascular sau altele).

Ca urmare a hotărârii de guvern, rambursarea serviciilor realizate în alte state se face în maximum 60 de zile, iar la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din această lună va funcționa un Punct Național de Contact pentru pacienții care merg să se trateze în străinătate.

Ministerul Sănătății a anunțat că va trimite o notificare Comisiei Europene pentru îndeplinirea obligației de a transpune această directivă, ceea ce va duce „cel mai probabil” la clasarea acestei acțiuni.

În ce situații se pot trata românii în străinătate

1. Pentru urgențe medicale apărute în timpul concediilor, pentru cei care studiază sau

lucrează în străinătate

Orice persoană asigurată în sistemul de sănătate românesc (care îsi plăteste contribuțiile la sănătate sau care se încadrează în excepții) are dreptul la tratament atunci când se află în alte state (din motive turistice, pentru studii sau în interes de serviciu) pentru situațiile de urgență. Tratamentul se acordă pe baza unui card (cardul european de asigurări de sănătate) eliberat de casele județene de asigurări de sănătate, iar costul tratamentului este decontat în totalitate de casele de sănătate. Acest card nu acoperă situațiile în care pacientul se deplasează voluntary pentru tratament în Uniunea Europeană.

2. Pentru tratament planificat aprobat de casele de sănătate

Persoanele asigurate pot primi autorizare de la casa județeană de sănătate de care aparține pentru a merge la tratament în alt stat din UE (în condițiile în care serviciul solicitat este inclus în pachetul de bază din România, dar nu i se poate acorda în România „într-un termen justificat din punct de vedere medical”). În acest caz, pacientul foloseste forumulare speciale.

3. În cazul unei opțiuni personale

Cei care doresc să meargă pentru tratament în străinătate pot face acest lucru suportând costurile. Pentru asigurați, casa de sănătate decontează serviciile la nivelul tarifelor practicate în România.

Cancer

Afecțiunile din domeniul oncologic se află printre cele mai frecvente pentru care românii aleg să se trateze în străinătate.

În România, centrele private din domeniu abia acum încep să fie dezvoltate de investitori (Amethyst, Neolife, Centrul de Diagnostic si Tratament Oncologic Brasov, spitalul OncoFort al Gral), care mizează în principal pe pacienții care plecau în străinătate. Numărul bolnavilor de cancer este în crestere, iar în câțiva ani ar putea ajunge principala afecțiune din România. În sectorul public, cel mai mare centru pentru bolnavii de cancer este Institutul Clinic Fundeni. Chirurgie pediatrică

Intervenții chirurgicale la copii au fost un subiect extrem de sensibil în România, în principal în  omeniul cardiovascular, în condițiile în care nu au existat medici specialisti în acest domeniu. Ca si domeniul cancerului, si pe acest segment alternativele în sectorul privat românesc sunt extrem de puține, astfel că românii decid să plece în străinătate. Timp de mai mulți ani, Institutul

de Chirurgie Cardiovasculară din Târgu Mures a fost singurul din țară unde se efectuau operații pe cord la copii cu malformații congenitale cardiace, după ce departamentul similar din cadrul Spitalului de Urgență pentru Copii Marie Curie din Capitală nu a funcționat din cauza lipsei medicilor.

Anul trecut, în România au fost realizate 249 de operații pe cord la copii cu malformații congenitale cardiace, dintre care 232 de la Târgu Mures si alte 17 în Capitală, potrivit bilanțului de final de an al Ministerului Sănătății.

Neurochirurgie

Neurochirurgia se numără printre cele mai accesate specialități de românii care merg în străinătate. Clinicile private din afară mizează pe medici renumiți, dar si pe aparate în care investesc zeci de milioane de euro pentru a avea acces la terapii noi.

Transplant

Peste 400 de transplanturi s-au realizat anul trecut în România, cele mai multe fiind cele de rinichi, peste 300, urmate de cele de ficat si doar unul singur de cord. Desi în ultimii ani numărul

donatorilor a crescut semnificativ, activitatea de transplant rămâne delicată în România, transplantul numărându-se printre cele mai dificile intervenții medicale. În străinătate, marile centre din Germania realizează mii de transplanturi anual.

Chirurgie cardiovasculară

Afecțiunile inimii sunt cele mai frecvente din România si principala cauză de mortalitate din țară. Si în acest caz opțiunile din mediul privat sunt puține (în 2012 a fost deschis Spitalul Monza din Capitală cu acționari italieni specializat pe afecțiuni cardiovasculare), iar mulți dintre pacienți aleg să meargă în străinătate.

ZF Regional Health Summit, locul de întâlnire al specialistilor din sănătate

Medici specialisti în neurochirurgie, transplant, ortopedie si traumatologie, chirurgie cardiacă si

generală din spitale din Turcia, Grecia si România vor participa la evenimentul ZF Regional Health Summit ’14, care va avea loc pe 6 mai în Capitală. Pentru prima dată, Ziarul Financiar va aduce la aceeasi masă medici prin mâinile cărora trec anual mii de pacienți din toate țările din Europa, pentru o discuție cu privire la accesul la noi terapii si variante de tratamente. ZF Regional Health Summit’14 îsi doreste a fi atât un cadru special creat pentru a partaja informații între personalul medical si pacienți, manageri si presă, cât si o vitrină a sistemului medical din

România comparativ cu cel din țările vecine. În contextul în care frământările din sistemul sanitar românesc sunt tot mai mari, pacienții sunt din ce în ce mai nemulțumiți si îsi pun în balanță opțiunile: fie merg către spitalele publice, fie către mediul privat, fie aleg să se trateze în

străinătate. Iar Turcia si Grecia sunt două dintre cele mai importante destinații străine în care românii aleg să se trateze

Absorbție zero în aprilie pe fondurile UE, pentru că România aproape că nu mai trimite

cereri de rambursare

De la 31 martie până la 25 aprilie, România nu a luat de la UE niciun euro ca rambursări si a trimis la Bruxelles cereri de rambursare de doar 5 milioane de euro.

Cu un astfel de rezultat, România recade în mediocritatea absorbției, după ce, în februarie, făcuse un salt însemnat – 1,2 mld. euro rambursate. În martie au mai fost rambursate de Bruxelles alte 200 de milioane de euro, în vreme ce în aprilie (până în data de 25 a lunii) România nu a luat ca rambursări niciun euro si a trimis facturi spre decontare de doar 5 milioane de euro.

Lunile următoare se arată a fi la fel de lipsite de agitație pentru că, realmente, la Bruxelles nu sunt transmise facturi spre decontare ca să existe si baza pentru intrarea banilor din rambursări. Dacă în februarie de la UE au fost rambursați 1,2 miliarde de euro, acest lucru a fost posbil pentru că au existat declarații de cheltuieli din urmă.

De la începutul anului însă au fost transmise facturi spre decontare de doar 155 de milioane de euro, diferența dintre ceea ce s-a cerut (declarații de cheltuieli) si ceea ce s-a obținut (rambursări) ajungând să fie în aprilie infimă, de doar 76 de milioane de euro (0,4% din sumele

alocate). Asa stând lucrurile, pur si simplu UE nu are ce să deconteze României.

Mai sunt 20 de luni până la închiderea definitivă a exercițiului financiar 2007-2013. Ca să ajungă la un grad de absorbție de 80% a fondurilor structurale, asa cum speră administrația de la Bucuresti, România ar trebui să transmită, în medie, în fiecare lună din cele 20 rămase, cereri de rambursare de 500 de milioane de euro. În ianuarie – aprilie, media lunară a fost de 39 de milioane de euro.

În 2013 au fost transmise spre decontare la Bruxelles facturi de 3,5 miliarde de euro, lucru care a făcut posibil ca, în baza acestora si a altor cereri din urmă, României să-i fie rambursate 2,8 mld. euro anul trecut si 1,4 miliarde de euro în februarie si martie, adică aproape 5 miliarde de euro.

Dacă nu transmite aceste facturi – dovada cheltuielilor făcute în proiectele cu bani europenei – nu mai are ce bani să primească.

Fără să facă zgomot, afacerile si încrederea voastră în economia bătută de criză încep să scoată sor capul la suprafață înainte să vă dați seama

Fără să facă zgomot, afacerile si încrederea voastră în economia bătută de criză încep să scoată  sor capul la suprafață înainte să vă dați seama

După mai bine de cinci ani am văzut mai multe reclame outdoor, în stațiile de autobuz si la metrou, si nu prin acele fluturase lipite pe stâlp sau primite în cutia postală: acordăm credite de consum, de nevoi personale, de urgență etc. Si nu era Provident!

IFN-urile si băncile au început să îsi promoveze mai des si mai în forță creditele de consum.

Rezultatul începe să se vadă în datele statistice ale Băncii Naționale pentru prima dată după 20 de luni, creditele de consum au crescut în martie față de luna anterioară. Până atunci, timp de aproape doi ani, de la lună la lună, soldul creditelor de consum scădea. De asemenea, martie a fost cea mai bună lume pentru creditele ipotecare. 2.500 de români avut curajul să îsi „îndatoreze” viitorul pe 20-30 de ani, semn că au ceva încredere.

Cel puțin în Bucuresti, în ultimul an, am văzut multe construcții care au iesit din „groapă” după cumpliții ani de criză.

Nu stiu ce a stat mai mult la baza încrederii populației în a lua un credit: scăderea dobânzilor la lei, care aproape au egalat dobânzile la euro, cel puțin pe partea de ipotecare, sau revenirea curajului că pot lua un credit pe două-trei decenii pentru achiziția unei locuințe.

Poate si prețurile la locuințe au atins un minim în ochii persoanelor fizice si atunci au decis că acum este momentul să ia îsi cumpere o locuință si să renunțe la a mai plăti chirie, pentru că rata de la bancă ajunsese cam la acelasi nivel.

Vom vedea în lunile următoare dacă această tendință pentru credite de consum si credite ipotecare se va menține.

Parcă se miscă si ceva pe partea de construcții în real-estate. De câteva luni bune vedem cum dezvoltatorii au revenit la viață si sunt mult mai activi. Bineînțeles că acest lucru se petrece prima dată în orasele mari, acolo unde revenirea din criză s-a întâmplat mult mai rapid, unde  au făcut investiții, unde stabilitatea locurilor de muncă si posibilitatea de crestere a salariilor este mult mai ridicată. Revenirea din criză nu este uniformă în toată economia, în toate sectoarele sau în toate joburile. Cresterea este accelerată numai în câteva zone si asa va rămâne o bună perioadă de timp.

Vânzările auto, un alt indicator pentru economia reală, au crescut în martie cu 20% față de perioada similară a anului trecut, după ce în lunile si anii anteriori a fost dezastru. La început cererea vine din partea companiilor, care trebuie să îsi schimbe flota, după cinci ani. În lunile următoare vom vedea dacă cererea din partea persoanelor fizice este consistentă.

Retailul alimentar si de haine marchează si el cresteri, ceea ce arată că s-a dat puțin drumul la portofel si la card, după anii si lunile de restricții, care s-a văzut în cresterea economiilor la bănci si plata ratelor la bancă, poate si în rambursările anticipate, de care au ajuns să se plângă bancherii.

Urmărirea evoluției creditelor, a real-estate-ul, masinilor, a consumului de mâncare si îmbrăcăminte sunt indicatoribuni pentru a vedea gradul de încredere în viitor a populației.

Pe tăcute, fără să facă zgomot, încrederea, asa cum o simte si o evaluează fiecare, a început să îsi revină.

Va fi interesant de urmărit comunicatul de marți al Băncii Naționale de după sedința de politică monetară, să vedem dacă BNR îsi schimbă tonul propozițiilor prin care justifică luarea unei decizii. Trebuie să ne uităm cu atenție la ce spune BNR despre „cerere, sau cererea agregată” în economie si la nivelul activității de creditare a băncilor. De asemenea, pe 15 mai, la ora 10:00, Institutul de Statistică va anunța rezultatul economic al trimestrului întâi. Imediat după aceasta, analistii macroeconomici pot descifra de unde a venit plusul de 3-5%, cât este estimat pentru primele trei luni din an.

Deci următoarele două săptămâni vor aduce date mai palpabile în privința evoluției economiei si nu numai la nivel macro, ci si la nivel micro. Atunci vom vedea dacă această încredere a populației, până la urmă a voastră, care începe să răsară din economia bătută de criză are suficientă forță. Întâi se petrec lucruri fără ca noi să le constientizăm: chiar si o sticlă în plus de bere, de vin sau de cola, sau o iesire în plus pe lună la restaurant sau la Mac, un tricou pe care l-ai luat că ți-a plăcut la prima vedere si nu neapărat că aveai nevoie de el, fac parte din cresterea încrederii.

Vanzarile Dacia au crescut alarmant

Cu accelerația la podea: Dacia creste în Franța de opt ori mai repede decât piața si are un avans mai puternic decât al tuturor adversarilor săi Înmatriculările de autoturisme noi Dacia în Franța au înregistrat în aprilie cea mai puternică crestere în rândul mărcilor cu vânzări semnificative, de 45,6%, la 11.287 masini, avansul fiind de opt ori mai rapid decât cel al pieței franceze, unde Dacia ocupă locul cinci în topul mărcilor.

Vânzările de autoturisme noi au crescut în Franța cu 5,8%, la 166.968 unități.Cota de piață a

mărcii Dacia a crescut de la 4,91% în aprilie anul trecut la 6,76%, arată date publicate de Asociația Constructorilor Francezi de Automobile. Doar mărcile Renault (cotă de piață de 18,91%), Peugeot (16,91%), Citroen (13,1%) si Volkswagen (8,18%) au avut vânzări mai mari decât Dacia în aprilie. Vânzările mărcii Renault au urcat cu 11%, la 31.578 unități, în timp ce rezultatul grupului francez cu acelasi nume, care deține si Dacia, s-a îmbunătățit în aprilie cu 18,4%, la 42.865 unități.

Producătorii francezi Peugeot-Citroen si Renault controlează împreună 55,73% din piața locală,

față de 53,2% în aprilie anul trecut.

Mai multe mărci cu vânzări reduse au înregistrat cresteri mai puternice decât Dacia în luna aprilie. Astfel, înmatriculările Lancia (parte a grupului Fiat) au urcat de peste două ori, la 789 masini, cele ale Lexus (marca premium a Toyota) cu 51,5%, la 297 masini, cele ale Jeep (grupul Fiat) de peste două ori, la 160 de unități, iar cele ale Infiniti (marca premium a Nissan) de aproape cinci ori, la 54 de masini.

În primele patru luni ale anului, înmatriculările Dacia au crescut de asemenea puternic, fiind devansate doar de câteva mărci cu vânzări reduse.

Vânzările Dacia au avansat cu 30,6% în ianuarie-aprilie, față de aceeasi perioadă a anului trecut, la 39.636 masini. Cota de piață a Dacia a urcat de la 5,13% în primele patru luni ale anului trecut la 6,46%.

Doar mărcile franceze Renault (19,66%), Peugeot (17,02%), Citroen (13,18%), precum si cea germană Volkswagen (7,85%) au cote de piață mai mari decât Dacia.

Piața franceză a crescut cu 3,7% în primele patru luni, la 613.577 autoturisme.

Mai multe mărci cu prezență redusă pe piața franceză au înregistrat cresteri ale vânzărilor mai puternice decât Dacia. Astfel, înmatriculările Lancia au avansat de aproape două ori, la 2.405 unități, cele ale Lexus cu 39%, la 1.069 masini, iar cele ale Infiniti de peste sase ori, la 218 masini.

Grupurile Peugeot-Citroen si Renault dețin împreună 56,38% din piața franceză, față de 53% în aceeasi perioadă a anului trecut.

Vânzările mărcii Renault au urcat cu 8,9% în primele patru luni, la 120.616 unități, iar cele ale grupului Renault au avansat cu 13,5%, la 160.252 masini.

Dacia este prezentă si în topul celor mai bine vândute modele din Franța, cu Dacia Sandero între primele zece, alături de nouă modele ale mărcilor locale Renault, Peugeot si Citroen.

Sandero s-a situat în primele patru luni pe locul sase, cu 17.516 unități, reprezentând cotă de piață de 2,9%.

În top 100 se află si Duster pe locul 11 (15.246 unități si cotă de piață de 2,5%), Logan MCV II locul 53 (2.697 de masini, cotă de 0,4%), precum si Dacia Lodgy pe poziția 60 (2.432 unități, cotă de 0,4%).

Pe segmentul autovehiculelor comerciale usoare, înmatriculările Dacia au crescut cu 6,6%, la 339 masini, în timp ce în primele patru luni vânzările mărcii se află în scădere cu 0,4%, la 1.215 unități.

Franța este cea mai mare piață a Dacia, cu cu aproape 94.000 de masini vândute anul trecut.