Fără să facă zgomot, afacerile si încrederea voastră în economia bătută de criză încep să scoată sor capul la suprafață înainte să vă dați seama

Fără să facă zgomot, afacerile si încrederea voastră în economia bătută de criză încep să scoată  sor capul la suprafață înainte să vă dați seama

După mai bine de cinci ani am văzut mai multe reclame outdoor, în stațiile de autobuz si la metrou, si nu prin acele fluturase lipite pe stâlp sau primite în cutia postală: acordăm credite de consum, de nevoi personale, de urgență etc. Si nu era Provident!

IFN-urile si băncile au început să îsi promoveze mai des si mai în forță creditele de consum.

Rezultatul începe să se vadă în datele statistice ale Băncii Naționale pentru prima dată după 20 de luni, creditele de consum au crescut în martie față de luna anterioară. Până atunci, timp de aproape doi ani, de la lună la lună, soldul creditelor de consum scădea. De asemenea, martie a fost cea mai bună lume pentru creditele ipotecare. 2.500 de români avut curajul să îsi „îndatoreze” viitorul pe 20-30 de ani, semn că au ceva încredere.

Cel puțin în Bucuresti, în ultimul an, am văzut multe construcții care au iesit din „groapă” după cumpliții ani de criză.

Nu stiu ce a stat mai mult la baza încrederii populației în a lua un credit: scăderea dobânzilor la lei, care aproape au egalat dobânzile la euro, cel puțin pe partea de ipotecare, sau revenirea curajului că pot lua un credit pe două-trei decenii pentru achiziția unei locuințe.

Poate si prețurile la locuințe au atins un minim în ochii persoanelor fizice si atunci au decis că acum este momentul să ia îsi cumpere o locuință si să renunțe la a mai plăti chirie, pentru că rata de la bancă ajunsese cam la acelasi nivel.

Vom vedea în lunile următoare dacă această tendință pentru credite de consum si credite ipotecare se va menține.

Parcă se miscă si ceva pe partea de construcții în real-estate. De câteva luni bune vedem cum dezvoltatorii au revenit la viață si sunt mult mai activi. Bineînțeles că acest lucru se petrece prima dată în orasele mari, acolo unde revenirea din criză s-a întâmplat mult mai rapid, unde  au făcut investiții, unde stabilitatea locurilor de muncă si posibilitatea de crestere a salariilor este mult mai ridicată. Revenirea din criză nu este uniformă în toată economia, în toate sectoarele sau în toate joburile. Cresterea este accelerată numai în câteva zone si asa va rămâne o bună perioadă de timp.

Vânzările auto, un alt indicator pentru economia reală, au crescut în martie cu 20% față de perioada similară a anului trecut, după ce în lunile si anii anteriori a fost dezastru. La început cererea vine din partea companiilor, care trebuie să îsi schimbe flota, după cinci ani. În lunile următoare vom vedea dacă cererea din partea persoanelor fizice este consistentă.

Retailul alimentar si de haine marchează si el cresteri, ceea ce arată că s-a dat puțin drumul la portofel si la card, după anii si lunile de restricții, care s-a văzut în cresterea economiilor la bănci si plata ratelor la bancă, poate si în rambursările anticipate, de care au ajuns să se plângă bancherii.

Urmărirea evoluției creditelor, a real-estate-ul, masinilor, a consumului de mâncare si îmbrăcăminte sunt indicatoribuni pentru a vedea gradul de încredere în viitor a populației.

Pe tăcute, fără să facă zgomot, încrederea, asa cum o simte si o evaluează fiecare, a început să îsi revină.

Va fi interesant de urmărit comunicatul de marți al Băncii Naționale de după sedința de politică monetară, să vedem dacă BNR îsi schimbă tonul propozițiilor prin care justifică luarea unei decizii. Trebuie să ne uităm cu atenție la ce spune BNR despre „cerere, sau cererea agregată” în economie si la nivelul activității de creditare a băncilor. De asemenea, pe 15 mai, la ora 10:00, Institutul de Statistică va anunța rezultatul economic al trimestrului întâi. Imediat după aceasta, analistii macroeconomici pot descifra de unde a venit plusul de 3-5%, cât este estimat pentru primele trei luni din an.

Deci următoarele două săptămâni vor aduce date mai palpabile în privința evoluției economiei si nu numai la nivel macro, ci si la nivel micro. Atunci vom vedea dacă această încredere a populației, până la urmă a voastră, care începe să răsară din economia bătută de criză are suficientă forță. Întâi se petrec lucruri fără ca noi să le constientizăm: chiar si o sticlă în plus de bere, de vin sau de cola, sau o iesire în plus pe lună la restaurant sau la Mac, un tricou pe care l-ai luat că ți-a plăcut la prima vedere si nu neapărat că aveai nevoie de el, fac parte din cresterea încrederii.