Statul
pune la bătaie 131 mil. euro din fondurile publice anul acesta pentru
tratamentul românilor în străinătate
Casa
Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) si-a bugetat că va plăti 131 de milioane
de euro (cât bugetele cumulate ale celor mai mari cinci spitale din Capitală)
din bani publici pentru tratamentul românilor în străinătate (în principal în
contul unor datorii din anii anteriori) în 2014. Suplimentar, pacienții români
cheltuiesc, din banii proprii, cel puțin 100 de milioane de euro, pentru
terapii în străinătate, arată o estimare a ZF pe baza datelor proprii. Numărul
celor care aleg să beneficieze de tratament în alte state este tot mai mare în
condițiile în care alternativele private sunt extrem de puține în țară, iar spitalele
publice sunt sufocate de numărul ridicat de cazuri.
Puțini sunt cei care stiu
că românii au acces la servicii medicale de urgență în statele Uniunii Europene
în cazul în care sunt în concediu, studiază în străinătate sau muncesc în afară
dacă sunt asigurați (îsi plătesc contribuția) în România.
Dovada calității de
asigurat se face prin intermediul unui card de sănătate, emis de către casele județene
de asigurări, iar tratamentul este plătit în întregime de statul român.Totodată
românii mai pot avea acces la tratament în străinătate dacă li se aprobă
dosarul de către casele de sănătate.Potrivit unei directive europene din 2011,
românii pot alege să se trateze în orice stat din Uniunea Europeană, iar în
acest caz statul român decontează serviciile la nivelul tarifelor din România
(de exemplu dacă o hernie de disc costă 1.000 de lei în România, iar în afară costă
1.500 de lei, statul decontează doar 1.000 de lei). Diferența de bani între
costul integral al tratamentului si suma decontată este suportată din buzunarul
propriu al pacienților si atinge mii
sau zeci de mii de euro.
De
ce pleacă românii să se trateze în străinătate
Cei care aleg tratamentul
în străinătate merg pentru afecțiuni grave din domeniul oncologiei, neurochirurgiei,
chirurgiei cardiovasculare, transplantului sau chirurgiei pediatrice.
În sfera oncologiei, sunt
căutate serviciile de radioterapie, aparatele de profil din România fiind extrem
de puține, iar centrele de profil aglomerate de numărul mare de pacienți.
„Radioterapia nu mai poate
funcționa asa cum funcționează acum, adică în câteva centre. IOB (Institutul
Oncologic Bucuresti – n.red.) este sufocat de numărul mare de pacienți care vin
din toată țara. 80% dintre pacienții internați sunt din țară. Institutul nu are
cum să funcționeze în aceste condiții“, a spus Nicolae Bănicioiu, ministrul
sănătății, citat de Mediafax. Potrivit ministrului, Institutul de Oncologie din
Iasi nu funcționează.Nu există statistici disponibile despre
numărul total al românilor
care merg pentru tratament în străinătate.
Principalele state unde
românii ajung sunt Austria, Germania sau Turcia. Potrivit autorităților turce,
în 2013 aproximativ 6.000 de români au mers pentru tratament în spitalele din
Turcia. În spitalele din Turcia, costul mediu al unui tratament de oncologie medicală
(chimioterapie) se situează între 1.000 si 2.700 de euro, iar un tratament de radioterapie
care cuprinde 30 de sedințe ajunge în medie la 11.000 de euro. Astfel, dacă se consideră
că minimum 10.000 de români pleacă în străinătate si cheltuiesc cel puțin
10.000 de euro pentru terapii, înseamnă că suma totală cheltuită este de peste
100 mil. euro.
Austria,
Germania sau Turcia
Austria este una dintre
principalele țări în care românii merg pentru tratament, cel mai cunoscut
centru fiind spitalul AKH
din Viena (Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien - Spitalul general
din Viena). Date din 2011
arată că aici au mers aproximativ 600 de români pentru tratament. În
cadrul spitalului,
controlat de municipalitatea din Viena, taxele pentru o zi de îngrijiri pot
ajunge
si la 1.200 de euro în
cazul pacienților străini.
Clinicile si spitalele
germane atrag la rândul lor un număr mare de pacienți români, însă în acest
caz datele despre numărul
de români tratați sunt extrem de puține.
De cealaltă parte,
spitalele din Turcia, acolo unde autoritățile au încurajat dezvoltarea
sectorului
privat si a turismului
medical, sunt tot mai active în atragerea de pacienți români. Unii operatori
au dezvoltat si investiții
în România (grupul Bozlu care a inaugurat centrul Neolife), iar alții iau în
considerare astfel de proiecte (Acibadem). Tratamentul în
străinătate a adus României o
Ca urmare a unei directive
europene din 2011 (directiva cu numărul 24), românii aveau dreptul să se
trateze în orice stat al Uniunii, la nivelul tarifelor din România si fără a
avea nevoie de aprobarea de la casa de sănătate.
Autoritățile din România
au întârziat aplicarea acestei măsuri, astfel că la finalul lunii ianuarie, Comisia
Europeană a declansat o acțiune de infringement în cazul României alături de
alte 12 state membre. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, acțiunea de
infringement a fost de necomunicare si nu a avut legătură cu modul de
implementare.
Conform unei hotărâri
recente de guvern, persoanele asigurate în România vor putea să-si deconteze
serviciile medicale pe care le accesează în alte state la nivelul tarifelor din
România si fără a avea nevoie de o aprobare prealabilă de la casele de sănătate
(excepție fac anumite investigații sau servicii: de exemplu PET/CT sau servicii
în domeniul cardiovascular sau altele).
Ca urmare a hotărârii de
guvern, rambursarea serviciilor realizate în alte state se face în maximum 60
de zile, iar la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din această
lună va funcționa un Punct Național de Contact pentru pacienții care merg să se
trateze în străinătate.
Ministerul Sănătății a
anunțat că va trimite o notificare Comisiei Europene pentru îndeplinirea obligației
de a transpune această directivă, ceea ce va duce „cel mai probabil” la
clasarea acestei acțiuni.
În
ce situații se pot trata românii în străinătate
1.
Pentru urgențe medicale apărute în timpul concediilor, pentru cei care studiază
sau
lucrează
în străinătate
Orice persoană asigurată
în sistemul de sănătate românesc (care îsi plăteste contribuțiile la sănătate
sau care se încadrează în excepții) are dreptul la tratament atunci când se
află în alte state (din motive turistice, pentru studii sau în interes de serviciu)
pentru situațiile de urgență. Tratamentul se acordă pe baza unui card (cardul
european de asigurări de sănătate) eliberat de casele județene de asigurări de
sănătate, iar costul tratamentului este decontat în totalitate de casele de
sănătate. Acest card nu acoperă situațiile în care pacientul se deplasează voluntary
pentru tratament în Uniunea Europeană.
2.
Pentru tratament planificat aprobat de casele de sănătate
Persoanele asigurate pot
primi autorizare de la casa județeană de sănătate de care aparține pentru a
merge la tratament în alt stat din UE (în condițiile în care serviciul
solicitat este inclus în pachetul de bază din România, dar nu i se poate acorda
în România „într-un termen justificat din punct de vedere medical”). În acest
caz, pacientul foloseste forumulare speciale.
3.
În cazul unei opțiuni personale
Cei care doresc să meargă
pentru tratament în străinătate pot face acest lucru suportând costurile.
Pentru asigurați, casa de sănătate decontează serviciile la nivelul tarifelor
practicate în România.
Cancer
Afecțiunile din domeniul
oncologic se află printre cele mai frecvente pentru care românii aleg să se
trateze în străinătate.
În România, centrele
private din domeniu abia acum încep să fie dezvoltate de investitori (Amethyst,
Neolife, Centrul de Diagnostic si Tratament Oncologic Brasov, spitalul OncoFort
al Gral), care mizează în principal pe pacienții care plecau în străinătate.
Numărul bolnavilor de cancer este în crestere, iar în câțiva ani ar putea
ajunge principala afecțiune din România. În sectorul public, cel mai mare
centru pentru bolnavii de cancer este Institutul Clinic Fundeni. Chirurgie
pediatrică
Intervenții chirurgicale
la copii au fost un subiect extrem de sensibil în România, în principal în omeniul cardiovascular, în condițiile în care
nu au existat medici specialisti în acest domeniu. Ca si domeniul cancerului,
si pe acest segment alternativele în sectorul privat românesc sunt extrem de
puține, astfel că românii decid să plece în străinătate. Timp de mai mulți ani,
Institutul
de Chirurgie
Cardiovasculară din Târgu Mures a fost singurul din țară unde se efectuau
operații pe cord la copii cu malformații congenitale cardiace, după ce
departamentul similar din cadrul Spitalului de Urgență pentru Copii Marie Curie
din Capitală nu a funcționat din cauza lipsei medicilor.
Anul trecut, în România au
fost realizate 249 de operații pe cord la copii cu malformații congenitale
cardiace, dintre care 232 de la Târgu Mures si alte 17 în Capitală, potrivit
bilanțului de final de an al Ministerului Sănătății.
Neurochirurgie
Neurochirurgia se numără
printre cele mai accesate specialități de românii care merg în străinătate.
Clinicile private din afară mizează pe medici renumiți, dar si pe aparate în
care investesc zeci de milioane de euro pentru a avea acces la terapii noi.
Transplant
Peste 400 de transplanturi
s-au realizat anul trecut în România, cele mai multe fiind cele de rinichi,
peste 300, urmate de cele de ficat si doar unul singur de cord. Desi în ultimii
ani numărul
donatorilor a crescut
semnificativ, activitatea de transplant rămâne delicată în România, transplantul
numărându-se printre cele mai dificile intervenții medicale. În străinătate,
marile centre din Germania realizează mii de transplanturi anual.
Chirurgie
cardiovasculară
Afecțiunile inimii sunt
cele mai frecvente din România si principala cauză de mortalitate din țară. Si
în acest caz opțiunile din mediul privat sunt puține (în 2012 a fost deschis
Spitalul Monza din Capitală cu acționari italieni specializat pe afecțiuni cardiovasculare),
iar mulți dintre pacienți aleg să meargă în străinătate.
ZF
Regional Health Summit, locul de întâlnire al specialistilor din sănătate
Medici specialisti în
neurochirurgie, transplant, ortopedie si traumatologie, chirurgie cardiacă si
generală din spitale din
Turcia, Grecia si România vor participa la evenimentul ZF Regional Health
Summit ’14, care va avea loc pe 6 mai în Capitală. Pentru prima dată, Ziarul
Financiar va aduce la aceeasi masă medici prin mâinile cărora trec anual mii de
pacienți din toate țările din Europa, pentru o discuție cu privire la accesul
la noi terapii si variante de tratamente. ZF Regional Health Summit’14 îsi
doreste a fi atât un cadru special creat pentru a partaja informații între
personalul medical si pacienți, manageri si presă, cât si o vitrină a
sistemului medical din
România comparativ cu cel
din țările vecine. În contextul în care frământările din sistemul sanitar
românesc sunt tot mai mari, pacienții sunt din ce în ce mai nemulțumiți si îsi
pun în balanță opțiunile: fie merg către spitalele publice, fie către mediul
privat, fie aleg să se trateze în
străinătate. Iar Turcia si
Grecia sunt două dintre cele mai importante destinații străine în care românii
aleg să se trateze
Absorbție
zero în aprilie pe fondurile UE, pentru că România aproape că nu mai trimite
cereri
de rambursare
De la 31 martie până la 25
aprilie, România nu a luat de la UE niciun euro ca rambursări si a trimis la
Bruxelles cereri de rambursare de doar 5 milioane de euro.
Cu un astfel de rezultat,
România recade în mediocritatea absorbției, după ce, în februarie, făcuse un
salt însemnat – 1,2 mld. euro rambursate. În martie au mai fost rambursate de Bruxelles
alte 200 de milioane de euro, în vreme ce în aprilie (până în data de 25 a lunii)
România nu a luat ca rambursări niciun euro si a trimis facturi spre decontare
de doar 5 milioane de euro.
Lunile următoare se arată
a fi la fel de lipsite de agitație pentru că, realmente, la Bruxelles nu sunt
transmise facturi spre decontare ca să existe si baza pentru intrarea banilor
din rambursări. Dacă în februarie de la UE au fost rambursați 1,2 miliarde de
euro, acest lucru a fost posbil pentru că au existat declarații de cheltuieli
din urmă.
De la începutul anului
însă au fost transmise facturi spre decontare de doar 155 de milioane de euro,
diferența dintre ceea ce s-a cerut (declarații de cheltuieli) si ceea ce s-a
obținut (rambursări) ajungând să fie în aprilie infimă, de doar 76 de milioane
de euro (0,4% din sumele
alocate). Asa stând
lucrurile, pur si simplu UE nu are ce să deconteze României.
Mai sunt 20 de luni până
la închiderea definitivă a exercițiului financiar 2007-2013. Ca să ajungă la un
grad de absorbție de 80% a fondurilor structurale, asa cum speră administrația
de la Bucuresti, România ar trebui să transmită, în medie, în fiecare lună din
cele 20 rămase, cereri de rambursare de 500 de milioane de euro. În ianuarie –
aprilie, media lunară a fost de 39 de milioane de euro.
În 2013 au fost transmise
spre decontare la Bruxelles facturi de 3,5 miliarde de euro, lucru care a făcut
posibil ca, în baza acestora si a altor cereri din urmă, României să-i fie
rambursate 2,8 mld. euro anul trecut si 1,4 miliarde de euro în februarie si
martie, adică aproape 5 miliarde de euro.
Dacă nu transmite aceste
facturi – dovada cheltuielilor făcute în proiectele cu bani europenei – nu mai
are ce bani să primească.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu