ECONOMIA JUDETELOR LA RAPORT. ASTAZI IASI

ECONOMIA JUDEȚELOR LA RAPORT. ASTĂZI IASI

Cum arată economia județului Iasi, capitala „bogată“ a celei mai sărace regiuni din țară, unde antreprenorii îsi promovează singuri orasul în fața investitorilor străini ZF continuă proiectul editorial „Economia județelor la raport“, prin care aduce în primplan starea economiei la nivel județean. Cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare județ, care sunt cele mai mari companii în funcție de cifra de afaceri, cum se împarte economia județului între multinaționale, antreprenori si companii de stat sunt doar o parte din informațiile pe care cititorii ZF le vor regăsi la această rubrică. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici ai județului Iasi, unul dintre cele mai mari centre universitare si culturale din țară, care a reusit să atragă investiții în ciuda infrastructurii slab dezvoltate care face practic imposibil ca Occidentul să poată devei piață de desfacere.

Cu o populație stabilă de peste 770.000 de locuitori care îl plasează pe locul doi după municipiul Bucuresti în funcție de numărul de locuitori, județul Iasi a atras în ultimii ani investiții în zona producției de componente auto si în IT, regiunea Moldovei fiind cunoscută pentru forța de muncă mai ieftină decât în restul țării.

Centru universitar puternic, cu două instituții de învățământ de prestigiu – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ si Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ – care scolarizează împreună peste 40.000 de studenți, Iasiul a beneficiat de forța de muncă bine pregătită pe care a livrat-o pieței muncii din Iasi pentru atragerea investițiilor. Astfel, valoarea PIB per capita a ajuns anul trecut în județ la aproape 5.400 de euro, cu 20% mai scăzută decât media înregistrată la nivel național, dar cu aproape o treime mai mare decât cea înregistrată la nivelul regiunii din nord-estul țării, arată datele Comisiei Naționale de Prognoză.

Cea mai mare companie din Iasi după cifra de afaceri este producătorul de componente auto Delphi Diesel Systems, care face la Iasi pompe de injecție si injectoare si care a înregistrat o cifră de afaceri de peste 1,8 mld. lei în 2012 (cca 415 mil. euro), potrivit informațiilor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe. Delphi a deschis fabrica de la Iasi în 2007.

„Cea mai mare problemă a județului Iasi este reprezentată de lipsa unei infrastructuri care să permită accesul facil către vest. Însă această problemă se va rezolva, având în vedere că autostrada care să lege estul de vest este prinsă în masterplanul guvernului, iar aeroportul din Iasi va beneficia de investiții de circa 56 de milioane de euro pentru modernizare, de aceea credem că în următorii ani va exista o crestere a interesului investitorilor pentru județ“, a explicat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Iasi.

Pe locul doi în topul celor mai mari companii din Iasi se află E.ON Moldova Distribuție, cu afaceri de peste 660 de milioane de lei în 2012 (circa 150 mil. euro), companie care face parte din grupul E.ON România, un business de peste un miliard de euro activ în domeniul distribuției si furnizării de gaze naturale si energie.

Dacă România nu are încă un site de promovare în fața investitorilor străini, o serie de antreprenori din Iasi au reusit să creeze un portal,www.investiniasi.ro, în cadrul unui proiect ai amplu prin care doresc să contribuie la dezvoltarea județului.

„Portalul a fost creat încă din 2006, dar l-am actualizat de mai multe ori. Ne-am adunat mai mulți antreprenori pentru a realiza o serie de manifestări de tip voluntariat, prin care să propunem investitorilor străini viziunea noastră despre Iasi ca destinație potențială de investiții, dar am participat si la crearea de asociații de tip cluster pentru industria IT, am «trasat» agenda proiectelor locale prioritare si am propus constant idei de dezvoltare a infrastructurii pentru atragerea de investiții noi. Suntem destul de «low profile», nu asteptăm ca statul să facă aceste lucruri, de aceea am decis să promovăm zona pentru că avem nevoie de investiții străine si de sprijin din exterior pentru cofinanțarea proiectelor europene, pe fondul reticenței băncilor la acordarea de credite“, a explicat Marius Alexa, proprietarul companiei de publishing online Arhipelago, care a realizat, printre altele, si portalul de promovare a Iasiului.

De altfel, acelasi grup de antreprenori organizează în luna iunie, la Tel Aviv, un eveniment care reuneste reprezentanții autorităților, ai universităților si ai mediului de business din România si din Israel, pentru identificarea oportunităților de investiții în județ.

„Agricultura, zona industrială, domeniul farmaceutic si educația sunt printre ariile de interes ale investitorilor din Israel“, a mai spus Alexe.

Desi are investitori străini, în topul celor mai mari angajatori ai județului Iasi se află multe instituții de stat, astfel că direcția regională de postă, spitalele sau compania de apă au cele mai mari efective de salariați.

„E adevărat că o mare parte din salariați lucrează pentru instituții de stat, având în vedere că domeniul sănătății este bine reprezentat, fiind recunoscut pentru rezultatele pe care le are“, a mai spus Buraga.

Cu 14 companii care au avut în 2012 o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei, cei mai mari jucători din economia ieseană provin din industrii diverse si au totodată o structură diferită a acționariatului (sunt deținute de străini, de antreprenori români, de către stat sau chiar de către salariați).

Spre exemplu, compania Antibiotice Iasi, înființată în anul 1955, o afacere de peste 300 de milioane de lei, este cel mai important producător român de medicamente generice si este controlată de Ministerul Sănătății.

La rândul său, producătorul de tuburi din oțel ArcelorMittal Tubular Products Iasi, care are afaceri de peste 200 de milioane de lei în județ, este controlat de indienii de la ArcelorMittal, pe când producătorul de vinuri Cotnari, un business de 105 milioane de lei, este deținut de asociația salariaților.

Doar cinci companii deținute de antreprenori români (firma de construcții Build Corp, al cărei acționar este George Ivănescu, Fidelis Energy, care se ocupă cu comercializarea energiei electrice - Marius Ivanov si Romulus Visan, DAS, care face lucrări de instalații si e controlată de Gheorghe Avram, Media Rom Grup, care face comerț cu combustibil – Ioan Melinte, si businessul familiei Prisecaru, Conex Distribution, care se ocupă cu comerțul pieselor pentru autovehicule) au afaceri mai mari de 100 de milioane de lei, potrivit datelor de la Registrul Comerțului si de la Ministerul de Finanțe pentru 2012.

Alte investiții au mai fost atrase în jurul complexului Palas din centrul Iasiului, o investiție de 265 de milioane de euro a omului de afaceri Iulian Dascălu, complex care reuneste peste 4.000 de salariați atât în zona de birouri (unde lucrează circa 2.500 de oameni), cât si în zona de retail.

Universitățile din Iasi livrează anual circa 1.000 de oameni pentru industria IT, de aceea zona a cunoscut o dezvoltare semnificativă din acest punct de vedere. Iar ca destinație de outsourcing, oamenii de afaceri locali spun că Iasiul este cu 3 ani în urma Clujului si este în acest moment cea mai bună destinație de investiții în acest domeniu din regiune.

„Investitorii din industriile creative, care au nevoie de resurse umane bine pregătite, au venit în Iasi, mai ales cei din industria software, pentru că au găsit forță de muncă bine calificată si mai ieftină ca în Bucuresti“, a mai spus purtătorul de cuvânt al primăriei din Iasi.

CV-ul politic al județului Iasi

Gheorghe Nichita (PSD), 57 de ani, primarul municipiului Iasi

Născut în comuna Dorohoi din Botosani, Gheorghe Nichita ocupă funcția de primar al Iasiului de mai bine de zece ani, ajungând în această poziție după ce inițial a fost, timp de câteva luni, viceprimar. Anterior, timp de 24 de ani, el a lucrat în cadrul companiei de apă si canal a județului (numită inițial G.I.G.C.L., din care s-a desprins ulterior Regia Autonomă Județeană Apă Canal Iasi - R.A.J.A.C., denumită astăzi Apavital), unde ultima funcție deținută a fost de director general al R.A.J.A.C. (în perioada 1997-2003). În ceea ce priveste activitatea sa politică, Nichita este membru al PSD din 2000. A mai fost consilier local în perioade diferite (1996-1998 si 2000-2003), iar în prezent este presedinte al organizației județene a PSD Iasi si vicepresedinte la nivel național al PSD.

Cu o diplomă de subinginer obținută în 1975 de la Institutul de Construcții Bucuresti, primarul Iasiului a mai obținut două diploma de licență, una în specializarea Economia industriei, construcțiilor si transporturilor de la Facultatea de Stiinte Economice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi (1987) si alta cu specializarea în construcții hidrotehnice obținută de la Facultatea de Hidrotehnică a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iasi (1995).

Romeo Olteanu (PSD), 62 de ani, prefectul județului Iasi

Absolvent al Facultății de Chimie si Inginerie Chimică din cadrul Institutului Politehnic „Gh. Asachi” (1977), Romeo Olteanu ocupă funcția de prefect al Iasiului de la instaurarea guvernului Ponta, în mai 2012. Anterior, timp de patru ani, el a fost viceprimar al municipiului Iasi, dar în cariera sa a „testat” si alte domenii de activitate în afara celui de administrație publică locală. Astfel, timp de sapte ani a fost inginer tehnolog în cadrul Întreprinderii 6 Martie Zărnesti, apoi, din 1981 până în 1996, Olteanu a fost cercetător stiințific si inginer-sef producție în cadrul Institutului de Cercetări Fibre Sintetice Iasi, iar apoi a fost, timp de sase ani, directorul general al firmei Iasi XXI SCA, care se ocupa cu administrarea spațiilor primăriei. Din 2002 până în 2008 (după ce s-a desființat Iasi XXI SCA, care din chiriile obținute finanța si echipa locală de fotbal) Olteanu a fost seful companiei Fotbal S.A. Iasi. Activitatea politică si-a început-o în 1992, unde inițial a fost membru al PNL mai puțin de un an, iar din 1999 până în 2002 a făcut parte din PM (Partidul Moldovenilor). Din 2002 este membru al PSD Iasi.

Cristian Adomniței (PNL), 39 de ani, presedintele Consiliului Județean Iasi

Fost ministru al educației în perioada 2007-2008, Adomniței este presedintele Consiliului Județean Iasi din iunie 2012. Anterior, în perioada 2004- 2012, el a fost deputat. Născut în Suceava, Adomniței si-a început activitatea profesională în 1999, când a lucrat, timp de câte un an pentru fiecare angajator, în funcțiile de coordonator al construcțiilor (în cadrul Iulius Grup din Iasi), sef district clădiri în cadrul CFR, site manager al firmei de construcții Mivan-Kier România si director general al Construct Consult SRL. Absolvent al Facultății de Construcții si Arhitectură din cadrul Universității Tehnice „Gh. Asachi" din Iasi, el a urmat si cursurile unui masterat în domeniul elementelor si structurilor de construcție noi în cadrul aceleiasi instituții de învățământ.

În 2005 a urmat cursurile Colegiului Național de Apărare, iar în 2010 a obținut titlul de doctor în inginerie civilă de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iasi.

Taxa pe stâlp poate duce la dublarea sau chiar triplarea impozitului pe profit plătit în anumite industrii

Investitorii străini solicită guvernului eliminarea impozitului pe construcții speciale în forma actuală deoarece va genera pierderi mari pentru companii, prin dublarea sau chiar triplarea impozitului pe profit plătit în anumite industrii, iar pe termen mediu si lung ar putea duce la falimente si concedieri.

Impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut sub denumirea de „taxa pe stâlp“, a intrat în vigoare la începutul acestui an, iar în absența normelor metodologice a stârnit până acum numeroase interpetări si controverse. Primul termen de plată este pe 26 mai.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC), împreună cu Romanian Business Leaders si Asociația Oamenilor de Afaceri din România au atenționat ieri că introducerea în forma actuală a impozitului pe construcții speciale va avea consecințe negative puternice asupra mediului de afaceri.

„Încă din luna noiembrie a anului trecut am militat pentru eliminarea acestui impozit. Are efecte nocive. Este dăunător investițiilor. Susținem eliminarea totală a impozitului pe construcții sau în cel mai rău caz suspendarea aplicării prevederilor OUG 102 în forma actuală si înlocuirea cu un nou act normativ care să prevadă reducerea cotei de impozitare împreună cu modificarea bazei impozabile în valoare fiscală netă“, a declarat Daniel Anghel, membru al boardului FIC. El a arătat că atunci când a fost decisă introducerea „taxei pe stâlp“ a lipsit cu desăvârsire consultarea mediului de afaceri.

Impozitul pe construcțiile speciale se calculează prin aplicarea a 1,5% la valoarea contabilă brută a tuturor construcțiilor existente în patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, pentru care nu se datorează impozit pe clădiri.

Investitorii străini au arătat că există industrii în care veniturile sunt fixe, iar profiturile sunt reduse, acestea aflându-se totodată în imposibilitatea de a transfera costul impozitului în tarifele practicate. În aceste condiții, unica soluție pentru companiile din aceste industrii nu rămâne decât falimentul.

Companiile din domeniul energiei, extracției de petrol si gaze, mineritului, telecomunicațiilor sau agriculturii ar urma să fie cele mai afectate de noul impozit având în vedere valoarea foarte mare a construcțiilor speciale deținute de astfel de firme. Dar costul final va fi în cele din urmă transferat tot la consumatorii finali, la populație, prin cresterea tarifelor practicate. Iar economia va fi afectată prin nerealizarea unor investiții. De altfel, investitorii străini au avertizat că pe termen mediu si lung vor fi obligați să-si reconsidere planurile de investiții. În lipsa unor clarificări de la Finanțe firmele au continuat până acum să bâjbâie, încercând să deslusească tainele „taxei pe stâlp“.

Normele metodologice pentru impozitul pe construcțiile speciale, cerute si asteptate de oamenii de afaceri, au fost aprobate în cele din urmă marți de guvern, cu doar câteva zile înainte de data stabilită pentru plata primei rate.

Activele supuse impozitului pe construcții au o durată de funcționare ridicată, situată în intervalul 10 - 60 ani, iar cota de impozitare este extrem de ridicată, astfel încât un contribuabil va plăti între 15% si 90% din valoarea totală a activului, ceea ce este excesiv si denotă neînțelegerea de către inițiatorii acestui act normativ a impactului pe termen mediu si lung generat de acest impozit, susțin reprezentanții FIC. O altă problemă este lipsa distincției în privința bazei de impunere între activele în funcțiune, activele în inactivitate temporară sau activele în conservare.

Singura sansă de modificare a impozitului pe construcțiile speciale este în Parlament.

În ultimele luni au existat unele discuții legate de modificarea prevederilor inițiale referitoare la impozitul pe construcțiile speciale. Ordonanța de urgență care instituie acest impozit este încă în Parlament si acolo va rămâne până la primul termen de plată, din această lună, în condițiile în care parlamentarii sunt pentru o lună în „vacanță electorală“.

Rămâne de văzut dacă varianta finală a actului normativ care va iesi din Parlament va include vreuna dintre sugestiile consultanților fiscali si ale oamenilor de afaceri.

FIC este una dintre cele mai importante asociații de investitori străini din România. În prezent FIC numără 119 de companii multinaționale membre ale căror investiții cumulate reprezintă aproape două treimi din totalul investițiilor străine directe realizate până în prezent în România din 1990.