Romania - crestere economica sub media UE

Eurostat: Romania - crestere economica sub media UE, in trimestrul I 2014 fata de precedentele 3 luni, dar cea mai mare crestere economica anuala din UE

Cresterea economica procentuala inregistrata de Romania in primul trimestru al anului 2014 fata de precedentele 3 luni, de 0,1%, este sub media Uniunii Europene, care a fost de 0,3%, potrivit datelor anuntate joi de Biroul european de statistica Eurostat. In termeni anualizati, Romania a avut cea mai mare crestere din Uniunea Europeana, de 3,8%.

In trimestrul I al anului 2014 fata de trimestrul IV al anului 2013, Ungaria a avut o crestere economica de 1,1%, iar Bulgaria a inregistrat 0,2%. Totusi, Romania se numara printre cele 12 tari cu crestere economica din intreaga Uniune Europeana, insa Eurostat nu dispune de date pentru toate statele membre.

Cele mai adanci scaderi in trimestrul I 2014 fata de trimestrul IV 2013 au inregistrat Olanda (- 1,4%), Estonia (-1,2%) si Portugalia si Cipru (cate -0,7%). Cele mai mari cresteri procentuale au cunoscut Ungaria si Polonia (cate 1,1%), Germania si Marea Britanie (0,8%) si Letonia (0,7%).

Cand vine insa vorba de raportarea anualizata, Romania a avut crestere economica de 3,8% in trimestrul I al anului 2014 fata de aceeasi perioada a anului trecut, cea mai mare crestere din Uniunea Europeana.

Media UE la acest indicator a fost de 1,4%.

Victor Ponta: Sa ajutam oamenii cu dizabilitati e mai important decat sa facem drumuri sau aeroporturi

Premierul Victor Ponta a afirmat miercuri, la Baia Mare, ca a ajuta oamenii cu dizabilitati e mai important decat a construi drumuri sau aeroporturi, relateaza Agerpres.

El a participat la lansarea proiectului strategic "Inovare in ocupare pentru femei - Voci pentru comunitate" al Asociatiei Profesionala Nonguvernamentala de Asistenta Sociala (ASSOC), prin care se doreste ca 1.100 de femei din tara sa devina interpreti mimico-gestuali pentru persoanele cu dizabilitati de auz.

"Imi doresc sa avem toti o viata mai buna, pentru ca nu suntem cu nimic diferiti, suntem oameni asa cum ne-a facut Dumnezeu si trebuie sa avem toti o viata mai buna. Vreau sa ii felicit pe cei care initiaza aceste programe, sa spun ca banii europeni pe care-i folosim pentru aceste programe sunt cele mai bune idei si cele mai bune proiecte posibile, ca sa ajutam in general oameni, pe cei cu dizabilitati, pe cei cu diverse alte necesitati, e mai important decat orice altceva, decat sa facem drumuri sau aeroporturi", a afirmat primul-ministru.

El a asigurat ca pe langa proiectele cu bani europeni, va face mai mult si Guvernul pentru asigurarea de oportunitati persoanelor cu dizabilitati. "Cred ca trebuie sa facem mai mult noi, nu doar sa asteptam bani europeni sau programe europene si in mine, de azi mai mult decat pana acum, aveti o persoana care intelege ca trebuie sa facem toti mai mult pentru a arata ca suntem cu adevarat toti egali si putem sa ne ajutam atunci cand avem nevoie. Imi doresc cat mai multi dintre cei despre care am vorbit azi sa poata sa munceasca, sa poata sa aiba o viata mai buna si, repet, cred ca nu doar cu bani europeni ci cu ceea ce putem noi sa facem ca guvern, ca stat roman, in mod sigur vom face mai mult ca pana acum", a precizat Victor Ponta, la evenimentul de lansare a proiectului.

Potrivit lui Florin Salajeanu, presedintele ASSOC, proiectul lansat miercuri este extrem de cerut pe piata muncii. "Este un proiect care vizeaza formarea a 800 de femei si inca a 300 de persoane din diferite institutii publice si private in profesia de interpret mimica-gestual. Este un proiect strategic finantat prin POS Dezvoltarea Resurselor Umane, care este extrem de cerut si necesar pe piata de ocupare a fortei de munca a femeilor, pe de o parte, iar pe de alta parte acest proiect vine in intampinarea nevoilor esentiale ale semenilor nostri, adulti si copii, cu dizabilitati, probleme de auz, in speta, si se constituie ca o solutie practica a drepturilor fundamentale de acces la informatie, educatie si participare la viata publica", a precizat Florin Salajeanu.

In valoare totala de peste 12 milioane de lei, proiectul va fi implementat pe o durata de 18 luni, de catre Asociatia Profesionala Nonguvernamentala de Asistenta Sociala ASSOC, in parteneriat cu Asociatia Communication for Community, Fundatia Light Into Europe Romania, Fundatia Light Into Europe Marea Britanie si BPI Management Consulting Romania

ANALIZA In 1860, Statul cheltuia de la buget echivalentul a 9,59 lei/locuitor. In 2013 a cheltuit 5479 lei/locuitor

Romania a fost- din punct de vedere al strategiei fiscale- la fel ca acum 200 de ani si la fel va fi si peste alti 200 de ani, indiferent de culoarea partidelor de la guvernare. Sa nu ne facem iluzii in aceasta privinta. In marea foame de bani, Statul a inventat mereu impozite pe care consumatorul final trebuia sa le plateasca, astfel incat cheltuiala Bugetului/cap de locuitor a crescut de peste 547 de ori. Dintotdeauna, in practica bugetara intai se stabileau cheltuielile si apoi se cautau surse pentru asigurarea lor, iar tendinta cheltuielilor a fost mereu de crestere. In anul 1862, cand s-a adoptat sistemul bugetar modern, lipsa de personal de specialitate, ca si improbabilitatea surselor de venituriau facut ca bugetele sa fie din start compuse cu mari deficiente. "nicaieri nu am gasit faliment, dar o dezordine de speriat" se mentiona in Expunerea la proiectul de buget al statului pe anul 1863.

Dupa secularizarea averilor manastiresti, statul intra in posesia nu numai a cca 25% din suprafata agricola a tarii, dar si a unei mase mari de acarete, pravalii, vii, locuri de casa etc. Lea pus imediat in vanzare sau le-a arendat.

• Veniturile statului sporesc in timp ca varietate - impozitul personal sub denumirea de "dare personala", "contributie la cai de comunicatie" etc. alimenteaza bugetul pana la sfarsitul deceniului opt; impozitul pe patenta se aseaza asupra meseriasilor, negustorilor si liber profesionistilor; se introduce din anul 1873 taxa de licenta, pentru cei care vindeau bauturi alcoolice; in sfarsit, in anul 1875 se introduce impozitul de 5% asupra salariilor functionarilor civili cu peste 100 de lei retributie lunara. (va mai amintiti de proiectul de supra-impozitare al veniturilor de peste 1000 de euro despre care s-a vorbit in 2012?)

• Ca maniera bugetara, pentru toata perioada 1860- 1947, pentru cheltuieli nu se facea nici o analiza. Ministrii, sefii de departamente erau suverani, si in spiritul respectarii contabilitatii publice, pe care o incalcau frecvent, cheltuiau sumele primite de la buget. Diferite comisii de control parlamentare, ale partidului la putere dadeau totdeauna sau aproape totdeauna descarcare ministrilor pentru cheltuielile facute. Aceasta a creat o serie de canale de scurgere a veniturilor statului in patrimoniul particular, prin comenzi cu preturi mai ridicate decat cele de piata la achizitia unor bunuri, precum si pentru

incarcarea aparatului de stat cu numerosi functionari, sporind caracterul lui birocratic.

• Emil. Costinescu, ministrul finantelor, raporta in 1916: "... numarul functionarilor este prea mare. Fiind prea numerosi ei nu au destul de lucru nici pentru cele 4-5 ore de cancelarie ce li se cer pe zi; foarte desele pretexte de sarbatori sunt si ele o dovada de lipsa de ocupatiune. Daca am avea numai atatia functionari cat se cer pentru 8 ore de lucru pe zi i-am putea plati indoit cu aceleasi surse de care dispunem astazi.

Politicianismul si functionarismul au sapat mereu mai adanc raul; celor dintai le trebuiau tot mai multe locuri spre a-si pune in functiuni pe fiii si pe protejatii alegatorilor si agentilor lor electorali; celor din urma le convenea tot mai numerosi functionari spre a-si imputina lucrarea zilnica, sau a compensa nelucrarea celor ce nu faceau nimic, caci sunt favorizati cei ce n-au nevoie sa lucreze, sunt rau naraviti si totusi tolerati, sunt infirmi si incapabili de lucru, dar nu este niciunul incapabil de a-si lua leafa anticipat la inceputul lunii".

• Ministerele pot constitui un indiciu asupra destinatiei cheltuielilor, fiecare departament reprezentand un domeniu de activitate; insa in cursul evolutiei componenta beneficiarilor platilor din cadrul ministerelor s-a schimbat, dupa viziunea si interesele guvernelor, transferandu-se unele servicii sau sectoare de la un minister la altul, creandu-se ministere noi; un exemplu de asemenea transfer: corpul granicerilor a figurat in diferite perioade la Ministerul de Finante, la Ministerul de Externe, la Ministerul Apararii etc., dupa cum unele si aceleasi intreprinderi economice ale statului au trecut pe la Ministerul de Interne, Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Industriei si Comertului etc.

• In raportul comisiei bugetare din 1916 se spunea: "Organizarea serviciilor publice si deci cresterea bugetelor lor fiind facuta fara nici o coordonare, a adus un dezechilibru primejdios in satisfacerea diferitelor nevoi ale statului. Pe cand unele institutii de prima necesitate au ramas inapoiate, altele au fost alimentate din belsug.