Director Ministerul
Economiei: Trebuie redeschise unele mine închise.
Multe dintre
resursele subterane ale României sunt "cantonate" în cariere miniere închise,
care trebuie redeschise, spune Sorin Găman, director general adjunct al Direcției
generale de resurse minerale din Ministerul Economiei.
"Am inchis 550 de mine
in ultimii ani, din cauza ineficiențelor economice si tehnologiilor invechite,
dar tehnologiile au avansat. Sunt mulți care vor să investească in acest
domeniu.
Noua lege a minelor va
prevede si redeschiderea unor mine. Credem că noua lege trebuie aprobată in
regim de urgență, pentru că multe resurse ale Romaniei sunt in mine inchise,
halde de steril si iazuri de decantare", a spus Găman intr-o conferință de
profil.El a adăugat că in noua lege a minelor vor fi definite o serie de
"resurse strategice", fără să le enumere, dar care vor avea un
"anumit" regim de exploatare si valorificare.
"Incercăm să corectăm
ce in 11 ani s-a schimbat la nivel intern si european, credeam că asta este
prioritar", a mai spus Găman.De asemenea, noua lege a minelor va conține
prevederi prin care exploatările miniere vor trebui să țină cont de interesele
comunităților locale.
Companiile de
servicii de externalizare vor angaja în 2 ani, în România, peste 4.000 de persoane
Companiile de servicii de
externalizare pentru afaceri vin in Romania pentru ajutoarele de stat pe care le primesc pentru
deschiderea de noi facilități si crearea de locuri de muncă, iar in următorii
doi ani noii veniți pe piața locală ar urma să angajeze minim 4.000 de
persoane. "In ultimele luni, atat companiile existente din domeniul BPO
(Business Process Outsourcing) si SSC (Shared Service Outsourcing), dar si
companii noi se extind in Romania. Acestea nu vin doar pentru forța de muncă
ieftină, ci vin pentru facilitățile pe care le primesc de la stat, pentru crearea
de noi afaceri si noi locuri de muncă. Anul trecut, ajutoarele acordate de stat
pentru acest domeniu s-au ridicat la 50 milioane euro, iar pentru acest an
fondurile disponibile ajung la 35 milioane euro pentru companii de IT, BPO sau
alte astfel de servicii", a declarat joi Marius Scuta, seful
departamentului de birouri al JLL.
El a arătat că de aceste
facilități beneficiază pe an cam 5 companii, desi lista celor care ar dori să
obțină ajutor de stat este mult mai mare.
Companiile de BPO si de SSC
reprezintă printre cei mai importanți chiriasi ai clădirilor de birouri atat
din Bucuresti, cat si din marile orase din țară, fiind si printre cei mai mari
angajatori din ultimii ani.
"In prezent discutăm
cu jucători de pe aceste domenii care ar vrea să intre in Romania si care ar
urma să angajeze 4.000 de persoane in următorii doi ani. Dacă mai punem la
socoteală si companiile existente deja si care se extind in continuare, vom
vedea că acest domeniu va angaja in perioada care urmează un număr mare de
oameni", a declarat Răzvan Iorgu, managing director CBRE Romania.
Reprezentanții consultanților
imobiliari, dar si ai dezvoltatorilor apreciază că Romania a devenit din nou
atractivă pentru companii si investitori, fiind următoarea țintă a acestora,
după Polonia. "Romania este acum destinația preferată a companiilor, după
Polonia. Bucurestiul este acum mult mai ieftin decat Varsovia si chiar decat
alte orase secundare din Polonia. Avand in vedere condițiile pe care le oferă
Romania nu văd niciun motiv pentru care companiile să nu vină pe o piață mai
ieftină", a declarat David Hay, directorul executiv pentru Romania,
Ungaria si Letonia AFI Europe.
AFI Europe dezvoltă
complexul de birouri AFI Park de langă centrul comercial AFI Cotroceni, unde
mai mult dintre chiriasi sunt din domeniul IT sau BPO.
"Aceste companii vor
fi ținta noastră si pentru complexul de birouri pe care vrem să il rezvoltăm in zona Progresului (pe
fosta platformă Inox, n.r.). Dar nu mă astept ca evoluția acestor companii să
dureze la nesfarsit, de aceea, la acest proiect vom veni cu chirii mai mici
decat in AFI Park", a adăugat Hay.
Pe de altă parte, Randy
Tharp, managing director al companiei Epstein Architecture & Engineering in
Romania, a arătat că unele clădiri incadrate in clasa A din Romania nu au aceeasi
calitate ca cele din alte țări, ceea ce ar duce la dificultăți in atragerea de
chiriasi.
"Cand vin companii din
străinătate care sunt obisnuite cu clădirile de clasa A, de calitate, pot să-si
dea foarte repede seama care din cele din Romania au aceeasi calitate sau care
sunt doar promovate ca fiind de clasa A. De aceea acestea răman fără
chiriasi", a spus Tharp.
In viziunea sa, in viitor
dezvoltatorii vor trebui să se axeze pe dezvoltarea de clădiri de birouri si in
afara Bucurestiului sau a oraselor mari, considerand că aceste piețe au potențial
pe termen lung.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu