Avem intre sapte si zece firme in proces de restructurare in afara insolventei

Avem între sapte si zece firme în proces de restructurare în afara insolvenței.

• Bogdan Olteanu, viceguvernator, BNR

La următoarea raportare de final de an vom folosi acelasi instrument de măsurare a ratei creditelor neperformante la nivelul întregii Uniuni Europene. În total ne asteptăm la o scădere a ratei în jurul nivelului de 17%, în special ca urmare a luării în calcul a titlurilor de stat din portofoliul băncilor, coroborat cu alte elemente mai puțin importante, care unele vor influența rata în sus, iar altele în jos.

Această rată este importantă pentru investitori în perspectiva evoluției între diferite țări. Ea poate duce la cresterea încrederii investitorilor care decid să intre pe o piață sau alta. Curățenia într-o bancă nu se termină niciodată. Tot timpul vor apărea si credite neperformante. Rata creditelor neperformante din împrumuturile acordate după începerea crizei este sensibil sub 5%.

Noi nu avem o memorie socială a crizelor ciclice, ținând cont că ultima a avut loc între 1929 si 1933. În aceste condiții, am făcut ce scria în cărți.

• Omer Susli, noul proprietar al rețelei Praktiker

Praktiker a fost o companie prost gestionată, ceea ce mă bucură. Pentru orice contract pe care îl aducem la masa de negociere obținem o reducere de 50%. În septembrie sperăm la o relansare sub acelasi nume cunoscut de 96-97% dintre români.

Cifra de afaceri a Praktiker în lei nu a scăzut atât de mult, dar s-a pierdut mult din cauza precierii cursului, iar chiriile pentru magazine erau negociate în euro, la 24 de milioane.

Discutăm în prezent cu băncile contracte de hedging pentru chirii.

În România nu avea de ce să vină criza deoarece nicio piață nu este saturată. Mai trebuie să treacă 50 de ani ca economia locală să ajungă precum cele din Franța sau Germania. Criza a venit deoarece băncile au intrat în panică si au crescut dobânzile de la 4% la 8, 9 sau 10%. În momentul acela au câstigat ceva bani, dar apoi au pierdut 90%.

Anul trecut am luat pentru compania care realizează exporturi în 26 de țări europene un credit de la EximBank, care ar trebui să fie o bancă pentru astfel de activități, si plătesc o dobândă cu un punct procentual peste nivelul pe care îl plătim băncilor comerciale cu care colaborăm.

• Liset Marilena Ivascu, director în direcția de arierate, CEC Bank

Ne dorim să punem cât mai multe companii pe picioare, dar fără acele proceduri care nouă ne consumă foarte mult timp cu hățisurile, termenele, contestațiile si interesele distincte pe care nu reusim să le înțelegem.

Consider că după evoluția din ultimii ani se impune si pe plan local o lege a falimentului personal.

Se simte o revigorare în ceea ce priveste tranzacțiile. As putea spune însă că e necesară o piață reglementată, cu investitori care să poată prelua businessuri, nu doar active.

Rata creditelor neperformante a crescut de la 18,24% în decembrie 2012 la 21,87% în decembrie 2013, dar în ultimul trimestru al anului trecut a încetinit cresterea.

Nu este normal ca o bancă să se oprească în mijlocul drumului si să spună că nu merge mai departe după ce a investit

într-un proiect alături de client, l-a dus la capăt, dar nu mai sunt bani pentru capital de lucru.

• Nigel Davies, fondator, Wyn River

România, la fel ca majoritatea țărilor din regiune, suferă din cauza percepției de corupție, fiind astfel încadrată într-o categorie riscantă. Marea Britanie nu înțelege prea bine România cum o fac investitorii din Turcia, spre exemplu, si nici măcar precum cei din Germania. E nevoie de mult PR pentru a convinge investitorii să vină aici.

România are un avantaj competitiv față de vecini, fiind o piață mult mai mare. Întrebarea care se ridică este de unde vor veni bani pentru crestere când 20% din credite au fost acordate unor companii neperformante. Consider că va fi o competiție mai mare pentru mai puțini bani în piață.

Marea Britanie încurajează start-up-urile deoarece cu cât ai mai multe companii noi, cu atât ai sanse mai mari să rămâi cu mai multe companii bune, chiar dacă asta înseamnă si numeroase falimente.

Cum se împart cele 9,5 mld. euro acordate infrastructurii între 2014 si 2020 Guvernul a aprobat miercuri Acordul de parteneriat 2014-2020, care stabileste modul de utilizare a fondurilor europene, în vreme ce documentele consultative pentru viitoarele programe operaționale sunt si ele publicate pe site-urile ministerelor de resort (Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Administrației si cel al Agriculturii).

Față de exercițiul financiar 2007-2013, în exercițiul 2014-2020 POS Mediu se uneste cu POS Transporturi rezultând programul Infrastructura Mare, care va beneficia de o finanțare de 9,5 mld. euro, după cum spune ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici. Însă acesti 9,5 mld. euro sunt extrem de puțini – o observație pe care premierul Victor Ponta a făcut-o în mai multe rânduri – pentru câte planuri are România în domeniul transporturilor. Asa stând lucrurile, în vreme ce vicepremierul Liviu Dragnea crede că-i va atrage pe chinezi în România pentru a realiza o linie de cale ferat de mare viteză, documentul privind Programul Infrastructura Mare spune că România va avea o cale ferată de mare viteză abia în 2050, iar un studiu tehnic privind aceasta va fi gata până în 2020. Prioritatea Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM) este să-si orienteze banii către infrastructurile de transport amplasate pe rețeaua TEN-T (rețeaua europeană), în special cea centrală. Prin urmare, aceasta va fi finanțată cu prioritate, ceea ce înseamnă că banii vor merge către cele două rețele auto cuprinse în TEN-T centrală adică în autostrada Nădlac - Arad - Timisoara - Lugoj - Sebes -Sibiu - Pitesti – Bucuresti (centura Bucuresti) - Constanța si autostrada Nădlac - Lugoj - Drobeta-Turnu Severin - Calafat.

Dacă această autostradă se vrea prelungită până la Timisoara si apoi de la Calafat la Craiova si Bucuresti, atunci banii trebuie să vină de la buget sau din Programul Regional pentru că POIM finanțează traseele aflate pe TEN-T.

Transportul feroviar care, pe o line care urmăreste aproximativ autostrada Nădlac – Constanța se află de asemenea pe TEN-T, pare mai văduvit la finanțare. Documentul citat vorbeste despre realizarea cu celeritate a coridorului feroviar care să lege Portul Constanța de punctul de trecere a frontierei Curtici care să fie adaptat pentru circulația cu 120 km/h pentru transportul de marfă si cu 160 km/h pentru transportul de călători, însă nu dă termene. Infrastructura navală de transport pe rețeaua TEN-T va fi si ea finanțată, dar nu este foarte clar cum. Nu trebuie uitat că cei 9,5 mld. euro din programul Infrastructura Mare merg si spre proiecte de

mediu.

Priorități majore ale POIM pe infrastructura rutieră:

1. Finalizarea si darea în exploatare a autostrăzilor aflate pe axa Nădlac - Arad – Timisoara - Lugoj – Sebes – Sibiu – Pitesti – Bucuresti (centura Bucuresti) – Constanța si pentru care lucrările au fost contractate sau se află în curs de execuție la sfârsitul anului 2015.

2. Demararea lucrărilor pentru construcția sectorului de autostradă Sibiu – Pitesti.

3. Demararea lucrărilor/ finalizarea parțială a unor sectoare de autostradă pe următoarele axe rutiere:

• Timisoara-Lugoj-Drobeta-Turnu Severin-Calafat-Craiova-Bucuresti cu ramificație de la Timisoara la Moravița;

• Bucuresti-Ploiesti-Buzău-Bacău-Suceava – granița Ucraina (Siret) cu ramificație Bucuresti- Giurgiu;

• Sebes-Turda-Tg. Mures-Tg Neamț-Iasi – granița Moldova (Ungheni)

• Sibiu –Brasov-Bacău.

Cum arată bugetul pe 2014 al celei mai mari companii din România

OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din România, si-a bugetat pentru acest an un profit net de 3,936 de miliarde de lei (874 mil. euro), cu 18,7% mai mic decât profitul record raportat pe 2013 (4,839 mld. lei/1,09 mld. euro), potrivit bugetului de venituri si cheltuieli propus pentru aprobare în adunarea generală a acționarilor (AGA).

Cifra de afaceri bugetată pentru acest an este de 17,41 mld. lei (3,87 mld. euro), cu 3,75% mai mică decât afacerile din 2013 (18,09 mld. lei/4,09 mld. euro).

Indicatorii bugetați sunt pentru OMV Petrom SA, fără subsidiare. Anul trecut, profitul net individual al Petrom a crescut cu 25,6%, însă cifra de afaceri a scăzut cu 5,4%.

Consolidat, afacerile grupului OMV Petrom au fost de 24,185 mld. lei (5,47 mld. euro), cu 7,9% mai mici decât în 2012, iar profitul net consilidat a fost de 4,82 mld. lei. Rezultatele consolidate le includ si pe cele ale OMV Petrom Marketing SRL (care deține distribuția de carburanți), OMV Petrom Gas SRL (care deține distribuția de gaze naturale) si pe ale celorlalte subsidiare.

Petrom le-a propus acționarilor distribuirea de dividende în valoare de 1,745 mld. lei din profitul de anul trecut, randamentul dividendului fiind de 7%. Compania are o capitalizare de 24,6 mld. lei (5,5 mld. euro).