To do list pentru Guvernul Ponta
III. Micșorați CAS, reduceți TVA, restructurați bugetarii și faceți baze de
date commune
Firmele spun că mediul de business
are nevoie de reducerea costului muncii și de scăderea TVA la alimente, iar
guvernul să-și asume restructurarea în mod serios.
Cele mai mari probleme pe care trebuie să le
rezolve guvernul Ponta sunt cresterea colectării veniturilor la buget in condițiile
in care anul trecut Romania a coborat la venituri de 31,7% din PIB, cel mai jos
nivel din 2009 incoace, si restructurarea administrației pentru reducerea cheltuielilor
bugetare, in condițiile in care cheltuielile cu salariile bugetarilor au
crescut anul trecut cu 13%, iar cele cu bunuri si servicii cu 12%, in timp ce
investițiile statului au scăzut cu 7%.
Guvernul Ponta 3 vine maine in Parlament cu
un „program“ menit să-i individualizeze politica, să-i definească țintele si
să-i subliniezele fundamentele pe care urmează să construiască in cei incă
aproape 3 ani de mandat pe care ii mai are in față. Nu există insă in document
termene precise si ținte palpabile. In lipsa acestora, orice demers executiv
devine aproximativ si orice plan de guvernare - un simplu exercițiu retoric.
Vorbim de exact ceea ce nu are nevoie Romania.
ZF a identificat 15 ținte pe care consideră
că guvernul Ponta 3 trebuie să le urmărească cu prioritate si cu acribie si
pentru care trebuie să-si asume termene. Ca obiective generale ele par si sunt
comune - au fost, de-a lungul vremii, expuse in mai toate programele de
guvernare, sunt mostenite de la guvern la guvern. Scăderea fiscalității pe
muncă, reducerea evaziunii, ajustarea aparatului de stat, cresterea absorbției
fondurilor UE – sunt deziderate pe care le regăsim de la un guvern la altul
expuse in diferite forme, dar niciodată rezolvate pentru că nimeni nu si-a asumat
pentru ele termene precise. In lipsa țintelor si a termenelor, nimeni nu poate
fi tras la răspundere pentru neindeplinirea lor.
In spațiul public se vorbeste de multă vreme
despre combaterea evaziunii fiscale si de o mai bună colectare a veniturilor la
buget. Dar in 2013 ponderea veniturilor bugetului general consolidat in PIB a
căzut din nou la 31,7% - ceea ce se traduce printr-un minus (virtual) la buget
de peste 2,3 mld. euro, față de cat isi programase Ministerul Finanțelor.
Or, nu poți spera intr-o reducere a
fiscalității pe muncă cand veniturile iți scad in loc să crească, avand un 31%
venituri la buget ca pondere in PIB. Asadar, nu poate fi acceptată drept
obiectiv de guvernare o aserțiune precum aceea că CAS va scădea in măsura in
care va exista „spațiu fiscal“.
Intai trebuie fixată ținta pentru o mai bună
colectare la buget. Guvernul trebuie să-si fixeze cresterea, in fiecare an, cu
cateva procente ca pondere in PIB a veniturilor bugetare, stiind că media in UE
este spre 45%. Dacă isi fixează această țintă si o atinge, va avea spațiul
fiscal pentru reducerea CAS după care plange fără folos de atația ani. Iar
reducerea fiscalității va fi compensată, măcar parțial, prin cresterea
numărului de angajați legal, pentru că in present costul pentru angajator al
unui salariu de 1.000 de lei net este de aproape 1.800 de lei si pentru a evita
acest nivel de taxare mii si zeci de mii de joburi s-au ascuns in economia gri.
Pe langă cresterea veniturilor bugetului, o
altă țintă ce trebuie clar fixată de guvern este cresterea calității
cheltuielilor. Aceasta presupune, in primul rand, cresterea calității actului
de administrare. Guvernul cheltuieste 10 mld. euro – aproape un sfert din
veniturile sale – pentru plata celor 1,18 milioane de salariați ai statului.
Raportat la numărul populației, Romania nu
are cei mai mulți angajați la stat din Europa, dar față de veniturile sale
bugetare este enorm. La venituri bugetare de 200 mld. lei, cheltuielile cu salariile
au insemnat in 2013 peste 46 de miliarde de lei, adică 23% din buget si peste
7% din PIB. De aceea redimensionarea aparatului bugetar este o țintă pe care
guvernul trebuie să o aibă in vedere.
Crearea unor baze de date comune pentru
instituții, prioritizarea proiectelor si fixarea de termene clare pentru
realizarea lor sunt măsuri care vor contribui clar la cresterea calității actului
de administrare avand efecte foarte importante pentru cetățeni si pentru buget.
Despre prioritizarea cheltuielilor au vorbit
nu doar fostii guvernanți, vorbesc si reprezentanții guvernului Ponta 3. Dar
trebuie fixat clar „ce, unde, cand“. Cand guvernul spune că un tronson de
autostradă va fi gata la data „d“, atunci să fie gata, nu peste un an. Cand a
fost stabilit că cheltuiala este „X“, atunci să fie X si nu Y.
Dacă guvernul actual nu-si asumă termene si ținte
ferme, atunci va continua ca toate celelalte guverne – adică mediocru si fără
folos pentru cetățeni, asteptand ploaia care să mai aducă un 1% la PIB, lipsit
insă de semnificație practică, pentru că nu se reflectă in cresterea nivelului bunăstării
societății.
To do list pentru Guvernul Ponta III
• 1) Scăderea taxelor pe forța de muncă (reducerea CAS)
• 2) Scăderea numărului de bugetari si reducerea cheltuielilor
salariale în instituțiile publice
• 3) Îmbunătățirea colectării din taxe si impozite si reducerea
evaziunii fiscale
• 4) Simplificarea colectării fiscale (reducerea numărului de taxe
si impozite)
• 5) Reducerea TVA, în special la alimente
• 6) Eficientizarea cheltuielilor de infrastructură si
prioritizarea proiectelor din acest domeniu (autostrada Sibiu – Pitesti)
• 7) Transparentizarea modului în care se cheltuie banii publici
• 8) Crearea unor baze de date comune
• 9) Renegocierea redevențelor (majorarea redevențelor la Petrom)
• 10) Crearea unor site-uri pentru turism si pentru investitorii
străini
• 11) Listări: Hidroelectrica, Romtelecom etc.
• 12) Agricultură: trecerea de la produse primare la produse
procesate
• 13) Accelerarea absorbției de fonduri europene
• 14) Eficientizarea cheltuielilor publice din sănătate Ă
controale în spitale
• 15) Modificarea legii „CEO privat la stat”
1. Scăderea taxelor pe forța de
muncă (reducerea CAS)
Taxele plătite de către angajator pentru
salariile angajaților reprezintă cea mai mare povară fiscală pentru companii,
iar mediul privat cere de ani buni reducerea nivelului de contribuții sociale.
Desi in Romania salariile sunt incă mici prin comparație cu alte state din
Uniunea Europeană, nivelul de taxare este destul de ridicat: pentru ca un
salariat să primească „in mană“ un salariu lunar de 1.000 de lei, costul total
al angajatorului se ridică la 1.765 de lei, deci statul incasează din taxele
aferente salariului aproape 80% din valoarea salariului propriu-zis. Astfel,
s-a ajuns in situația in care numărul total de salariați din economie (de circa
4,38 milioane de persoane) să fie mai scăzut decat cel al pensionarilor (de 5,3
mil. persoane). Nivelul mare de taxare pe salarii a determinat ca angajatorii
să folosească alte mijloace prin care să isi reducă din costuri. Consiliul
Fiscal estimează că 1,45 milioane de angajați lucrează fără forme legale
(evaziunea fiscală din munca „la negru“ fiind estimată undeva la 4 miliarde de
euro pe an), iar statisticile Inspecției
Muncii arată că aproape un milion din contractele de muncă active in Romania
(adică 20% din total) sunt in regim part time. Dacă unii angajatori au transformat
contractele de muncă din contracte cu normă intreagă in contracte cu normă parțială
pentru a-si injumătăți sumele datorate la stat din salarii, alții au mers pe variant
incheierii de contracte de muncă cu salarii la nivelul minim pe economie (de
850 de lei brut/lună in prezent), restul sumelor fiind acordate sub alte forme
angajaților (prin asa-numitul fenomen al muncii „la gri“). Chiar ministrul
bugetului Liviu Voinea spunea, in 2010, intr-un interviu pentru ZF, că scăderea
CAS cu 3% ar conduce la crearea a 100.000 de noi locuri de muncă (afirmația fiind
făcută atunci in calitate de economist si director executiv al Grupului de
Economie Aplicată). In prezent, nivelul CAS plătit de angajator este de 20,8%
din salariul brut al angajatului, iar CAS-ul plătit de angajat este de 10,5%.
Guvernul actual vrea, ca din luna iulie, dacă o va permite cadrul fiscal, să
reducă CAS la angajator cu 5%. Adelina Mihai
2. Scăderea numărului de bugetari si
reducerea cheltuielilor salariale în instituțiile publice
Reducerea numărului de angajați din sistemul
bugetar, incepută de fostul premier Emil Boc, este necesară pentru a ține sub
control cheltuielile statului cu salariile. In prezent, pentru plata salariilor
celor 1,18 milioane de angajați din sistemul bugetar statul cheltuie anual cate
10 miliarde de euro. Numărul de bugetari a rămas constant incă de la instalarea
guvernului Ponta I, avand in vedere că din toamna anului 2012 s-a renunțat la
regula care a realizat „restructurarea“ făcută de Boc, si anume o angajare la
sapte plecări.
In mediul privat lucrează in prezent 3,2
milioane de angajați, ceea ce inseamnă că bugetarii reprezintă in continuare
mai bine de un sfert din totalul angajaților din economie. Specialistii spun că
cea mai bună metodă de restructurare a aparatului public este cea folosită si
in mediul privat, si anume evaluarea si remunerarea angajaților pe bază de
performanță. Desi „selecția naturală“ făcută prin programul de restructurare al
lui Emil Boc nu a fost considerată o măsură de restructurare, aceasta a condus
la reducerea cu 200.000 de posturi ocupate in sistemul bugetar (in cinci ani).
De la venirea premierului Ponta si pană la
finalul anului trecut (adică intr-un an si jumătate), numărul de posturi
ocupate din sistemul bugetar a scăzut cu mai puțin de 6.000.
Scăderea numărului de bugetari si includerea
lor in programe de reconversie in asa fel incat să se poată integra in mediul
privat ar putea conduce la scăderea cheltuielilor statului cu salariie si la
cresterea gradului de colectare la bugetul de stat (din salariile angajaților
tranferați de la stat la privat).
3. Îmbunătățirea colectării taxelor
si impozitelor și reducerea evaziunii fiscal
Ministerul Finanțelor trebuie să aducă mai
multe venituri la buget, iar diminuarea evaziunii fiscale trebuie să devină o țintă
strategică, deoarece reducerea poverii fiscale ține in mare măsură de acest
aspect. Evaziunea fiscală reprezintă 14% din PIB, adică aproximativ 20 mld. euro,
potrivit Consiliului Fiscal. Veniturile bugetului consolidat au coborat in 2013
la 31,7% din PIB, marcand unul dintre cei mai slabi ani din punctul de vedere
al colectării bugetare din ultimul deceniu. 2013 poate fi comparat doar cu anul
de criză 2009, cand economia s-a prăbusit cu 6,6%, iar veniturile bugetului au
căzut la 31,4% din PIB. Guvernul estima că va strange la buget anul trecut
33,6% din PIB, dar veniturile s-au prăbusit la doar 31,7% din PIB, sub media din
ultimii cinci ani. Nivelul este mult sub media veniturilor bugetare in UE, de
circa 45% PIB. PIB-ul Romaniei a avansat in 2013 la 631,1 mld. lei (față de 623
mld. lei luat in calcul la alcătuirea bugetului pe 2013). Desi taxele au fost
majorate anul trecut, veniturile nominale au avansat doar cu 3,6% față de 2012,
adică sub inflația medie, de 4%. In bugetul inițial, Finanțele mizau pe o
crestere de 8,4% a veniturilor bugetare. Toate guvernele din ultimul deceniu au
pus pe masă proiecte pentru majorarea veniturilor prin intărirea disciplinei in
colectarea taxelor, dar acestea au rămas doar la nivel declarativ. In realitate
ponderea veniturilor in PIB nu a deposit niciodată pragul de 33%.
Pentru 2014 veniturile bugetului sunt
estimate la 216,8 mld. lei, iar ponderea in PIB la 32,9%.
4. Simplificarea colectării fiscale
- reducerea numărului de taxe și impozite
Romania este „campioană“ la numărul de
declarații si plăți fiscale. Numărul de taxe si contribuții din Romania si plățile
aferente continuă să rămană mare comparativ cu țările dezvoltate, astfel că
firmele ajung să aloce mai mult timp pentru administrarea fiscală a afacerii
decat pentru a se ocupa de business. Banca Mondială a ajuns la concluzia că
Romania are cele mai multe plăți fiscale din UE, pentru achitarea cărora o
companie pierde anual 200 de ore. Consultanții fiscali au caracterizat relația
contribuabilului roman cu Fiscul ca fiind „o permanentă aventură“, el trebuind
să se inarmeze cu multă răbdare cand se duce la ghisee. Modificările frecvente
ale legislației fiscale, numărul mare de taxe si contribuții si plăți aferente
acestora, precum si lipsa de transparență a autorităților in procesul de
elaborare a legilor si ordonanțelor de urgență in domeniul fiscal continuă să
bulverseze oamenii de afaceri.
Pentru a compensa majorările de pensii si
salarii, guvernul a venit cu o crestere a fiscalității si in acest an. Romania
se află pe poziția 134 in clasamentul Paying Taxes 2014, raport realizat de Banca
Mondială si compania de consultanță si audit PwC. In 2012, Romania ocupa locul 136.
In top Romania este devansată de Bulgaria (locul 81), Republica Moldova (95),
Botswana (47), Afganistan (98), Bangladesh (100) sau Bhutan (104). Pe langă
numărul mare de taxe si impozite, o altă problemă legată de legislația fiscală
este in zona dialogului social. Claudia Medrega
5. Reducerea TVA-ului, în special la
alimente
Guvernul a decis anul trecut reducerea TVA
la produsele de panificație de la 24% la 9% incepand cu luna septembrie, insă
unii oameni de afaceri si consultanți au insistat asupra necesității ajustării
TVA la mai multe produse alimentare, care ar putea contribui la stimularea consumului
si reducerea evaziunii fiscale.
Reducerea TVA la produsele de panificație si
producția agricolă foarte bună au dus inflația la 1,55% in decembrie 2013,
nivelul minim al ultimilor 24 de ani. Analistii se asteptau ca doar 50% din
reducerea TVA la produsele de panificație să se transmită in indicele prețurilor
de consum.
Dar susțineau că, adițional, producția
agricolă foarte bună urma să ducă la o reducere suplimentară a prețurilor, grație
ieftinirii cerealelor.
In cazul painii, transmisia a fost
semnificativă, de circa 95% in condițiile in care prețul a scazut cu peste 11%.
Cu toate că FMI a acceptat anul trecut
„dorința“ guvernului de a reduce TVA la 9% la produsele de panificație, a
avertizat că măsura este „temporară“.
Astfel, dacă evaziunea fiscală nu va scădea,
TVA ar putea reveni la 24%. In ceea ce priveste ajustarea cotei TVA la alte
produse alimentare, FMI si Comisia Europeană nu si-au dat pană acum acordul,
susținand că orice relaxare fiscală trebuie să fie insoțită de măsuri de compensare.
Astfel, in proiecția bugetară pentru 2014 nu
au fost incluse alte ajustări ale TVA, ci doar majorarea salariilor si
pensiilor, insoțită de noi impozite si cresterea accizelor si redevențelor. Claudia Medrega
6. Eficientizarea cheltuielilor de
infrastructură și prioritizarea proiectelor din acest domeniu
Cu doar 645 de kilometri de autostrăzi si
trenuri de călători care circulă cu 43 km/h, Romania are o infrastructură de
transport subdezvoltată. Desi a atras in ultimii ani miliarde de euro, rezultatele
„pe teren“ nu sunt incă vizibile. Spre exemplu, statul a alocat anul acesta un
buget total de 3,1 miliarde de euro pentru infrastructura rutieră (autostrăzi,
drumuri naționale), feroviară, aeroportuară, navigabilă si de metrou, potrivit
celor mai recente date. Guvernul Ponta III trebuie să prioritizeze proiectele
de construcție de infrastructură de transport in funcție de traficul atras, dar
si de coridoarele paneuropene. Un exemplu este autostrada Sibiu-Pitesti, peste
care s-a asternut un con de umbră in ultimii ani in ciuda faptului că este una
dintre cele mai importante rute comerciale din țară si face legătura, peste munți,
intre vestul si centrul țării si partea de sud a Romaniei
Desi in urmă cu trei luni, guvernul Ponta
anunța că autostrada Sibiu-Pitesti ar urma să fie gata in 2023, ulterior a
revenit asupra deciziei, Dan Sova, fost ministru al marilor proiecte de infrastructură
si actualmente ministru al transporturilor, afirmand că in doi ani construcția acestei
sosele ar putea incepe. Andreea
Neferu
7. Transparentizarea modului în care
se cheltuie banii publici
Modul in care se fac cheltuielile din bani
publici trebuie să fie transparent, iar modul in care se fac achizițiile
publice, dar si modul in care se fac angajările si promovările in sistemul de
stat trebuie să fie transparente.
Ziarul Financiar a reluat recent o propunere
de transparentizare, cerand guvernului publicarea listelor cu angajații si funcțiile
lor din fiecare instituție publică, precum si veniturile si pregătirea lor,
pentru că plătitorii de taxe vor să stie cine si cum cheltuie banii publici.
Prima instituție care a răspuns acestui apel
a fost Administrația Prezidențială, care a publicat lista angajaților, funcțiile
acestora si veniturile incasate. Activitatea Departamentului pentru Servicii
Online si Design, o structură creată in cadrul actualului guvern care are ca
menire chiar transparentizarea administrației, trebuie să fie mai vizibilă.
Toate proiectele propuse pe site-ul acestei
entități (online.gov.ro), respectiv unificarea bazelor de date din administrație
si publicarea listei angajaților din sistem cu toate informațiile care pot fi făcute
publice despre acestia (demnitarii, funcționarii publici si personalul
contractual), publicarea pe un portal unic a posturilor vacante de la stat, dar
si realizarea unui site de petiții pentru cetățeni trebuie duse la bun sfarsit.
In plus, o transparență mai mare in domeniul investițiilor publice, precum si a
achizițiilor făcute din bani publici ar putea conduce la o reducere a cazurilor
de fraudă, dar si a fenomenului tot mai des intalnit de conflict de interese. Adelina Mihai
8. Crearea unor baze de date commune
Unificarea zecilor de baze de date deținute
de diferite instituții din Romania, un obiectiv asumat si de precedentele
guvernări, dar al cărui progres este lent in condițiile in care niciun premier
nu si-a asumat un termen clar si nu a desemnat o persoană responsabilă, ar avea
ca efect atat o reducere a birocrației, cat si o imbunătățire a actului de
guvernare prin imbunătățirea calității datelor pe care le au la dispoziție
conducătorii instituțiilor.
Bazele de date care nu comunică intre ele si
care sunt operate distinct reprezintă una din sursele birocrației sufocante din
Romania in condițiile in care antreprenorii si cetățenii sunt pusi să ducă
diferite hartii de la o instituție la alta pentru a dovedi o situație de fapt,
in condițiile in care sistemele IT ale instituțiilor nu comunică intre ele
pentru a afla aceste date. Pană in prezent statul nu a abordat convingător
această problemă, preferand să continue să irosească bani pe proiecte fără o
utilitate imediată, precum portalul eRomania (cu un cost de peste 10 milioane
de euro - nu din fonduri europene, ci de la bugetul de stat).
La nivel declarativ au fost demarate o serie
de inițiative privind unificarea acestor baze de date, insă in practică operațiuni
simple precum inmatricularea unei masini, spre exemplu, continuă să reprezinte
pentru contribuabili o adevărată corvoadă de colectare a diferite hartii de la
diferite instituții. Adrian
Seceleanu
9. Renegocierea redevențelor
petroliere
Stabilirea unui nou regim de redevențe ar
putea fi una dintre cele mai dure negocieri de anul acesta dintre guvern si
companiile implicate, in special Petrom. In anul 2012, statul roman a incasat
redevențe in valoare totală de 1,4 miliarde de lei (315 mil. euro), din care
1,19 miliarde de lei (267 mil. euro) reprezintă contravaloarea redevențelor
incasate in baza Legii petrolului. Circa 85% din redevențele colectate din
hidrocarburi sunt aduse de două companii, Petrom, singurul producător de petrol
si gaze din Romania, controlat de OMV, si Romgaz, cel mai mare producător de
gaze local, deținut de statul roman. Autoritățile locale au declarat in
repetate randuri că redevențele aplicate local sunt sub media europeană si că
este posibilă introducerea unui regim de redevențe diferit pentru producția
offshore. In Romania, prin Legea petrolului redevențele se calculează ca
procente din valoarea producției. In funcție de dimensiunea zăcămantului
procentele aplicate variază intre 3,5% si 13,5%, atat pentru petrol, cat si pentru
gazele naturale, media anuală fiind de circa 7%.
Noul regim de redevențe trebuie stabilit de
Ministerul Finanțelor alături de Agenția Națională pentru Resurse Minerale
(ANRM). Desi pană acum autoritățile au susținut mereu nevoia cresterii redevențelor,
un raport publicat recent de Erste inaintează si ipoteza menținerii actualului
regim si a introducerii unei taxe corporative. In fruntea Ministerului Finanțelor
a fost numită recent Ioana Petrescu, 34 de ani, fost consilier al premierului
Victor Ponta. A doua mare surpriză a cabinetului Ponta 3 a fost numirea lui
Răzvan Nicolescu in funcția de ministru al energiei. Nicolescu a lucrat in
Petrom in funcția de director de afaceri corporatiste pană pe data de 28
februarie, anul acesta. Pe 3 martie a fost propus in funcția de ministru al energiei.
Roxana Petrescu
10. Crearea unor site-uri pentru
turism si pentru investitorii străini
Desi are ingineri software care au creat
produse si servicii vandute in intreaga lume, Romania nu are, in 2014, două site-uri
esențiale pentru o țară care vrea crestere economică: un portal pentru
investitorii străini si unul care să conțină informații pentru turisti.
Atragerea de noi investitori străini aproape
că nu a fost o măsură aflată pe agenda guvernelor din ultimii ani, astfel că,
practic, Romania nu mai are oameni care să o promoveze in fața potențialilor
investitori. Centrul Roman pentru Promovarea Comerțului si Investițiilor
Străine (fostul ARIS – Agenția Romană pentru Investiții Străine, care a funcționat
din 2002 pană in 2009) nu mai are in prezent nici măcar un site web. Site-ul
traderom.ro a funcționat in cadrul acestui centru pană anul trecut, in ciuda
faptului că nu avea o versiune in limba engleză. In cadrul centrului, anul
trecut mai lucrau opt oameni, față de 100 de oameni cat lucrau pe vremea ARIS-ului.
In prezent, de existența acestui centru se mai precizează pe site-ul www.portaldecomer.ro,
care este de fapt o extindere a site-ului Departamentului de Comerț Exterior si
Relații Internaționale (al Ministerului Economiei). Investițiile străine s-au
prăbusit puternic in criză: după ce in 2008 au inregistrat un nivel record de
9,5 mld. euro, anul trecut nivelul acestora a ajuns la 2,7 mld. euro. In
materie de turism, Romania nu are incă un site oficial de promovare, iar
numărul de vizitatori străini anual este de doar 1,7 milioane de persoane, la
coada clasamentului după numărul de turisti in Europa. Răzvan Filipescu,
presedintele Autorității Naționale pentru Turism, o instituție in coordonarea
ministrului pentru turism, a spus recent la o ediție a emisiunii ZF Live că
instituția pe care o coordonează si care are 151 de angajați lucrează la
dezvoltarea unui site oficial pentru promovarea Romaniei ca destinație. Noul Guvern
trebuie să accelereze atragerea de investiții străine si de turisti din
străinătate, măcar prin crearea unor site-uri de prezentare a țării. Adelina Mihai
11. Continuarea programului de
listări ale companiilor de stat
Guvernul trebuie să continue listările anul
acesta, cat timp contextul de pe piețele de capital internaționale rămane
favorabil, iar investitorii sunt dispusi să se uite si la piețe mai mici precum
Romania. Doar asa bursa de la Bucuresti poate atrage capital străin si poate
contribui la dezvoltarea si finanțarea economiei. Pe lista de listări, prioritățile
acestui an răman Hidroelectrica, a cărei listare a devenit incertă odată cu
reintrarea in insolvență, Electrica, societate care reuneste participațiile
majoritare ale statului in trei filiale de distribuție a energiei, si Complexul
Energetic Oltenia. De toate aceste listări este responsabil Ministerul
Economiei.
Si Ministerul Transporturilor are in
portofoliu companii care ar fi trebuit să intre pe bursă incă de acum cațiva
ani. Printre ele se numără Tarom, Compania de Aeroporturi Bucuresti, dar si Administrația
Portului Constanța, o companie strategică si foarte profitabilă, a cărei
listare a fost amanată din cauza disputelor dintre minister si consiliul local
Constanța, care vrea o participație mai mare in această afacere.
Ministerul Comunicațiilor a rămas dator cu
listarea Romtelecom. Ministerul a selectat la inceputul anului consorțiul de
consultanți care să-l ajute să vandă participația minoritară de 45% pe care o
deține in companie. Guvernul ar trebui să se asigure că acest pachet va ajunge
pe bursă, listarea Romtelecom fiind promisă incă de la privatizarea companiei.
Nu in ultimul rand, guvernul ar trebui să
demareze listarea la bursă a Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS),
o companie care deține active imobiliare evaluate intre 500 mil. euro si un
miliard de euro, administrată netransparent si ineficient. Andrei Chirileasa
12. Agricultură: trecerea de la
afacerile cu materii prime la procesare
Trecerea de la afacerile cu materii prime la
procesarea produselor agricole de bază precum carnea, cerealele, laptele sau
fructele este un element esențial pe lista de priorități a guvernului avand in
vedere că un astfel de pas inseamnă cresterea gradului de profitabilitate din
ferme, reducerea dependenței față de cateva piețe tradiționale de export si
protecție in fața piețelor internaționale de mărfuri agricole prin
diversificarea producției.
Desi exporturile de produse agroalimentare
au crescut de trei ori in cei sapte ani de apartenență a Romaniei la Uniunea
Europeană, structura produselor exportate arată că economia locală nu este
altceva decat un furnizor de materii prime pentru procesatorii din alte țări.
Spre exemplu, anul trecut animalele vii si
cerealele au acoperit 53% din cele 4,2 miliarde de euro cat au reprezentat
exporturile de produse agro-alimentare.
Cuantumul ridicat al exporturilor de animale
vii cat si de cereale este strans legat de situația din economia internă.
Animalele vii pleacă la export pentru că fermierii nu au suficient flux de numerar
astfel incat să susțină ingrăsarea animalelor pană la maturitate iar cerealele
sunt exportate din cauza unui deficit de cerere pe piața internă. O parte din
acest deficit vine in condițiile in care zootehnia continuă să fie in declin de
sapte ani, perioadă in care septelul de bovine s-a redus cu un sfert iar o altă
parte din fragilitatea unor părți din industria alimentară precum piața de
panificație. Gabriel
Razi
13. Cel puțin 5 miliarde de euro de
la UE în 2014
Cel puțin 5 miliarde de euro de la UE,
fonduri structurale, trebuie să ia Romania de la UE in 2014 pentru ca demersul
absorbției să nu fie cu totul ratat. Pană la finalul lui 2013 Romaniei ii fusesesră
rambursate 5 mld. euro, ceea ce corespunde unei rate de absorbție de puțin
peste 25% din totalul sumei alocate in exercițiul 2007-2013, de 19,2 mld. euro.
Absorbția a 5 mld.
euro in 2014 ar duce rata totală de absorbție
la 50%. Ar mai fi apoi un an, 2015 – pentru că exercițiul financiar 2007-2013
se incheie in 2015 –, pentru a mai „ciupi“ cateva miliarde, pană spre 70% din
totalul sumei, astfel incat din sumele alocate Romaniei cat mai puțin să rămană
in buzunarele altora (practic, contribuția statelor la bugetul UE se reduce cu
sumele care nu sunt cheltuite de Romania sau alții ca ea). In primele două luni
ale lui 2014, Romania a luat de la UE 1,2 mld. euro, ceea ce reprezintă un
start foarte bun, dar greu de menținut, avand in vedere că la finele lui
februarie mai existau cereri de rambursare neonorate de doar 200 mil. euro. Romaniei
i-au fost rambursați anul trecut 2,8 mld. euro, o sumă considerabilă in raport
cu absorbția trecută, dar sub ceea ce si-a propus – de exemplu bugetul
consolidat miza pe 11,2 mld. lei (2,5 mld. euro) de la UE, dar nu a luat decat
80% din acesti bani. Anul acesta au fost bugetați la bugetul consolidat 8,1
mld. lei din fonduri nerambursabile. Iulian Anghel
14. Eficientizarea cheltuielilor
publice din sănătate + controale în spitale
Aproape 7 miliarde de euro se cheltuiesc
anual in sănătate (cat reprezintă bugetele cumulate ale Casei Naționale de
Asigurări de Sănătate si Ministerului Sănătății), sumă care a crescut de la un
an la altul dar care nu s-a reflectat si intr-o crestere proporțională a calității
serviciilor medicale. Cazurile de spitale care au bugete de zeci de milioane de
euro, dar care oferă condiții improprii pentru pacienți, in care instrumentarul
de unică folosintă este refolosit sau pacienții sunt pusi să-si cumpere singuri
medicamentele, sunt tot mai dese. Un astfel de caz care a iesit la iveală anul
trecut a fost cel al Spitalului de Urgență de Ploiesti.
In cazul acestor spitale fie nu există sancțiuni,
fie valoarea acestora este extrem de redusă, iar schimbarea managementului se
poate dovedi o misiune imposibilă, deoarece nici ministrul sănății, nici seful
CNAS, nici presedintele Consiliului Județean (in cazul spitalelor descentralizate)
nu au atribuții in acest sens. Nicio acțiune de control in spitale finalizată
cu un plan pentru cresterea calității serviciilor in aceste unități nu a fost
realizată. Ioana David
15. Modificarea legii „CEO privat la
stat“
Noul guvern trebuie să acorde o atenție
deosebită legii care impune recrutarea de manageri din privat la companiile de
stat, si anume Ordonanța de Urgență nr. 109/ 2011 privind guvernanța corporativă
a intreprinderilor publice. In forma actuală, legea permite ca acționarul
companiei de stat (adică statul, prin ministerul in subordinea căruia funcționează
compania respectivă) să selecteze de pe listele scurte ale headhunterilor
candidații care vor forma consiliile de administrație „private“.
Nu de puține ori, in urma recrutării in baza
acestei legi, in consiliile de administrație au ajuns politicieni, fosti angajați
ai acelor instituții sau oameni din mediul privat, intr-adevăr, dar care nu aveau
niciun fel de expertiză in domeniul in care activau companiile respective.
Asa au ajuns numeroase boarduri ale
companiilor de stat din subordinea Transporturilor să fie pline de bancheri
plasați de headhunterii cărora legea le-a permis astfel de nominalizări sau numiri,
la Ministerul Economiei de oameni care au ocupat aceeasi funcție si in trecut
(cazul lui Laurențiu Ciurel, CEO-ul „privat“ al CEN Oltenia, care a fost numit
ca urmare a selecției făcute de headhunter, dar care are o amplă activitate
politică si ocupase această funcție si anterior). Pană in prezent, proiectul
„CEO privat la stat“ a fost perceput de mediul privat ca o invitație la cheltuirea
inutilă de bani publici făcută de stat privatului (prin includerea pe listele
scurte a oamenilor politici) si a deteriorat imaginea headhunterilor, care
lucrează pe o piață in care contractele sunt din ce in ce mai puține.
Dacă nu devine mai restrictivă această lege,
iar numirile se vor face in continuare sub influența politicului, proiectul va
fi un esec total, plătit tot din banii contribuabililor. Adelina Mihai
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu