Mark Gitenstein, la "După 20 de
ani": Situația din Ucraina e foarte periculoasă și ar putea avea impact
asupra României
Mark Gitenstein si-a incheiat mandatul de
ambasador al Statelor Unite la Bucuresti in urmă cu mai bine de un an, insă in
locul său nu a fost numit un inlocuitor din cauza procesului de selecție
american, caracterizat de fostul diplomat drept "disfuncțional" si
"frustrant". In opinia sa, procesul de selecție este intarziat si de
criza din Ucraina. Totodată, Gitenstein a precizat că i se pare mai plauzibil
ca americanii să aleagă un ambasador "tehnocrat" in defavoarea unui diplomat
numit din rațiuni politice.
Numirea unui nou ambasador al Statelor Unite
in Romania ar putea dura pană la finele anului, procesul de selecție american
fiind catalogat drept "disfuncțional" si "frustrant" de
către fostul reprezentant al administrației de la Washington, Mark Gitenstein,
invitatul special al ediției de duminică a emisiunii "După 20 de
ani", difuzată de ProTV
si pe voyo.ro.
"As putea vorbi incă două ore de acum
inainte despre frustrarea pe care o resimt eu, față de procesul prin care
guvernul american face numirile, nu doar de ambasadori, ci si de judecători.
Este un proces majoritar disfuncțional.
N-are nicio legătură cu Romania, noi procedăm asa de vreo 30-40 de ani (...)
Este un proces extrem de frustrant. Dar, in primă fază, guvernul si presedintele
trebuie să facă o selecție, iar ei incă n-au făcut una. Nici măcar n-au inițiat
procesul complicat pentru obținerea aprobării. Este foarte frustrant pentru
mine să asist la asta. Nu stiu care e problema", a explicat fostul
ambasador al SUA.
Romania este singurul stat NATO si unul
dintre puținele țări ale lumii (Bolivia, Costa Rica, Egipt, Irlanda, Madagascar
si Venezuela) pentru care nu există nici măcar o nominalizare de ambasador
american, după cum gandul a scris AICI si AICI.
Cu toate că incă nu există o listă scurtă
pentru ambasada din Romania, Gittenstein este de părere că un reprezentant SUA
ar urma să sosească la Bucuresti pană la finele anului. "Da. Da, cred că
va fi numit cineva in 2014. Cu siguranță", a spus Gitenstein.
Totodată, el este de părere că administrația
ar putea avea mai mult succes in numirea unui nou ambasador dacă acesta ar veni
din sfera diplomației, decat dacă s-ar alege un candidat pe rațiuni politice.
"Cred că e posibil să aleagă pe cineva,
dar va dura mai mult să obțină aprobarea Senatului.
Depinde cine e acea persoană, depinde de
istoricul său... Cred că ar fi mai usor de confirmat un diplomat de carieră,
decat un politician, dar e posibil să confirme un candidat ales din motive politice,
cineva ca mine, de exemplu, dar depinde de persoana respectivă", a
explicat Gitenstein.
Gitenstein: Găsirea unui ambasador
va fi dificilă în contextul conflictului din Ucraina
Fostul ambasador al SUA la Bucuresti a
adăugat că situația din Ucraina ingreunează misiunea găsirii unui inlocuitor.
"Cred că acum va deveni chiar mai
dificil, din cauza crizei ucrainene, fiindcă misiunea de ambasador american in
Romania va fi si mai dificilă", a declarat el.
Gittenstein a arătat totodată că desi lipsa
unui ambasador de mai bine de un an este stanjenitoare, Romania nu este
singurul stat membru NATO fără ambasador.
"Sunt mai mulți aliați NATO care n-au
un ambasador american, incepand cu Franța, de exemplu. Cred că e păcat că
n-avem un ambasador aici si, recunosc, e stanjenitor pentru mine că nu avem un
ambasador", a spus el, adaugand că insărcinatul cu afaceri s-a ocupat
foarte bine de menținerea relațiilor bilaterale intre cele două state.
"A trecut prea mult timp. Sunt perfect
de acord. Dar avem un foarte eficient insărcinat cu afaceri, Duane Butcher. El
se descurcă excelent. Discutați cu oricare dintre liderii de aici, care au avut
de-a face cu Duane si veți vedea că sunt mulțumiți, asa că, in acest sens, relațiile
bilaterale n-au fost deloc afectate. Prim-ministrul Ponta s-a intalnit in SUA
cu vicepresedintele
Biden, in perioada in care Duane Butcher era
insărcinat cu afaceri, dumnealui fiind responsabil de organizarea acestei
intalniri...", a spus Gittenstein.
Gitenstein, despre exploatarea
gazelor de sist: Trebuie să găsiți o cale ca localnicii să aibă de profitat
Fostul ambasador al SUA este de părere că
executivul trebuie să găsească o metodă prin care localnicii afectați de
exploatarea gazelor de sist să fie recompensați.
In opinia sa, explorările ar trebui
incurajate, iar in situația in care sunt descoperite eventuale resurse,
principalele preocupări ar trebui să fie legate de mediu si de oamenii afectați
direct.
Dacă eu as fi roman, si sunt
romano-american, as vrea să aflu dacă sunt realmente resurse exploatabile de
gaz de sist. Inainte de a deschide dezbaterea despre fracturarea hidraulică, există
destul gaz de sist aici ca să conteze? Asta as vrea să stiu. Odată ce răspunzi
la intrebare, să presupunem că răspunsul e da, atunci ai de-a face cu alte două
chestiuni mai dificile: problema mediului, pe care in SUA am inceput s-o
rezolvăm... Trebuie să aflați mai multe despre ce am făcut noi in SUA.
Fracturarea hidraulică poate fi bună, dar poate fi si rea.
Cred că noi am aflat care e cea bună.
Apropo, si in SUA sunt metode dăunătoare. Trebuie să inveți să faci fracturare
hidraulică intr-un mod nedăunător pentru mediu. Noi vă putem ajuta in privința
asta. Dar a doua chestiune, care e mult mai complicată in Europa de Est decat e
in SUA... Cum imparți profiturile acestei exploatări cu localnicii, cu guvernul
si cu romanii? In SUA, drepturile asupra producției de gaz de sist aparțin
fermierului local. Dacă intri pe pămantul cuiva, acesta are dreptul legal să
fie plătit pentru asta. Asta nu e valabil in Romania. Acele drepturi aparțin
guvernului. Asta trebuie rezolvat. Trebuie să găsiți o cale ca localnicii să
aibă de profitat. Poluarea nu e neapărat o problemă, dar uitați-vă la instalațiile
de extracție: sunt mari, iar camioanele traversează campurile oamenilor... Genul
ăsta de probleme... Trebuie compensați pentru asta. Trebuie compensați pentru
mineralele extrase din sol, pentru gaz... Na-i rezolvat problema asta si
trebuie rezolvată.
Intrebat dacă a colaborat vreodată cu
Chevron, respectiv dacă a avut vreun contract de lobby cu compania americană,
Gitenstein a precizat că "eu reprezint companii care incearcă să intre in
contact, in general cu alte companii romane, ca să facă afaceri. Nu mă
intalnesc cu presedintele, cu prim-ministrul sau cu un ministru, să-i cer să
facă un lucru pentru mine... Nu mă interesează să fac asta. Nu reprezint... Da,
ințeleg. Nu reprezint Chevron. Apropo, as reprezenta Chevron, dacă mi-ar
cere-o, dar n-as face lobby pe langă guvern, pentru Chevron".
România are nevoie de 10 miliarde de
dolari pentru reforma infrastructurii
Gitenstein susține că in domeniul energiei,
cea mai mare problemă a Romaniei este reprezentată de infrastructura
energetică.
"Problema cu energia in Romania este
infrastructura. Romania are nevoie cam de 10 miliarde de dolari pentru reforma
infrastructurii, nu doar la hidrocentrale, ci si la rețea, iar asta nu va fi posibil
decat cu reforma pieței de capital", a precizat el.
Făcand o analogie, el a precizat că in
prezent Romania este mai valoroasă din punct de vedere comercial decat state
vecine precum Polonia sau Ucraina, pentru care a existat un mare interes.
"Si in Polonia a existat un interes
mare, acum cațiva ani, dar s-a dovedit că valoarea comercială era mai mică
decat poate e in Romania sau poate in Ucraina... Aceste probleme geologice sunt
sofisticate si complicate", a spus fostul diplomat.
El a adăugat totodată că prețul gazelor ar
putea scădea semnificativ odată cu demararea unor proiecte de exploatare a
gazelor de sist.
"Apropo, in SUA, datorită revoluției gazelor
de sist, noi plătim o cincime din cat plătiți aici pentru energie. De ce n-ați
vrea să aflați dacă puteți reduce costul energiei cu 80%? Nu v-ar interesa ?
Eu cred că da", a argumentat el.
Gitenstein: Interesul Rusiei în
Crimeea e istoric. E mult dinainte de apariția benzinei, nici vorbă de gazele
de sist
Intrebat dacă interesul Rusiei in Ucraina ar
putea fi legat si de eventuale resurse energetice, Gitenstein a precizat că
"Interesul Rusiei in Crimeea e istoric, este vechi de sute de ani, cel puțin
din vremea Ecaterinei cea Mare. E mult dinainte de apariția benzinei, nici
vorbă de gazelle de sist".
Totodată, el a adăugat că Romania este
afectată de tensiunile din nord, insă anumite elemente privind economia națională
sunt de natură să convingă potențiali investitori să vină aici. "Pentru un
investitor de peste ocean, care priveste această regiune, toate aceste țări
sunt băgate in aceeasi oală. Un lucru nedrept, incorect, dar asta e vestea rea.
Vestea bună e că Romania e mult mai bine poziționată decat aproape orice altă țară
din regiune. In primul rand, pentru că ați implementat multe dintre reformele
FMI, situația fiscală este destul de bună, nivelul datoriei e mic, cresterea
PIB-ului e printre cele mai mari din UE, ceea ce e foarte impresionant. Incepeți
să rezolvați problemele in justiție si, mai ales in ultimele trei săptămani, incepeți
să vă gandiți la reforme pe piața de capital, ceea ce e foarte important",
a explicat Gitenstein.
El a adăugat că intrevede posibilitatea
izbucnirii a două conflicte in regiune, unul in Transnistria si unui in
Crimeea. "Sunt de acord cu presedintele Băsescu si cred că e posibil, desi
sper să nu fie asa, să ajungem să avem două conflicte in regiune, in
Transnistria si in Crimeea, ceea ce cred că ar fi tragic. Cred că e esențial
efortul intens făcut de presedintele Obama si de secretarul de stat Kerry,
pentru a impiedica asa ceva. Nu mai vrem un alt conflict aici. Da. Cred că
paralela e posibilă. Categoric", a spus el.
Ponta: Obiectivul unei noi legi a
pensiilor - reducerea decalajului, cu o pensie de serviciu mai mica
Obiectivul unei noi legi a pensiilor trebuie
să fie reducerea decalajului intre cele mai mari si cele mai mici pensii, care
poate fi realizată prin reducerea pensiei de serviciu, dar cu mare atenție la opinia
Curții Constituționale (CC), a declarat premierul Victor Ponta. El a amintit că
judecătorii CC au emis multe decizii legate de legislația in domeniul
pensiilor. Ponta a precizat totodat, la Romania TV, că o eventuală reducere a
cuantumului pensiei de serviciu nu este aplicată retroactiv. Premierul polonez:
Dependența Germaniei de gazul rusesc amenință suveranitatea Europei Dependența
Germaniei de gazul rusesc constituie o amenințare pentru suveranitatea Europei,
a declarat luni premierul polonez Donald Tusk, citat de AFP.
Dependența Germaniei de gazul rusesc
constituie o amenințare pentru suveranitatea Europei, a declarat luni premierul
polonez Donald Tusk, citat de AFP.
"Dependența Germaniei de gazul rusesc
poate limita cu adevărat suveranitatea Europei. Sunt convins de acest
lucru", a declarat Tusk in fața presei, cu două zile inaintea unei vizite
a cancelarului german Angela Merkel la Varsovia.
"Pentru mine, problema Ucrainei este
problema viitorului si securității Uniunii Europene", a declarat premierul
polonez aflat in vizită la o bază militară in nordul Poloniei.
El s-a pronunțat pentru "o anumită
revizuire a politicii energetice" a UE.
"Voi discuta foarte deschis despre
acest lucru cu Merkel, subliniind că actualele concepții despre politica privind
clima si gazele riscă să constituie o amenințare pentru securitatea si suveranitatea
Europei intregi", a insistat el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu