Sinteza Stirilor de Luni 17.02.2013

1. Marile probleme ale noii Constituţii. Preşedintele CCR: ,,Cred că vreo 10 ARTICOLE sunt NECONSTITUŢIONALE''

2. Agricultura a adus jumătate din creşterea economică din 2013. Au intrat 10 miliarde de euro de la UE în ultimii cinci ani, iar banii încep să se vadă în utilaje şi creşterea productivităţii

3. Tabloul macro al economiei în 2013: cum au mers industria, agricultura, investiţiile străine, fondurile europene, piaţa muncii, datoria publică, deficitul bugetar, consumul, exporturile, importurile şi inflaţia anul trecut

1. 

Marile probleme ale noii Constituţii. Preşedintele CCR: ,,Cred că vreo 10 ARTICOLE sunt NECONSTITUŢIONALE''

Unul din zece articole ale noii Constituții revizuite de comisia condusă de Crin Antonescu sunt  neconstituționale. La această concluzie au ajuns magistrații CCR după ce au analizat 102 articole din proiectul adoptat cu votul USL. Dintre acestea, prevederea privind traseimul politic a picat la analiza judecătorilor Curții Constituționale.

CCR va încheia duminică analiza noii Constituții propuse de comisia Antonescu, urmând ca decizia magistraților să fie transmisă parlamentului care este obligat să țină cont de observațiile magistraților.

”Noi am considerat că textele trebuie să fie conforme atât cu Constituția si limitele prevăzute de

Constituție, cât si cu principiile dreptului constituțional, principiile statului de drept.

Nu am numărat câte sunt neconstituționale. Cred că sunt vreo zece. Pot să fie zece sau mai puține, undeva pe acolo", a declarat presedintele CCR, Augustin Zegrean.

El a precizat că, până la articolul 102, au fost identificate si prevederi ”în contradicție cu articolul 152, alineatul 2 din Constituție, care nu pot fi revizuite, pentru că încalcă sau afectează drepturile fundamentale”. Articolul 152 al Constituției, referitor la "limitele revizuirii", stabileste, la alineatul 2, că "nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora".

Unul dintre articolele cu probleme este cel referitor la traseismul politic. Potrivit noilor prevederi mandatul unui senator sau deputat încetează în momentul demisiei din partidul sub sigla căruia

a fost ales. Cu toate acestea, în proiect s-a menținut prevederea potrivit căreia mandatul parlamentarilor nu poate fi imperativ, ceea ce înseamnă practic că prevederea privind traseismul este neconstituțional.

”Constituția actuală prevede că mandatul imperativ este nul, nu au modificat acest articol, concluzia o trageți dumneavoastră”, a susținut Zegrean.

Alte prevederi care au probleme de neconstituționalitate se referă la posibilitatea folosirii probelor ilegale dacă sunt în favoarea acuzatului, precum si posibilitatea de a se recunoaste prin lege organică ” zone tradiționale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor”

În plus, articolul care prevede că presedintele nu poate refuza numirile de ministri din partea premierului va cuprinde recomandările judecătorilor Curții Constituționale, întrucât există o lege care stipulează foarte clar în ce condiții o persoană nu poate fi numită ministru.

2. 

Agricultura a adus jumătate din creşterea economică din 2013. Au intrat 10 miliarde de euro de la UE în ultimii cinci ani, iar banii încep să se vadă în utilaje şi creşterea productivităţii

Economia a crescut anul trecut cu 3,5%, peste asteptări, luând prin surprindere pe toată lumea, analisti, autorități si oameni de afaceri. Aproape jumătate din crestere provine însă din agricultură, a cărei valoare adăugată brută a crescut cu 23% față de anul anterior, conform Eurostat.

Aceasta înseamnă că, la o pondere de 6-7% din PIB, a contribuit cu circa 1,6-1,7 puncte din cele 3,5 puncte procentuale de crestere economică de anul trecut. Practic, încep să se vadă efectele intrării în agricultură între anii 2008 si 2013 a circa 10 miliarde de euro, din care 4 miliarde de euro plăți directe la hectar si pentru animale, iar alte 6 miliarde de euro pentru proiecte de investiții. În plus, si condițiile meteo au fost mai bune.

A fost cea mai bună evoluție a economiei din ultimii cinci ani, iar la nivelul blocului comunitar  

România a fost lider anul trecut, cu cel mai puternic ritm de crestere economică. Însă PIB-ul real al României nu a reusit să revină la nivelul anterior crizei.

„Surpriză plăcută“, „performanță remarcabilă“, „surpriză spectaculoasă a accelerării economiei la 3,5%“. Asa caracterizează analistii cifrele anunțate de Statistică privind evoluția economiei în 2013.

Cei mai mulți analisti indicau o ascensiune a economiei de 2,7-3% pentru 2013. Dar tot analistii atrag atenția că avansul economic solid maschează cererea internă slabă si insistă asupra necesității stimulării consumului si investițiilor. Evoluția economiei este „dezechilibrată“: agricultura si industria/exporturile au contribuții favorabile importante la avansul economiei, în timp ce comerțul retail si construcțiile nu si-au revenit pe deplin.

În ultimul trimestru din 2013 PIB-ul a făcut un salt de 5,2% față de acelasi trimestru din 2012, pe serie brută, conform datelor estimative anunțate de Institutul de Statistică. Comparativ cu trimestrul III 2013, cresterea PIB a fost de 1,7% (date ajustate sezonier), cifrele plasând România în fruntea țărilor UE.

Cu toate că datele macro sunt încurajatoare, dinspre economia reală semnalele sunt mai puțin optimiste. Oamenii de afaceri rămân sceptici în privința efectelor redresării economiei la nivelul afacerilor. Si rămâne întrebarea când vor simți românii redresarea economică, când cifrele seci si reci ale economiei din statistici vor fi resimțite de oameni în buzunare, în îmbunătățirea nivelului de trai.

„Performanța României la nivelul anului 2013 este remarcabilă, dar rămâne întrebarea cât din această crestere economică a fost resimțită în veniturile populației si în cifra de afaceri a firmelor. Credem că economia are nevoie de noi stimuli pentru cresterea consumului si investițiilor, atât pe partea monetară prin reducerea rezervelor minime, cât si pe partea fiscală, prin cresterea investițiilor publice finanțate prin sume obținute din combaterea evaziunii fiscale“, consideră Eugen Sinca, analist-sef al BCR.

Totodată, desi activitatea economică s-a revigorat, impactul nu s-a resimțit foarte mult la nivel fiscal în condițiile în care avansul economiei s-a bazat pe exporturi si o agricultură care este nefiscalizată, în timp ce consumul a lâncezit, ceea ce s-a văzut la nivelul încasărilor din TVA.

Exporturile si agricultura au fost „vedetele“ anului 2013

Exporturile au ajuns anul trecut la un maxim istoric, de aproape 50 mld. euro, ritmul de crestere fiind de 10%. Iar analistii anticipează că exporturile vor rămâne unul dintre principalele motoare de crestere pentru România, având în vedere redresarea economiilor din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României.

Industria si-a majorat contribuția la formarea PIB în ultimii cinci ani prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008. Dar industria nu poate să tragă singură economia, potențialul ei fiind limitat având în vedere ponderea de doar o treime din PIB. În aceste condiții este nevoie si de o revigorare a cererii interne, pentru a vedea o ascensiune a economiei de peste 4%.

Agricultura a adus afaceri totale de 18,5 mld. euro, apropiate de vârfurile din 2011 si 2008.

Valoarea adăugată brută, adică plusul de valoare pe care fermierii l-au adus în economie, s-a ridicat la aproape 8 mld. euro, fiind al treilea cel mai bun rezultat din ultimii sapte ani. Agricultura este o componentă foarte volatilă a PIB, fiind dependentă aproape în totalitate de condițiile meteo. Pentru acest an analistii anticipează o contribuție nefavorabilă a agriculturii la evoluția economiei având în vedere si efectul de bază. Agricultura si-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 si 5,3%în 2012. Însă anul trecut este posibil ca ponderea agriculturii să fi urcat spre 6-7%.

„Cresterea economică din T4 2013 a surprins în mod plăcut si a fost generată, cel mai probabil, de majorarea semnificativă a cheltuielilor Ministerului de Finanțe din luna decembrie, alături de continuarea cresterii pe zona de industrie orientată spre export si agricultură. Totodată, vânzările retail au cunoscut o anumită revenire în luna decembrie“, mai spune Sinca. Economia a traversat trei zone de recesiune majore, în timpul guvernelor Roman, Ciorbea si Boc.

Odată cu venirea crizei financiare si economice mondiale, România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor si majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum si criza a intrat în prelungiri. Au fost doi ani de cădere liberă, în 2009 si 2010. După declinul de 6,6% în 2009 si scăderea de 1,1% în 2010, economia a revenit pe crestere. Însă redresarea a fost lentă. După un avans de 2,3% în 2011, a urmat un plus al  economiei de doar 0,6% în 2012.

Pentru 2014 analistii estimează încetinirea avansului PIB în jurul a 2,3%, economia urmând să fie susținută în continuare de cererea externă si de o revenire treptată a cererii interne, în timp ce agricultura va avea o influență nefavorabilă.

O țară ca România are nevoie de ritmuri de crestere economică de cel puțin 3-4% pe an pentru a reduce decalajele structurale si a converge către nivelul de trai din zona euro, după cum au estimat analistii si chiar reprezentanții FMI.

3. 

Tabloul macro al economiei în 2013: cum au mers industria, agricultura, investiţiile străine, fondurile europene, piaţa muncii, datoria publică, deficitul bugetar, consumul, exporturile, importurile şi inflaţia anul trecut

Rezultatele bune din agricultură, plusul de la producția industrială, rambursările de aproape 3 miliarde de euro din fonduri europene, exporturile–record de aproape 50 de miliarde de euro, cresterea consumului pe final de an si avansul investițiilor străine au fost doar doar o parte dintre indicatorii care au susținut cresterea economiei peste asteptări în 2013. Anul trecut, România a raportat o crestere economică de 3,5%, depăsind toate prognozele analistilor, care nu vedeau o crestere mai mare de 2%. ZF a făcut o selecție a celor mai importanți indicatori macroeconomici care au ajutat la îmbunătățirea, măcar în statistici, a situației economice si a căror evoluție ar putea crea

premisele redresării economice mult asteptate. Încă nu sunt date explicațiile detaliate

privind evoluția PIB-ului de anul trecut, dar este clar că agricultura si industria îsi impart „responsabilitatea“ cresterii economice. Rambursări record de aproape 3 miliarde de euro de la UE în 2013

În 2013, economia a primit 2,8 miliarde de euro din finanțările nerambursabile primite de la Comisia Europeană, acestea fiind decontările făcute pentru beneficiarii care au accesat fonduri structurale.

Desi absorbția de bani „gratis“ de la UE a fost la jumătate din ținta asumată la începutul anului de către ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, banii au reusit să țină cursul în frâu si să mai plătească din datoria externă a țării. Pentru anul acesta, oficialii sunt mai rezervați în ceea ce priveste absorbția banilor europeni, având în vedere că ministrul Teodorovici si-a asumat o țintă pe 2014 de 2,8 mld. euro absorbție (adică exact cât a fost si în 2013). Însă analistii sunt mai optimisti din acest punct de vedere,

luând în considerare faptul că, în ritmul actual de absorbție (valoarea decontărilor noi făcute de CE s-a dublat de la an la an), economia ar putea primi măcar 5 miliarde de euro din fondurile Structurale.