ESEC: Desi avem un sistem informatic de
sute de milioane de euro, medicii se bazează
tot pe
hârtie si pix
Scrisul
medicilor este aproape fără excepție, imposibil de descifrat de către pacienți
si chiar de către farmacisti, uneori. Poate că există o legătură între
caligrafia lor si teancul de hârtii pe care trebuie să îl completeze pentru
fiecare pacient, desi au la dispoziție o platformă informatică care a costat
aproape 200 de milioane de euro.
Imediat după ce
intri în cabinetul medicului, te asezi pe scaun, răspunzi la câteva întrebări, după
care urmează o lungă tăcere. Începe completarea documentelor: asistenta îi dă
medicului un teanc de hârtii îngălbenite, care conține tot istoricul tău
medical, care nu mai există în altă parte în formula completă. Eventual, dacă
ai schimbat medicul de familie, primul tău medic ar trebui să aibă originalele.
Si dacă ai trecut prin procesul extrem de lung al schimbării medicului de
familie, ai avut ocazia să îți si răsfoiesti fisa medicală, care este în proporție
de 90% indescifrabilă. Nu ai cum să nu te gândesti la cum anume vor fi
transferate pe un suport digital aceste informații vitale pentru Dosarul TAU
Electronic de Sănătate, cu implementarea căruia sau lăudat toți ministrii de la
Sănătate.
Să revenim la
consultația noastră: singura parte informatizată este prescrierea rețetei electronice,
însă si aici e de scris. Pe fisa pacientului, medicul trebuie să scrie
diagnosticul si medicamentele prescrise, desi introduce aceleasi date în Sistemul
Informatic Unic Integrat (SIUI), care a costat în jur de 124 de milioane de
euro. Odată ajuns la farmacie cu rețeta electronică, în format A4, dublu față
de cum era înainte (deci foarte usor de deteriorat), ai de asteptat, pentru că
"sistemul merge greu". Mai mult, în unele cazuri acesta dă rateuri
care se concretizează cu un drum în plus la medic,după o ...stampilă.
Reprezentanții
medicilor de familie susțin că fără reducerea birocrației nu vor putea prelua
în plus nicio activitate medicală prevăzută în pachetul de servicii medicale de
bază. "Nu vom putea prelua nicio activitate medicală din pachet din lipsă
de timp, desi ne dorim acest lucru.
Desi ne-am
supus legii si folosim semnătura electronică extinsă pentru raportări la CNAS, lucrăm
online cu SIUI si emitem rețeta electronică, ni se cere în continuare să si
tipărim rapoartele trimise electronic securizat (minimum 30 pagini) si rețetele
în condițiile în care contractul-cadru prevede expres exclusivitatea raportării
electronice", a declarat presedintele Societății Naționale a Medicilor de
Familie, Rodica Tănăsescu.
Potrivit
acesteia, din timpul de 15 minute alocat unei consultații peste 6
minute trebuie acordate completării de documente.
Nici măcar
scopul suprem al SIUI, acela de a limita fraudele evaluate de CNAS la 300 de milioane
de euro din bugetul total de circa cinci miliarde de euro, nu a fost atins.
Numai în ultimul an, în jur de 100 de medici, asistente si farmacisti au fost
acuzați de prescriere de rețete false si fraudarea fondului de asigurări de
sănătate. Mecanismul de furt este următorul: dispunând de CNP-urile pacienților,
doctorii prescriu rețete pentru morți sau chiar si pentru oameni sănătosi, fără
stirea lor. Farmacistul este complice, pentru că introduce rețeta în sistem si
o trimite spre decontare, iar banii primiți de la Casă sunt împărțiți frățeste.
De ce este acest lucru posibil? Pentru că autoritățile de la Evidența Populației
nu trimit medicilor date la timp, astfel că în SIUI unii apar, desi sunt decedați,
iar nou-născuții nu există.
Se vede și se
simte că Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), care a costat până
acum aproape 200 de milioane de euro (cu toate componentele sale: rețeta,
cardul, dosarul și SIUI) nu și-a dovedit încă eficiența. Și nu e doar o
chestiune de rea intenție sau de prost management, ci și una de educație. Doar o
treime dintre lucrătorii din sistemul medical românesc stiu să folosească un
calculator, arată o statistică a Centrului Român de Inițiative
(CRI), iar în cabinetele din mediul rural, nu există nici măcar calculatoare,
ca să nu mai vorbim de Internet. În aceste condiții, nu este de mirare că
informatizarea sănătății bate pasul pe loc și că istoricul medical al
populației României se scrie în continuare pe hârtie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu