65% dintre proiectele mari de petrol si gaze depăsesc bugetele planificate, ceea ce "costă" industria globală peste 500 mld. dolari

65% dintre proiectele mari de petrol si gaze depăsesc bugetele planificate, ceea ce "costă" industria globală peste 500 mld. dolari

Aproape două treimi dintre proiectele mari din industria globală de petrol si gaze continuă să depăsească bugetele planificate, iar 73% dintre ele nu au fost finalizate la termen, se arată într-un raport al Ernst & Young.

Studiul a analizat 365 de proiecte, fiecare având o valoare de peste 1 miliard dolari. În cazul a 65% dintre proiecte se depăseste bugetul aprobat, ceea ce "costă" industria de petrol si gaze peste 500 miliarde dolari la nivel global.

"Costurile suplimentare generate de finalizarea proiectelor sunt, în medie, cu 59% mai mari decât estimarea ini%ială. În termeni absoluți, costul cumulat al proiectelor analizate în cadul acestui raport a crescut la 1,7 trilioane dolari, de la estimarea inițială de 1,2 trilioane dolari (...), potrivit raportului.

Din punct de vedere geografic, cel mai mare procent al proiectelor care se confruntă cu depăsiri de costuri este în Orientul Mijlociu (89%). Urmează zona Asia-Pacific (68%), Africa (67%), America de Nord (58%), America Latină (57%) si Europa (53%).Perspectivele pe termen mai lung indică faptul că rata de succes a încheierii de proiecte este în scădere, mai ales în anumite sectoare ale industriei.

"Există mai mulți factori interni si externi care influențează succesul unui megaproiect. Printre factorii interni se numără planificarea nepotrivită, accesul la finanțare, un management defectuos al procesului de achizi%ie al contractorilor si al relației cu acestia, estimările  gresive, optimismul exagerat si schimbarea apetitului pentru risc. Multe din aceste zone pot fi abordate printr-o planificare inițială detaliată si un management de proiect solid, prin aceasta îmbunătățindu-se performanța proiectului în ansamblul său", se precizează în studiu.

Statul va cere despăgubiri firmelor privatizate care au înstrăinat terenuri fără să-si fi majorat capitalul

Companiile privatizate care au înstrăinat terenuri după ce au obținut atestat de proprietate asupra lor, dar care nu au majorat capitalul social cu valoarea acestor terenuri, vor plăti despăgubiri statului, potrivit unui proiect elaborat de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).

"Societățile comerciale care au înstrăinat terenul, după primirea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, fără a opera înregistrarea majorării de capital social cu contravaloarea acestuia la oficiul registrului comerțului, vor plăti instituției publice implicate, în termen de 90 de zile de la notificarea primită de la acestea, o despăgubire echivalentă cu valoarea terenului determinată printr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, în condițiile legii", se arată în proiectul de ordonanță a Guvernului elaborat de AAAS.

În proiect se menționează că multe companii care au obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le aveau în folosință nu si-au majorat capitalul social cu valoarea aceastora sau l-au majorat cu o valoare "incorect determinată".

Prevederea plății de despăgubiri către stat vine ca o completare la un alt proiect de act normativ, elaborat în luna iunie. Proiectul din iunie prevedea că societățile comerciale trebuie să îsi reevalueze terenurile pe care le-au cumpărat de la stat si să îsi majoreze corespunzător capitalul social cu valoarea acestora, precum si să emită în favoarea statului noi acțiuni, cu plata dividendelor, dacă nu au majorat capitalul sau l-au calculat incorrect Conform legii în vigoare, dacă proprietarii unei companii cumpărate de la stat primesc, după privatizare, certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, capitalul social trebuie majorat de drept cu valoarea terenurilor, care vor fi considerate aport în natură al statului si în schimbul cărora vor fi emise acțiuni suplimentare, care revin instituției publice implicate. Prin majorarea capitalului social si emiterea de noi acțiuni, statul beneficiază de potențiale dividende, bani care sunt vărsați la buget.

Proiectul de ordonanță precizează că, dacă firma privatizată este în reorganizare sau faliment, despăgubirea se înregistrează în tabelul de creanțe cu valoarea terenului, în categoria creditorilor garantați.

"Adoptarea actului normativ propus are un impact pozitiv asupra bugetului de stat, deoarece creează premisele unor venituri suplimentare la bugetul de stat, din sumele recuperate în procedura reorganizării judiciare sau din procedura falimentului. În situația în care societățile comerciale sunt supuse procedurii reorganizării judiciare, iar capitalul social este majorat cu valoarea terenurilor, se creează premisele obținerii de venituri din dividende si/sau din valorificarea acțiunilor emise", potrivit notei de fundamentare.

De asemenea, la firmele privatizate aflate în reorganizare judiciară care au atestatul dreptului de proprietate asupra unui teren, instituția publică implicată va solicita administratorului judiciar să înregistreze la registrul Comerțului majorarea de capital cu valoarea terenului.

În cazul firmelor în faliment, instituția publică implicată va fi înregistrată în tabelul creanțelor cu valoarea terenului în categoria creditorilor garantați.

"Se instituie astfel noi prevederi legale care vor asigura prezervarea drepturilor statului atât la acțiunile care îi revin din majorarea capitalului social, cât si la recuperarea creanțelor garantate prin vânzarea terenului pentru care s-a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate", potrivit notei de fundamentare a proiectului de ordonanță.

AAAS, fosta AVAS, are acțiuni la aproape 650 de firme, dintre care, la nivelul anului trecut, peste 300 erau în faliment sau în lichidare.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara la sfârsitul lunii iunie că OMV Petrom este obligată prin contractul de privatizare să îsi majoreze capitalul cu valoarea terenurilor deținute de stat, pe care se află instalațiile companiei, dar compania petrolieră nu a făcut acest lucru. Nicolescu preciza, atunci, că întârzierea aplicării acestei prevederi a fost cauzată si de dificultăți în obținerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate.

Paradoxul rusesc: cum a ajuns cea mai mare )ară din lume să importe 40% din mâncarea pe care o consumă

Kremlinul încearcă să îi convingă pe rusi că alimentele produse local sunt superioare celor importate din Occident care, în marea majoritate, sunt acum interzise si susține că a venit momentul ca agricultura rusească să se afirme. Rusia este a sasea cea mai bogată țară în terenuri arabile la nivel mondial, dar 40% din hrană este importată, scrie Financial Times.

Agricultorii consideră că ar fi nevoie de ani întregi de muncă si de investiții uriase pentru a fi redusă dependența Rusiei de țările exportatoare de alimente. „Situația de astăzi din Rusia este unică prin faptul că avem mere proaspete, crescute natural, dar ale căror prețuri nici nu se apropie de cele ale importurilor“, a spus Dmitri Iuriev, viceministrul agriculturii. „Aproape jumătate dintre fructele produse în micile ferme si 20% din producția industrială de legume ajung la gunoi.“

Problema îsi are rădăcinile în transformările amețitoare care au avut loc după căderea sistemului comunist. Până în 1991, Uniunea Sovietică se mândrea cu o producție internă care putea între%ine de una singură nevoile cetă%enilor, dar care cu greu dădea randament si care oferea consumatorilor o gamă limitată de produse.

Trecerea la capitalism din anii 1990 i-a determinat pe noii antreprenori să se orienteze către sectoare profitabile precum comer%ul, mineritul si serviciile financiare.

Fermele aflate în proprietatea statului au fost împăr%ite, dar prea pu%ini au fost în stare să adune sume de bani suficiente ca să modernizeze sistemele de produc%ie necesare alimentării pieței.

Multi agricultori au preferat să-si abandoneze pământul si să îsi caute de muncă în Moscova, aflată în plină expansiune.

Guvernul a avut câteva tentative reusite de a rezolva problemele agricole. Autoritățile au acordat subvenții prin intermediul băncilor de stat si al companiilor de leasing, reusind să pună din nou pe picioare producția de carne de porc si carne de pasăre care se prăbusise odată cu regimul comunist. Moscova se teme totusi să acționeze prea rapid. Iuriev a declarat că o crestere accelerată a producției de carne de porc sau de cereale ar putea veni la pachet cu reduceri de preț si ar alunga investitorii pe care guvernul încearcă să-i sprijine.

Si sectoarele de fructe si legume înregistrează pierderi semnificative din cauza absenței unei logistici moderne la nivel național si a unei infrastructuri adecvate de depozitare.

Yuriev a prezentat exemplul republicii Dagestan, componentă a Rusiei, care are capacitatea de a produce fructe si legume de înaltă calitate, dar lipsa infrastructurii necesare pentru depozitarea si transportarea produselor perisabile forțează Dagestan-ul să transforme fructele si legumele în materii prime pentru alte produse, precum sucurile concentrate.

Jucători din sectorul agricol dau vina pe lipsa subvențiilor pentru agricultură. „Guvernul nu a făcut altceva decât să pună piedici în calea agriculturii“, spune Vasily Melnichenko, proprietarul unei ferme modeste din munții Ural. „Guvernul nu intenționează să ne ajute, ci dimpotrivă, ar prefera să părăsim terenurile si să lăsăm marile companii să extragă resursele din pământurile noastre. Asta este ceea ce Rusia va face mereu: va exporta petrol si gaze“, a precizat Melnichenko.

Câteva țări din America Latină si-au exprimat deja intenția de a acoperi golul de pe piața alimentelor provocat de embargoul rusesc. Brazilia ar putea profita cel mai mult de situație, exportând în Rusia carne de vită, porc si pui, porumb si produse lactate. Peru ar putea trimite pe teritoriul rusesc carne si lactate iar Chile ar putea exporta peste. si Turcia are oportunitatea de a-si dubla exporturile de fructe, legume si peste către Rusia, potrivit Reuters.

România poate ajunge cu greu în 2014 la PIB-ul real din 2008, aproape „la limită“

România va reusi, cu greu, abia în 2014, să ajungă la cresterea economică reală din anul de grație 2008, realizarea acestei „performanțe“, după sase ani, fiind posibilă doar dacă PIB-ul va avea în acest an o crestere reală de 1,7%.

Dacă până la anunțarea cifrelor privind cresterea economică din al doilea trimestru majoritatea analistilor dădeau ca sigură atingerea si chiar depăsirea nivelului PIB din 2008, datele dezamăgitoare din T2 au mai domolit optimismul.

Cresterea economică de 3,5% din 2013 a adus PIB-ul doar la nivelul de 98,4%, dacă luăm ca bază (100%) anul 2008. Vestile bune venite în primul trimestru al acestui an de la indicatorii macro i-au determinat pe cei mai mulți economisti să-si îmbunătățească prognozele privind cresterea PIB pe întregul an 2014 spre 3% sau chiar peste acest nivel.

România a revenit însă surprinzător în recesiune tehnică, după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de contracție. În trimestrul al doilea PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu primul trimestru, pe date ajustate sezonier, după ce în primele trei luni ale anului declinul a fost de 0,2% față de T4 2013.

Iar analistii au modificat deja sau se gândesc să ajusteze prognozele privind cresterea PIB din acest an spre 2-2,5%.

Pentru ca PIB-ul României să ajungă la nivelul anului 2008 (în termeni de volum), este sufficient ca economia să crească cu 1,7% în 2014. Astfel, a fost nevoie de patru ani de crestere economică, în intervalul 2011-2014, pentru a recupera o scădere de doi ani. Economia a făcut în 2008 un salt de 7,3%, nivelul real al PIB ajungând la cel mai înalt nivel de după 1989. În 2009 si 2010, economia a fost însă în cădere liberă, PIB-ul prăbusindu-se cu 6,6% si, respectiv, cu 1,1%. Apoi, a venit 2011 cu un avans al economiei de 2,3%, pentru ca în 2012 economia să crească cu doar 0,6%, iar în 2013 saltul PIB să ajungă la 3,5%.

„Incluzând datele de PIB publicate recent, prognoza noastră pentru 2014 se reduce de la 2,7% la 2,3%. Cel mai probabil ne vom reduce prognoza pentru întreg anul în jurul valorii de 2%, însă nu mai jos de 1,7%, deocamdată“, spune Cătălina Molnar, economistul-sef al UniCredit Oiriac Bank. Scenariul de crestere a PIB în jur de 2% este susținut de o contribuție pozitivă din partea sectorului industrial (chiar dacă în descrestere de la un trimestru la altul, pe de o parte datorită efectului de bază nefavorabil indus de cresterea capacităților industriale în 2013 care au mărit baza de raportare, si pe de altă parte datorită încetinirii cresterii cererii externe), de o revenire a consumului, dar si de zona serviciilor IT. Construcțiile si investițiile implicit vor avea în continuare o contribuție negativă, precum si serviciile de intermediere financiară, susține Molnar.

O revizuire a prognozei privind cresterea economică din acest an, probabil spre 2,5%, pregăteste si Raiffeisen Bank. „Vom reduce prognoza privind cresterea PIB în jurul a 2,5%. Asteptăm detalii privind factorii care au generat cresterea economică foarte slabă din al doilea trimestru“, spune Ionuț Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.


ID-ul clientului: ca-pub-2651046441943407