Semnarea acordului UE – Moldova, Ucraina, Georgia

Semnarea acordului UE – Moldova, Ucraina, Georgia deschide României o potential piață fără taxe vamale de 54 de milioane de locuitori

Semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană a Republicii Moldova, Ucrainei si Georgiei deschide României perspectiva unor relații comerciale mult mai mari si mai directe cu vecinii ei de la est, având în vedere că barierele vamale urmează să fie eliminate.

Un demers istoric, astfel a fost catalogată la Bruxelles semnarea de către cele trei țări a acordului de asociere la UE, în pofida opoziției Federației Ruse. O înfrângere a Rusiei, au calificat demersul unii analisti din Occident. Însă, dincolo de retorică, rezultatele practice de parcurs vor face diferența dintre deziderat si felul în care va arăta regiunea peste 10 ani.

Pentru businessul românesc deschiderea unor perspective de aderare la UE a acestor trei țări,

chiar si îndepărtate, este o ocazie de a îndrăzni mai mult, în condițiile în care o eventuală pătrundere pe piețele din vestul Europei este extrem de dificilă. Cele trei țări arată ca România

de acum 15-20 de ani. Iar perspectivele de integrare au însemnat pentru România foarte mult.

În aceeasi situație ca România de acum 20 de ani

Guvernul de la Bucuresti s-a întrunit sâmbătă într-o sedință specială pentru a aproba documentele necesare ratificării de către Parlament a acordului de asociere la UE a celor trei țări, două dintre ele având graniță directă cu România. Administrația de la Bucuresti vrea ca România să fie prima dintre țările UE care ratifică documentul – având în vedere relația specială cu Republica Moldova si obligaiile de vecin faă de Ucraina. Parlamentul se va întruni în sesiune extraordinară în această săptămână, special pentru un astfel de moment pe care îl vrea solemn.

Dincolo de momente festive si solemnități vor exista consecințe directe importante, în afară de

cele politice cum ar fi sporirea presunilor Federație Ruse asupra țărilor menionate. Din perspectivă economică, barierele vamale urmează să fie eliminate – acesta fiind unul dintre motivele oficiale pentru care Rusia s-a opus apropierii celor trei țări de UE, susținând că mărfurile din Uniune vor pătrunde direct pe piața rusă având în vedere că si între Federație si fostii ei sateliți relaiile economice sunt unele speciale.

Cel puțin teoretic, România va avea în față o piață mult mai accesibilă - o avea si până acum (UE este pentru Moldova si Ucraina cel mai mare partener comercial) si datele privind schimburile comerciale arată că, parțial, a fructificat această situație. Cele trei țări care au semnat acordul de asociere au împreună 54 de milioane de locuitori (45,5 mil. locuitori în Ucraina, din care probabil în viitor vor fi eliminați cei 2 milioane de locuitori ai Crimeei, 4,5 milioane de locuitori ai Georgiei si 3,5 milioane ai Moldovei) si un PIB cumulat de 200 de milioane de dolari (147 mil. euro), cu centrul Ucraina care înseamnă singură 85% din fora economică a noilor venii în rândul aspiranilor la integrarea în UE. Privind datele, nu ar fi vorba deci de o economie cumulată de dimensiunea Turciei, cu o populaie de 74 de milioane de locuitori si un PIB de 760 de miliarde de dolari, cu care România are relaii comerciale excelente (schimburi comerciale de 4,3 mld. euro si excedent comercial de peste 700 mil. euro). Dar este undeva pe aproape, este o zonă cu potenial important. Cu toate cele trei țări România înregistrează excedent comercial, dar schimburile comerciale sunt destul de reduse. Cu Ucraina România are schimburi comerciale de 1,4 miliarde de euro, din care aproape un miliard înseamnă exporturi si 456 mil. euro importuri. Este un volum al schimburilor comerciale redus dacă îl comparăm cu cel dezvoltat cu vecinii membri ai UE, Ungaria si Bulgaria – schimburi comerciale cu Ungaria de 7 mld. euro (cu un deficit major de 2 mld. euro) si cu Bulgaria de 3,2 mld. Euro (cu un excedent usor de 200 mil. euro). Cu Serbia, si ea ară vecină, dar în afara UE, România are schimburi comerciale de doar 640 mil. euro, cu un excedent de 400 mil. euro. Se poate observa lesne, prin urmare, că schimburile comerciale (ale României de această dată) sunt mai puternice cu țările care nu au bariere vamale (Turcia nu este membră a UE, dar are un regim comercial special cu Uniunea existând o uniune vamală Turcia – UE si aceasta ar trebui să fie trendul. La nivelul lui 2013, schimburile comerciale cu Moldova au fost de ceva peste un milliard de euro (713 mil. exporturi si 325 mil. euro importuri), iar cu Georgia de 315 mil. euro (314 mil. euro exporturi si un milion importuri).

Rusia se teme pentru propria-i piață

Perspectivele economice ale noului montaj politic nu puteau trece neobservate, chiar dacă primează perspectiva geostrategică. Ministrul de externe al Federației Ruse Serghei Lavrov spune că țările care au semnat acordul cu UE vor vedea ele singure consecințle când produsele mai competitive din Occident le vor subrezi economiile.

„Noi suntem interesați să vedem ce influență va avea pe piața noastră importul de produse europene fără taxe vamale în Ucraina si Moldova, produse care vor scoate din comerț produsele moldovenesti si ucrainene si le vor înlocui cu cele europene, mai competitive.“

În aceeasi vreme, trebuie subliniat că si reciproca este valabilă, pentru că produsele mai ieftine

din Moldova sau din Ucraina vor intra în UE. Iar dacă Moldova, cel puin, va avea dificultăi suplimentare cu Rusia cum a anticipat sâmbătă premierul Victor Ponta, atunci România va fi obligată moral să facă loc pe piaa sa produselor moldovenesti cel puin cât volumul de exporturi din Republica Moldova către Rusia. Nici faptul că jumătate de milion de moldoveni care lucrează în Rusia sau că Chisinăul este complet dependent de gazul rusesc nu trebuie uitat la Bucuresti. „Din punctul meu de vedere, în special Moldova va avea o perioadă de presiuni din partea Rusiei pentru faptul că a semnat acest acord si eu cred că prima ară care are datoria să facă, nu să dea din gură, să vorbească, cum s-a întâmplat zece ani, vorbe goale, ci chiar să facă ceva este România“, a admis sâmbătă premierul Victor Ponta.

El a cerut ministrilor ca, în urmtoarele săptămâni, să intensifice procedurile de aprobare a acordurilor bilaterale cuMoldova pentru domeniile pe care le gestionează.

Pentru poporul ucrainean, Acordul de asociere cu UE nu este doar un simplu document care deschide noi posibilităi în diferite domenii, ci este, mai întâi de toate, o opiune de civilizaie, a susinut ambasadorul Ucrainei la Bucuresti Teofil Bauer, la o recepie organizată la MAE cu ocazia semnării acordului de asociere cu Uniunea.