Romania Cheltuie de 5 ori mai mult pe importurile de alimente

CHELTUIM DE CINCI ORI MAI MULT PE IMPORTURILE DE ALIMENTE

Cum s-a schimbat structura exporturilor din România în 14 ani: Masinile si echipamentele au detronat textilele, ajungând după 14 ani să depăsească 40% din totalul exporturilor

Exporturile României au crescut de 4,4 ori în ultimii 14 ani, apropiindu-se în 2013 de 50 mld. euro, iar textilele, care dețineau o treime din totalul exporturilor în 2000, au fost detronate de mijloacele de transport si echipamente, a căror pondere s-a dublat, la 42%. Scăderea conținutului de importuri al exporturilor este o altă tendință observată în ultimii ani.

Evoluția structurii exporturilor din ultimii 14 ani evidențiază o schimbare semnificativă dinspre produse cu un grad scăzut de prelucrare spre produse cu valoare adăugată ridicată, care încorporează mai multă tehnologie, procesul intensificându-se în urma aderării la UE, influențat si de investițiile străine.

Exporturile de textile au coborât de la o treime din totalul exporturilor la circa 10%. Valoarea acestor exporturi a urcat de la 3,6 miliarde de euro la 5,1 miliarde de euro. Pe de altă parte, ponderea bunurilor cu valoare adăugată ridicată, precum masini, echipamente, mijloace de transport, a ajuns la 42,2% din totalul exporturilor. Iar valoarea exporturilor masinilor si echipamentelor a crescut de 10 ori, de la 2,1 miliarde de euro la aproape 21 de miliarde de euro.

„Importanța producției în lohn a scăzut substanțial în ultimii ani, nu numai în termeni relativi, ci si în valoare absolută. S-a înregistrat o tendință de slăbire a legăturii între dinamica importurilor si cea a exporturilor pe total economie. Scăderea dependenței exporturilor de importuri pe ansamblul sectorului auto s-a produs pe fondul investițiilor masive din ultimii ani“, consideră Elena Iorga, director la Direcția Studii Economice din cadrul BNR.

Analizând evoluția importurilor se constată că pe componenta echipamente si mijloace de transport ponderea a crescut în 14 ani de la 28,9% la 35,3%, în timp ce valoarea a urcat de cinci ori, la 18,7 miliarde de euro. Importurile de textile au ajuns anul trecut la 7,7% din total importuri, față de 18% în 2000, iar valoarea s-a majorat de 1,7 ori, la circa 4 mld. euro.

În ultmii ani s-au înregistrat transformări calitative si cantitative în industria prelucrătoare care furnizează 90% din mărfurile exportate, susține Constantin Chirca, director adjunct la direcția Statistică din BNR.

„Structura exporturilor a consemnat transformări calitative semnificative, ponderea mărfurilor cu valoare adăugată mare (VAB) luând locul celor cu VAB mai mic. Grupa masini, echipamente, aparate, mijloace de transport a înregistrat crestere de la 2,1 mld. euro (18,9% în 2000) la 20,9 mld. euro (42,2% din total exporturi în 2013). Grupa textile, confecții, încălțăminte a consemnat o crestere de numai 1,5 mld. euro, de la 3,6 mld. euro (31,8% în 2000) la 5,1 mld. euro (10,3% în 2013)“, arată Chirca.

În crestere au fost în ultmii 14 ani si exporturile de produse agroalimentare a căror pondere s-a triplat, la 10,7%. Valoarea exporturilor acestor produse a înregistrat cea mai mare crestere în perioada analizată, de 14,4 ori, până la 5,3 miliarde de euro.

În schimb, valoarea importurilor de produse agroalimentare a crescut din anul 2000 până în 2013 de cinci ori, la 4,7 mld. euro.

Comparând anul 2013 cu anul 2000, se observă o scădere a ponderii exporturilor de produse din lemn si hârtie, produse minerale sau metale comune în totalul exporturilor.

„Între economiile din Europa Centrală si de Est, România a înregistrat în ultimii 14 ani cea mai amplă transformare economică si progres în recuperarea decalajelor față de țările europene dezvoltate - dezagrarizare, terțiarizare, dezindustrializare si ulterior reindustrializare. Investițiile străine directe au fost un factor determinant al transformării (atât direct, cât si prin intermediul sectorului bancar)“, afirmă Elena Iorga.

Exporturile au susținut economia si vor rămâne unul dintre principalele motoare de crestere.

Analistii au recomandat pe termen scurt focalizarea pe consolidarea exporturilor de masini si mijloace de transport si cresterea exporturilor de bunuri alimentare prelucrate, iar pe termen mediu si lung au susținut necesitatea alocării unor resurse mai mari pentru cercetare si impulsionarea exporturilor de bunuri care încorporează tehnologie înaltă.