Refrenul „economia duduie“ revine in actualitate.

Refrenul „economia duduie“ revine în actualitate. Ministerul Finanțelor dublează estimările de crestere economică pentru 2014, la 4%

Ministerul Finanțelor, prin vocea ministrului bugetului Liviu Voinea, anunță revizuirea estimării de crestere economică pe 2014, de la 2,2% - procentul pe care este construit bugetul consolidat pe acest an – la peste 4%.

De la Varsovia, unde s-a aflat la o reuniune a BERD, Voinea a anticipat ieri anunțul pe care Institutul Național de Statistiă (INS) urmează să-l facă astăzi cu privire la evoluția economiei în trimestrul 1 al lui 2014: „Mă astept la o crestere de cel puțin 3,5% în primul trimestru, bazâdumă pe cifrele privind producția industrială si consumul, date care sunt deja publice. Ceea ce înseamnă, luând în calcul sezonalitatea, că am putea avea o crestere de peste 4% a PIB-ului pentru întreg anul 2014“.

Datele economice din ultimele luni suflă în pânzele optimismului afisat de ministrul Voinea, dar si de mulți alți economisti si analisti.

După cresterea economică neasteptat de bună din 2013, de 3,5%, rezultatele din prima parte a lui 2014 oferă si ele surprize. Producția industrială care înseamnă 30% din PIB/anual a crescut în T1 cu peste 10%, exporturile cu 10%, iar cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul (indicatorul de referință privind evoluția consumului) cu aproape 10% (cu un salt însemnat în martie de aproape 14% comparativ cu aceeasi lună a lui 2013). Construcțiile s-au prăbusit cu peste 9% pe fondul restrângerii investițiilor statului (-25% pe lucrările ingineresti), dar construcțiile nu au contribuit pozitiv la cresterea economică nici anul trecut, prin urmare nu o pun în pericol nici anul acesta dacă scăderea nu va fi o catastrofă.

Există, prin urmate, multe motive de optimism, iar, din acest punct de vedere, datele-semnal ale INS sunt asteptate astăzi cu un interes mai viu decât în alte dăți, o crestere de 4% sau peste nemaifiind o himeră.

Un norisor întunecă însă cerul optimismului. Potrivit unui eurobarometru publicat în această săptămână si citat de agenția Mediafax, 38% dintre repondenții la sondaj cred că cea mai mare problemă a României este economia (problema numărul 1 ca procent de repondenți care au semnalat-o) si 87% dintre ei au părere proastă despre mersul ei.

Nu repetăm greselile din trecut când si decidenți din administrație si din mediul politic si economic s-au grăbit să anunțe că „economia duduie“, când ea duduia doar în statistici sau a duduit atât de bine până ce motorul a crăpat?

Pentru Radu Crăciun, economistul-sef al BCR, cea mai mare bancă din sistem după active, reținerea oamenilor este explicabilă pentru că nivelul cresterilor salariale este nesemnificatv, iar somajul, chiar dacă este mai redus față de media UE, este relativ mare față de „istoricul“ somajului din România (7,2% în martie 2014, față de 5% în martie 2012, de pildă). „Există un decalaj între cresterea economică reflectată de statistici si amprenta ei în realitate“, aminteste Crăciun, care vede la sfârsitul a două semestre din acest an o crestere economică peste cea de anul trecut, adică de peste 3,5%, urmând pe întregul 2014 ea să fie, spune el, undeva spre 3% având în vedere că este greu ca agricultura să mai aibă aceeasi contribuție la avansul PIB precum în 2013 (1,1% din cresterea de 3,5%), chiar dacă si 2014 se arată a fi un an agricol bun.

Lui Radu Timis, proprietarul CrisTim, companie cu afaceri de 63 mil. euro în 2013, primele patru luni ale anului i-au adus un plus de vânzări de 15%. „Toate datele ne arată că economia creste si că, prin urmare, 2014 va fi un an foarte bun pentru România. Toți cei cu care vorbesc îmi spun că lucrurile merg, vânzările cresc si ceea ce raportează marile lanțuri de magazine corespunde cu statisticile care indică o crestere a consumului. Cred că vom avea o crestere de peste 4%, spre 4,5% la sfârsitul anului“, spune Timis.

Cât despre reticența oamenilor față de situația din economie, el opinează că perspectiva variază în funcție de asteptări si de aspirații.

Dacă oamenii au crezut că, odată sfârsită criza, lucrurile vor reveni la ceea ce a fost, atunci au asteptări necorelate cu prezentul si viitorul, pentru că ce a fost nu va mai fi.

Dacă oamenii trebuie să aibă asteptări mai „controlate“, cum sugerează Timis, asa ar trebui să se întâmple si cu administrația, chiar si pentru simplul fapt că piesa asta a mai fost jucată si anul trecut si nu cu rezultate încântătoare pentru buget. Voinea a spus ieri că, desi rezultatele economice vor fi în 2014 peste cele de anul trecut, asteptările rămân „conservatoare“.

Conservatorismul este chiar de dorit pentru că, în toamna anului trecut, guvernul a fost obligat să facă o rectificare bugetară negativă din cauză că încasările bugetare au fost sub cele planificate, în ciuda cresterii economice peste asteptări. Scenariul s-a repetat parțial în T1 2014 când, desi veniturile sunt peste cele de anul trecut, ele sunt cu 5% sub cele planificate si doar ținerea în frâu a cheltuielilor (-11% față de program) a făcut posibil un deficit bugetar redus, de doar 0,14% din PIB. Doar că această gâtuire a cheltuielilor si mai ales a celor cu investițiile, în condițiile în care nu se pune problema ca salariile sau pensile să nu fie plătite, se vede în economie si s-a văzut cu claritate marți când INS a raportat o cădere cu 25% a volumului lucrărilor de construcții ingineresti pe fondul reducerii cu 45% a cheltuielilor statului cu investițiile, de la 6 miliarde de lei în T1 2013, la 3,3 miliarde de lei în T1 2014.

Pe de altă parte, o evoluție bună a economiei ar urma să se reflecte si în notele acordate de agențiile de rating, speră ministrul bugetului.

„România este diferită, în sensul bun, de restul piețelor emergente si de cele din Europa de Est grație deficitului de cont redus scăzut, a faptului că nu depinde de importurile de gaze din Rusia, care în aprilie 2014 au avut o pondere de circa 4% în consum, a cresterii economice extrem de bune si a angajamentului de a intra în zona euro în 2019. Mă astept ca agențiile de rating să reflecte acest lucru în curând. Piețele au inclus deja în prețul titlurilor de stat acest lucru“, a mai declarat ieri ministrul pentru buget.

Oficialul Guvernului a mai spus că România a intrat într-un stadiu evident de exit din acordul cu Fondul monetar Internațional:

„România are o strategie evidentă de exit din acordul cu FMI. La jumătatea anului viitor terminăm acordul cu FMI si Comisia Europeană. România are nevoie de o nouă ancoră, atât pentru a trimite un semnal bun pe piețele externe, cât si pentru predictibilitate, iar adoptarea unui angajament de a intra în zona euro în 2019 poate asigura aceste lucruri.“, a continuat ministrul.

Standard & Poor's (S&P), una dintre cele mai importante agenții de rating la nivel internațional, a decis în toamna anului trecut să îmbunătățească perspectiva ratingului României de la „stabilă“ la „pozitivă“ si există mari sanse să revină în categoria „investment grade“ în a doua jumătate a a acestui an.

Un eventual upgrade de la agenția de rating S&P ar putea avea loc până la finalul lunii mai, dacă nu, astepările se mută pentru luna noiembrie, acestea fiind cele două perioade în care agenția îsi revizuieste rating-urile. S&P a fost prima agenție de evaluare financiară care a retrogradat ratingul suveran al României în toamna anului 2008 - când a început criza financiară mondială - la categoria „junk“, astfel că România devenea singura țară membră a Uniunii Europene cu rating sub pragul recomandat pentru investiții. Iar ratingul a fost menținut în ultimii cinci ani în această categorie în ciuda îmbunătățirii indicatorilor fundamentali ai economiei, a scăderii deficitelor si a trei acorduri succesive cu FMI. De la celelalte două mari agenții de rating, Fitch si Moody’s, avem în prezent calificativul „investment grade“. În timp ce Moody’s nu a modificat ratingul României în acesti ani de criză, Fitch Rating a retrogradat țara în toamna anului 2008, pentru ca la jumătatea lui 2011 să majoreze calificativul acordat României cu o treaptă, ceea ce a însemnat reîntoarcerea în categoria cu risc acceptabil pentru investiții.