Cel mai in voga economist al momentului cere restructurarea birocratiei din institutiile UE

Cel mai în vogă economist al momentului cere restructurarea birocrației din instituțiile UE

Cel mai în vogă economist al momentului, Thomas Piketty cere reformarea în profunzime a instituțiilor Uniunii Europene pentru a se demonstra că acestea funcționează pentru asigurarea egalității sociale si face apel la introducerea unui impozit pe profit comun în toate țările din  ona

euro pentru descurajarea optimizării fiscale. Cu cartea sa „Capital in the 21st Century“ (Capitalul în secolul XXI) Piketty face furori si stârneste controverse în lumea academică a stiințelor economice cu ideea că problema inegalității tot mai mari dintre venituri poate fi rezolvată printaxe puternic progresive pe venitul investit si pe avere. Mesajele sale sunt considerate stâlpul ideologic al renasterii marxismului. Piketty a salutat într-un interviu pentru EurActiv decizia UE de a oferi cetățenilor o putere de decizie mai mare pentru alegerea următorului presedinte al Comisiei Europene prin nominalizarea candidaților din alegerile pentru Parlamentul European, dar a precizat că nu se asteaptă ca situația să se schimbe prea mult fără implementarea unei reforme instituționale profunde.

Thomas Piketty, coautor al cărții „Manifest pentru Europa”, l-a atacat pe Jean-Claude Juncker, fostul presedinte al Eurogroup (reuniunea ministrilor de finanțe din zona euro) si fost premier al Luxemburgului, iar acum candidatul Partidului Popular, o formațiune cu orientare politică de centru-dreapta. Piketty spune că este „surprinzător“ că Partidul Popular European l-a ales pe Jean-Claude Juncker să-i conducă campania electorală europeană având în vedere că Luxemburgul „a devenit evident un paradis fiscal“ si oferă „o platformă de scutiri de taxe pentru companiile din alte țări europene“.

„Este un progres că oamenii simt că votul lor va conta la alegerea presedintelui Comisiei Europene, în mod evident este un pas mare înainte“, a spus Piketty. Dar el nu are „nici o iluzie“ legată de ce poate realiza noua conducere a Comisiei Europene, chiar dacă aceasta este „aleasă în mod democratic“. Economistul francez face apel la stabilirea unui impozit pe profit comun în toate țările din zona euro pentru a lupta împotriva optimizării fiscale. „În UE vom avea în curând o rată de impozitare pe profit mult mai mică decât în SUA. Rata de impozitare în America este de 35% la nivel federal, în timp ce în UE avem un nivel de aproximativ 25%, iar în curând de 15%“, a spus el, întrebându-se dacă cetățenii europeni sprijină cu adevărat ca profiturile companiilor să fie impozitate mai puțin decât în SUA. Acest lucru, susține el, va duce la o „taxare excesivă a forței de muncă, în special a celei cu calificare medie sau scăzută. În cele din urmă s-ar ajunge la „o stagnare în ocuparea forței de muncă si a salariilor în comparație cu SUA“. „Toate acestea sunt simptomatice pentru o Uniunea care nu este îndeajuns de eficientă în a-si atinge scopurile pentru care a introdus taxele, ceea ce explică parțial nivelul scăzut al ocupării forței de muncă în Europa.“

Guvernul a sters datorii de 250 de milioane de euro acumulate de companii din industria de armament

Guvernul a sters marți prin ordonanță de urgență datorii de 1,1 miliarde de lei (248,6 milioane de euro) ale unor companii din industria de apărare deținute integral de stat, a informat Ministerul Economiei.

Astfel, au fost anulate datoriile companiilor Tohan Zărnesti, Carfil, Metrom, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanica Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanica Moreni, Arsenal-Resița, Uzina Mecanică Bucuresti, Electromecanica Ploiesti, Uzina de Produse Speciale Dragomiresti, Pirochim Victoria si ale Fabricii de Pulberi Făgăras.

La începutul sedinței de marți a guvernului, premierul Victor Ponta a declarat că datoriile istorice ale industriei de apărare vor fi sterse de guvern, prin proceduri acceptate de către Uniunea Europeană, pentru a salva locuri de muncă si a relansa un sector esențial pentru economia românească.

Prevederile actului normativ se aplică numai companiilor cu capital integral de stat din industria de apărare care sunt de interes strategic pentru statul român si au o pondere semnificativă în producția de armament, muniție, blindate, furnizori de bază pentru Forțele Sistemului Național de Apărare.

Stergerea datoriilor nu se aplică companiilor cu capital majoritar de stat si nici firmelor din industria de apărare care produc sau comercializează produse care nu sunt destinate unor scopuri militare.

Guvernul a anunțat recent că la prima rectificre din vară va suplimenta bugetul Ministerului Apărării cu 700 de milioane de lei din cauza situației complicate de la granița de est a României.