Peste 4.000 de locuri de munca!

Peste 4.000 de locuri de muncă!

Ce joburi sunt oferite la un târg de profil din Bucuresti Aproximativ 800 de persoane au venit, vineri dimineață, la Bursa locurilor de muncă din Capitală, unde 145 de angajatori oferă 4.025 de posturi, aproximativ jumătate dintre acestea fiind pentru muncitori calificați.

Bursa locurilor de muncă din Capitală, organizată la Palatul Copiilor, a fost deschisă de la ora 09.00, câteva persoane fiind prezente încă înainte de deschiderea porților.

Purtătorul de cuvânt al Agenției Municipale pentru Ocuparea Forței de Muncă Bucuresti, Nicoleta Borcea Halmaghi, a declarat, pentru MEDIAFAX, că 145 de agenți economici si-au anunțat participarea la Bursă, acestia având anunțate 4.025 de locuri de muncă disponibile.

Aceasta a precizat că dintre cele peste 4.000 de locuri de muncă disponibile, 294 sunt pentru persoane cu studii superioare, 1.020 pentru cei cu studii medii, 2.143 pentru muncitori calificați si alte 568 sunt oferte pentru muncitori necalificați.

Printre posturilor oferit celor cu studii superioare sunt cele de consilier de vânzări asigurări, consilier financiar-bancar, consultant bugetar, inginer, programator, economist, proiectant si kinetoterapeut.

De asemenea, pentru muncitori necalificați sunt disponibile posturi de ambalator manual, încărcător-descărcător, manipulant de mărfuri, dar si în domeniile agricultură, industria confecțiilor, asamblarea si montarea de piese, construcții, respectiv salubrizare sau deratizarea si dezinsecție.Bursa generală a locurilor de muncă este organizată vineri si în județele Arges, Bihor, Botosani, Cluj, Ialomița, Teleorman si Caras-Severin. Angajatorii care participă la Bursă au peste 8.000 de posturi disponibile, majoritatea acestora fiind pentru persoane fără studii superioare.

SEMINARUL ZF „RESTRUCTURAREA, O MĂSURĂ DE ÎNSĂNĂTOSIRE A COMPANIILOR“ DĂ UN SEMNAL DE ALARMĂ:

3.200 de companii medii si mari riscă falimentul din cauza datoriilor uriase Un studiu al Casei de Insolvență Transilvania (CITR) arată că 3.200 de firme medii si mari, cu afaceri cumulate de aproape 10 miliarde de euro, au datorii de trei ori mai mari decât afacerilor anuale si riscă falimentul.

Insolvența este o procedură prea scumpă si prea imprevizibilă pentru bancherii locali, care au început să prefere restructurarea în afara instanțelor de judecată, dar mediul de business va continua să furnizeze o lungă serie de falimente răsunătoare ca urmare a supraîndatorării si a lipsei de reacție a managerilor si antreprenorilor.

Peste 120.000 de firme au intrat în insolvență în ultimii cinci ani, 90% dintre acestea fiind deja în faliment, dar seria esecurilor va continua si în acest an, în condițiile în care aproape 3.200 de firme de dimensiuni medii si mari, cu un activ net de cel puțin un milion de euro fiecare, au datorii mai mari decât cifra de afaceri, potrivit unui studiu al CITR pe baza bilanțurilor depuse pe 2012 la Ministerul Finanțelor.

Până în prezent, doar 2.200 de firme de asemenea dimensiuni au ajuns în insolvență si puține au reusit să se reorganizeze, astfel că rata creditelor neperformante din portofoliul băncilor a urcat spre nivelul de 22% si perspectivele de scădere a acesteia vin doar dinspre Banca Națională, care va modifica metoda de calcul. Acestea au fost principalele concluzii ale evenimentului cu tema „Restructurarea, o măsură de însănătosire a companiilor“, organizat ieri, pentru al doilea an consecutiv, de Ziarul Financiar si Casa de Insolvență Transilvania.

„Procedura insolvenței ar trebui să fie rapidă, predictibilă si ieftină, astfel încât activele bune să fie readuse rapid în circuitul economic. De fapt, procesul este imprevizibil, de durată, ca urmare a numeroaselor litigii si contestații, si, totodată, costisitor. De aceea noi promovăm restructurarea în afara insolvenței, alături de proprietari cooperanți“, a declarat Jurgen de Ruijter, director executiv senior remediere restructurare si recuperare al BCR.

El a dat exemplul producătorului de cărămizi Cemacon, ale cărui datorii au fost restructurate printr-un proces complex derulat în afara instanțelor în urma căruia BCR devine acționar al companiei.

„Sesizăm această tendință a pieței de restructurare în afara insolvenței si am început să ne implicăm si noi, ținând cont că imaginea firmei după un astfel de proces este nesifonată, procedura fiind mai puțin publică. Totusi, consider că modalitatea de restructurare, în sau în ionca, asociat fondator al CITR. Firma gestionează aproape 400 de dosare de insolvență si mai puțin de 10 restructurări în afara instanței.

Georgina Popescu, director recuperare creanțe în cadrul BRD Group Société Générale, afirmă că în ultimii trei-patru ani majoritatea companiilor au trecut printr-un proces de restructurare bancară mai mult sau mai puțin amplu, în condițiile în care realitățile economice s-au schimbat fundamental după izbucnirea crizei, dar acest lucru nu înseamnă că situația mediului de business s-a stabilizat.

„Sunt multe companii lovite de insolvența altora si se creează efectul de bulgăre de zăpadă, care este mai greu de oprit. Din piață lipsesc mediatorii cu experiență si credibilitate, precum si capitalul de risc. Viitorul este al celor care stiu să dea un «best use» activelor ce ies din lichidare. Ne lipsesc totodată evaluatorii de companii si de credite, nu de ziduri, si sperăm la o maturizare si consolidare a piețelor pentru vânzarea de creanțe“, a mai spus Popescu. Alexander Schoeller, managing partner al firmei de insolvență Jaksch Schoeller & Riel din Austria, care gestionează falimentul grupului de construcții Alpine, a arătat că si în piața austriacă în jur de 3.000 - 3.500 de firme intră în insolvență în fiecare an, iar alte circa 2.500 de societăți intră direct în radiere, neavând active din care să poată fi platite cheltuielile procedurale.

Creditorii din Austria îsi pot recupera chiar si integral banii dintr-o reorganizare reusită, dar procentul poate coborî sub nivelul de 5%, cum se întâmplă în cazul Alpine, companie cu un pasiv de circa 4 miliarde de euro.

„Din fericire, creditorii subsidiarei locale a Alpine vor recupera ceva mai mult de 5%“, a spus Schoeller.

Insolvența unor companii înseamnă cresterea altora, în general a multinaționalelor, potrivit studiului CITR, din care reiese că doar 8.000 din cele 20.000 de firme mari din România, cu un activ de peste un milion de euro, au o structură financiară sănătoasă, majoritatea având acționariat străin. În acelasi timp, 8.600 de firme sunt într-o zonă „gri“, având datorii cuprinse între 70% si 100% raportat la cifra de afaceri.

„Pentru firmele din zona gri, dacă se ratează zona de intervenție, în care compania mai poate fi redresată, direcția clară este insolvența. Firmele ajung în insolvență de cele mai multe ori după «point of no return», de unde nu se mai pot restructura“, a declarat Rudolf Vizental, asociat al CITR.

Liset Marilena Ivascu, director în direcția de arierate a CEC Bank, a declarat că banca doreste să pună „cât mai multe companii pe picioare, dar fără acele proceduri care nouă ne consumă foarte mult timp cu hățisurile, termenele, contestațiile si interesele distincte pe care nu reusim să le înțelegem“.

În schimb, Omer Susli, omul de afaceri turc care a semnat la finalul lunii februarie un acord pentru preluarea rețelei de bricolaj Praktiker, este de părere că băncile poartă o mare parte din vina actualei crize din România.

„În România nu avea de ce să vină criza deoarece nicio piață nu este saturată. Mai trebuie să treacă 50 de ani ca economia locală să ajungă precum cele din Franța sau Germania. Criza a venit deoarece băncile au intrat în panică si au crescut dobânzile de la 4% la 8, 9 sau 10%. În momentul acela au câstigat ceva bani, dar apoi au pierdut 90%“, a punctat Susli.

Rata neperformantelor din sistemul bancar românesc ar urma să scadă anul viitor spre nivelul de 17%, ca urmare a includerii în calcul a titlurilor de stat din portofoliul băncilor, a declarat Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, factor ce ar putea contribui la revenirea încrederii investitorilor.

Desi bancherii spun că deja se simte o revigorare a pieței de tranzacții cu active ale firmelor aflate în insolvență, Nigel Davies, fondator al firmei de consultanță Wyn River din Marea Britanie, este de părere că România, la fel ca majoritatea țărilor din regiune, suferă din cauza percepției că mediul este unul corupt.