Germania adopta salariul minim pe economie: 8,5 euro/ora

Germania adoptă salariul minim pe economie: 8,5 euro/oră 

Guvernul Germaniei, cea mai mare economie europeană şi principala destinaţie a exporturilor româneşti, a adoptat un proiect de lege care va introduce un salariu minim de 8,50 de euro în toate industriile ţării, o măsură până nu demult descrisă de companii ca distrugătoare de locuri de muncă, dar acum acceptată de tot mai multe dintre acestea. Salariul minim pe economie va trebui introdus la nivelul întregii economii începând cu ianuarie 2015 şi până în 2017.

Proiectul de lege a fost elaborat de ministrul muncii Andrea Nahles, din Partidul Social Democrat pe care creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel au fost nevoiţi să-l accepte la guvernare pentru a putea forma un cabinet în urma alegerilor din septembrie. Pragul minim de 8,50 de euro pe oră nu este aplicabil minorilor, ucenicilor şi celor care fac pregătire sub forma internshipului. O altă excepţie o reprezintă persoanele care au fost şomere pe termen lung. Acestea nu vor beneficia de salariul minim pe economie în primele şase luni după găsirea unui loc de muncă. Parlamentul va vota legea în iulie. Când Merkel a propus introducerea salariului minim, ca o concesie făcută social-democraţilor, economiştii au avertizat că această măsură va pune în pericol sute şi chiar mii de locuri de muncă germane. Însă pe măsură ce managerii de companii au analizat detaliile proiectului, opoziţia s-a înmuiat, iar mulţi dintre aceştia spun că se pot descurca şi cu această lege, o parte chiar pretextând că le va aduce beneficii, notează The Wall Street Journal. „Ar putea fi locuri de muncă desfiinţate în sectoarele cu salarii reduse, dar pierderile vor fi limitate”, consideră Stephan Johannes Reinhold, managerul unei companii de foto-imprimare cu 3.300 de angajaţi în 24 de ţări europene. Germania este una dintre cele şapte ţări din Uniunea Europeană care nu au încă un salariu minim pe economie. În lipsa acestuia, timp de decenii patronatele şi sindicatele au negociat salariile şi programul de lucru. Însă un număr în creştere de companii ocolesc aceste acorduri, rezultatil fiind îngheţarea salariilor timp de un deceniu. Multe dintre locurile de muncă prin care Germania a ţinut şomajul sub control, iar acum are cea mai redusă rată a şomajului din istorie sunt poziţii slab plătite din sectorul serviciilor. În aceste condiţii propunerea lui Merkel de a introduce un salariu minim general a fost văzută ca binevenită de 80% din populaţie. Cei care au iniţiat planul spun că salariul minim va majora remuneraţiile, ceea ce va reechilibra prin creşterea consumului intern economia axată acum pe exporturi. De partea celaltă, Deutsche Bank a estimat în noiembrie că salariul minim ar putea pune în pericol un milion de locuri de muncă. Institutul economic Ifo a avertizat asupra desfiinţării a până la 900.000 de locuri de muncă, dintre care multe part-time.

Vânzările Dacia în Germania au crescut de trei ori mai rapid decât piaţa în primul trimestru

Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Germania au avansat în primul trimestru cu 14,5%, de aproape trei ori mai rapid decât piaţa, la 11.423 unităţi, însă creşterea mărcii se află în încetinire puternică de la începutul anului, iar în luna martie s-a situat sub cea a pieţei germane.

Vânzările totale de autoturisme noi au urcat în primele trei luni cu 5,6%, la 711.753 unităţi, arată date publicate miercuri de Oficiul de Înmatriculări Auto german KBA.Cota de piaţă a Dacia s-a situat la 1,6% în primul trimestru, faţă de 1,5% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Dintre cele 33 de mărci analizate, 18 au înregistrat creştere, în timp ce Toyota a stagnat, iar restul au consemnat scăderea livrărilor. Şapte mărci au avut o evoluţie a vânzărilor mai bună decât Dacia, cea mai mare creştere fiind înregistrată de Jaguar, cu 36%, la 1.367 unităţi.

Vânzările liderului pieţei, Volkswagen, au urcat cu 3,6% în primele trei luni ale anului, la 148.568 autoturisme.În luna martie, înmatriculările Dacia au avansat cu 3,1%, la 3.975 maşini. Avansul din martie reprezintă o încetinire puternică a creşterii faţă de lunile ianuarie şi februarie, când s-a situat la 25,4%, respectiv 17,7%.

Piaţa germană a autoturismelor noi a avansat în martie cu 5,4%, la 296.408 unităţi.

Cota de piaţă a Dacia a scăzut de la 1,4% în martie anul trecut la 1,3%.Vânzările mărcii Renault, parte a grupului francez cu acelaşi nume, care deţine şi Dacia, au scăzut cu 2,8% în primul trimestru, la 24.979 maşini, în timp ce în luna martie au înregistrat o creştere de 2,3%, la 11.606 unităţi.Germania este a doua piaţă ca mărime pentru Dacia, după Franţa.

În Franţa, Dacia îşi continuaă evoluţia bună, cu o creştere a vânzărilor în primul trimestru de 25,5%, cea mai puternică în rândul mărcilor de volum, la 28.349 unităţi, susţinută de un avans de peste 50% în luna martie, de asemenea cel mai ridicat de pe piaţa franceză.În luna martie, înmatriculările Dacia în Franţa au crescut cu 52,7%, la 10.305 de maşini.

Producţia industrială continuă să se ieftinească în România

Preţurile producţiei industriale din România au scăzut cu 0,2% în februarie faţă de luna precedentă şi cu 1,2% comparativ cu luna corespunzătoare din 2013, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Comparativ cu ianuarie, preţurile producţiei industriale pe piaţa internă au scăzut cu 0,3%, iar pe piaţa externă cu 0,1%.

Faţă de ianuarie, preţurile producţiei industriale au înregistrat creşteri în industria bunurilor de uz curent cu 0,1%. Cea mai mare scădere s-a consemnat la industria bunurilor intermediare (-0,4%) şi industria energetică (-0,3%)Industria bunurilor de folosinţă îndelungată şi industria bunurilor de capital au scăzut cu câte cu 0,1%.Faţă de luna februarie 2013, preţurile producţiei industriale au fost mai mici cu 1,2%, cu 0,2 puncte procentuale sub scăderea înregistrată pe piaţa internă şi cu 0,4 puncte procentuale peste evoluţia înregistrată pe piaţa externă.În luna februarie 2014, comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent, preţurile producţiei industriale au crescut semnificativ în industria bunurilor de folosinţă îndelungată cu 1,8% şi industria bunurilor de uz curent cu 1,5%.

Această evoluţie nu a putut compensa scăderile de preţuri înregistrate la produsele energetice (-3,1%), în industria bunurilor intermediare (-2,0%) şi industria bunurilor de capital (-0,4%).