Romania este codasa la atragerea de fonduri europene

România este codasă la atragerea de fonduri europene pe cap de locuitor pentru 2014- 2020

România a obținut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor în cadrul politicii de coeziune UE pentru perioada 2014-2020, de 164 euro pe locuitor pe an, la jumătate față de Slovacia si Ungaria, iar sumele destinate educației sunt prea mici, potrivit unui raport al Erste Bank. Analiza se referă la sase state din Europa Centrală si de Est, respectiv România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia si Croația.

Fondurile europene totale alocate pentru cele sase țări în programul de finanțare europeană pentru perioada 2014-2020 se ridică la 167,1 miliarde euro.

Polonia este câstigătorul clar al negocierilor, reusind să obțină aproape jumătate din această sumă, respectiv 77,6 miliarde euro (44,6% din totalul pe regiune).România poate accesa finanțare de 22,9 miliarde euro (13,8% din total), Cehia si Ungaria câte 21,9 miliarde euro (13,2%, respectiv 13,1%), Slovacia 13,9 miliarde euro (8,4%), iar Croația 8,6 miliarde euro (5,1%).În funcție de fondurile europene disponibile pe cap de locuitor în perioada 2014-2020, România este cu mult în urma țărilor vecine. Slovacia conduce detasat din acest punct de vedere, cu 369 euro pe cap de locuitor pe an, urmată de Ungaria, cu 316 euro, Cehia, 299 euro, Croația, 289 euro, respectiv Polonia, cu 288 euro, față de 164 euro pe an în cazul României.

Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI), România a înregistrat în 2013 un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 8.630 de dolari, față de 18.868 dolari în cazul Cehiei, 17.929 dolari în Slovacia, 13.333 dolari în Polonia, 13.312 dolari în Croația, respectiv 13.171 dolari în Ungaria.

Totodată, România figurează în raportul Erste Bank cu cele mai reduse fonduri europene alocate pentru sectorul educației, cercetării si dezvoltării: mai puțin de 8% din finanțarea totală disponibilă pentru perioada 2014-2020. Situația este similară Ungariei, cu o alocare de sub 10%, față de 20% în Cehia, 15% în Polonia, respectiv 14,5% în Slovacia.

Analistii Erste Bank notează că educația si sănătatea sunt două domenii esențiale care ar trebui să beneficieze de mai multe fonduri, având în vedere finanțarea foarte scăzută a acestor două sectoare.

"Serviciile medicale se află într-o stare critică, provocată de exodul personalului medical si de lipsa echipamentelor din spitalele publice. În ceea ce priveste educația, închiderea unui număr tot mai mare de scoli primare din zonele rurale duce la cresterea ratei abandonului scolar.

Principalele priorități ar trebui să fie finanțarea mai ridicată si mai eficientă a sectorului medical si educațional, dat fiind că România trebuie să majoreze procentul cheltuielilor alocate pentru cercetare si dezvoltare de la 0,5% din PIB în 2012 la 2% din PIB până în 2020", se arată într-un comunicat transmis marți de Erste.

România a înregistrat totodată cea mai scăzută rată de utilizare a fondurilor europene în perioada 2007-2013, când a avut la dispoziție 19,2 miliarde euro prin politica de coeziune.

Dintre cele sase state studiate, numai Polonia a reusit să utilizeze peste două treimi din fondurile UE 2007-2013, cu un procentaj de 67,9%, urmată de Ungaria (59,3%), Slovacia (52,6%) si Cehia (51,1%), în timp ce România a rămas în urmă, cu o rată de 37,8%.

"Bilanțul slab al României în ceea ce priveste rata de absorbție a fondurilor europene ar putea fi determinat de lipsa experienței si de slaba performanță a administrației publice. Cu toate acestea, România încă mai are posibilitatea să îsi îmbunătățească acest bilanț datorită «regulii N+3», care pune la dispoziția țării încă trei ani pentru a cheltui banii alocați pentru perioada anterioară", a declarat în raportul Erste Jan Jedlička, seful Biroului UE al Česká Spořitelna si autorul raportului. Banca cehă Česká Spořitelna face parte din grupul Erste, prezent în România prin BCR.

Analistii Erste consideră că birocrația excesivă reprezintă principalul obstacol care împiedică îmbunătățirea ratelor de absorbție a fondurilor europene pentru statele din regiune.

Desi statele cele mai sărace ale UE ar trebui să fie principalii beneficiari ai fondurilor structural si de investiții, sumele alocate pentru România si Bulgaria, cele mai slab dezvoltate economii din UE, sunt "mai mici decât ar fi trebuit", se spune în raport. Pentru a ajunge la un nivel suficient al subvențiilor, cele două țări vor beneficia de asistență financiară prin intermediul altor programe europene, cum ar fi Politica Agricolă Comună, notează Erste.

Tot în vederea îmbunătățirii ratelor de absorbție, Erste consideră că executivul UE, Comisia Europeană, ar trebui să comunice în mod regulat evoluția acestui indicator.

"Pentru a motiva țările din Europa Centrală si de Est să valorifice pe deplin fondurile europene aferente perioadei 2014 – 2020, Comisia Europeană ar trebui să înceapă să le supună «oprobriului public». Desi colectează toate informațiile relevante privind ratele de absorbție ale fiecărui stat membru, Comisia Europeană nu merge mai departe cu publicarea acestor rezultate în mod regulat", se arată în raport.

Cea mai mare parte din fondurile UE de coeziune aflate la dispoziția României pentru perioada 2014-2020 vor fi direcționate către mediu si infrastructura de transport (peste 20% pentru fiecare sector). Proiectul feroviar Arad – Brasov – Bucuresti – Constanța va avea o contribuție majoră la cresterea economică, prin diminuarea timpului necesar transportului de mărfuri si de călători, consideră Erste. Totodată, acest proiect ar putea fi un pas important în strategia guvernului României si cea a sectorului privat de revigorare a turismului pe litoralul Mării Negre si de crestere a ponderii serviciilor în contul curent, notează banca austriacă.

Cu o rată de absorbție de 90% în perioada 2014-2020, România si-ar consolida cresterea economică cu 0,8 puncte procentuale pe an, cel mai ridicat potențial din regiune, față de 0,7 puncte în cazul Ungariei, 0,6 puncte pentru Croația, 0,5 în Polonia si Slovacia, respectiv 0,3 puncte în cazul Cehiei, estimează analistii Erste.

Guvernul îsi propune, în noul program, cresterea gradului de absorbție a fondurilor europene între 50-80% până la sfârsitul anului 2015, singura schimbare majoră față de programul de guvernare adoptat în 2012 fiind legată de rolul Ministerului Fondurilor Europene (MFE) ca autoritate de management.

Guvernul are ca obiective majore pentru anii următori folosirea cât mai mult din fondurile existente până la sfârsitului lui 2015, "recuperând întârzierile acumulate în trecut", precum si negocierea si implementarea "mult mai bine" a fondurile aferente perioadei viitoare de programare (2014-2020), "învățând din lecțiile trecutului". În noul program apar trei autorități de management. Pe lângă MFE, vor avea rol de autoritate de management si Ministerul Dezvoltării Regionale si Administrației Publice si Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, deoarece au demonstrat "performanță în absorbția fondurilor europene si dispun de capacitate si expertiză".

Daimler începe în aprilie să construiască fabrica de 230 mil. euro din Alba

Star Transmission, divizia grupului Daimler, care mai deține si marca Mercedes-Benz, va demara pe 4 aprilie construcția noii fabrici unde vor fi produse cutiile de viteze pentru limuzinele Mercedes. Transmisiile produse în noua unitate vor echipa limuzinele germane precum EKlasse sau S-Klasse, care costă peste 50.000 de euro, până acum în România fiind produse doar transmisii pentru vehicule utilitare precum Vito. Daimler a anunțat în luna aprilie a anului trecut că va investi peste 300 mil. euro în România pentru extinderea producției de cutii de viteze destinate Mercedes-Benz la subsidiara locală Star Transmission din Sebes.

Firma Star Assembly a primit un ajutor de stat de 37,4 mil. euro pentru construirea unei unități de producție de transmisii automate la Sebes, investiția totală ridicându-se la circa 238 mil.

euro, potrivit datelor publicate pe site-ul Guvernului. În acelasi document se arată că investiția grupului german va crea 510 locuri de muncă. Bogdan Alecu.