COPIII IMIGRANȚILOR revin în scolile
românești: "Italienii îmi ziceau: EȘTI ROMÂN, probabil ești și
DEȘTEPT"
Cei mai mulți elevi care se întorc în
scolile românesti provin din Italia si Spania. Mulți nu s-au adaptat niciodată
sistemelor de educație din Occident, alții au probleme la reintegrare.
Criza din Europa trimite acasă 5.000 de
elevi români anual, care trebuie reintegrați. Majoritatea revin din țările cu
cele mai mari comunități de români, unde nivelul de trai a scăzut drastic în ultimii
ani. Dintre acestia, 1.500 sunt numai din Italia. E si cazul lui Sorin Matei,
20 de ani, din Caracal, care a emigrat acum cinci ani la Roma, împreună cu
familia. După cinci ani de liceu în capitala italiană, s-a reîntors în țară la
facultate, atât din cauza problemelor de adaptare, cât si a faptului că tipul
de liceu urmat nu îl pregătise suficient de bine pentru o universitate în acea țară.
Student în anul I la Politehnica Bucuresti,
tânărul spune că elevii italieni au un nivel de
inteligență scăzut, motiv pentru care
românii sunt priviți ca niste "genii", iar repetenția e la ordinea
zilei în Italia.
"Înțelegeam limba, dar n-o
puteam vorbi"
"Am făcut scoala generală în România,
după care am plecat în Italia, unde am făcut cinci ani de liceu, ciclul normal
de studii la ei. Un prieten de-al tatălui m-a sfătuit să urmez liceul odontotehnic
(tehnician dentar)", povesteste Sorin. În Italia, sunt două tipuri de
licee: teoretice, foarte solicitante, dar care te pregătesc foarte bine pentru
facultate, si cele tehnice, care îți eliberează la final o diplomă cu care te
poți angaja deja ca muncitor calificat.
Pentru că interacționase mai mult cu
comunitatea de români, Sorin nu stia o boabă de italiană, pornind din start cu
handicap la unele materii, ca limba italiană sau istorie. "Mi s-a părut usoară
limba, dar nu purtasem niciun dialog si asta s-a văzut în prima zi de liceu. Înțelegeam
tot, dar nu puteam să formulez nimic. După prima lună, am început să leg
primele propoziții, ajutat, spre surprinderea mea, de un italian. Am avut un
mare dezavantaj la unele materii, unde nu puteam să vorbesc/ scriu cursiv când
eram ascultat sau la lucrare. Atunci mi-a fost teamă că rămân repetent".
Nu a fost discriminat nici de colegi, nici de profesori. "Având în vedere incidentele
care au avut loc atunci în Italia din cauza românilor, a fost un lucru
pozitiv", recunoaste tânărul.
Mai destepți, dar fără sanse
În Italia, absenteismul e în floare.
"Mulți renunță încă din primul semestru la liceu, pentru că nu îl
consideră prioritar. Sunt elevi care rămân repetenți si de două ori. Era un
număr de 50 de absențe, pe care dacă le depăseai, erai repetent. Am fost
întrebat chiar de câte ori am rămas, pentru că păream mai mare pentru clasa
respectivă", spune amuzat.
O bilă albă pentru sistemul italian este
interactivitatea. "Nu se practică toceala, ca în România, fiecare având
sansa să-si dezvolte propriul mod de a interpreta lucrurile. Asta s-a văzut cel
mai bine la italiană, unde învățam despre Baudelaire, Rimbaud etc. Fiecare avea
o opinie diferită, dar reuseam să ajungem la un numitor comun". Cu toate
acestea, românii erau mai avansați, lucru recunoscut de italieni. "Le suntem
superiori, asta e sigur, dar țara lor e mai dezvoltată si tot ei au mai multe
posibilități. Toți ziceau: esti român!? Esti si destept probabil. Sistemul nostrum
ne-a ajutat, dar cred că suntem si mai descurcareți".
Sorin s-a întors vara trecută în România,
pentru că "nu am putut si nu am vrut să mă adaptez acolo. Am vrut să merg
la facultate, dar erau sanse minime din cauza liceului făcut. Am ales să mă
întorc si, nu m-am asteptat, chiar aici am fost discriminat". Când a
încercat să dea la Medicină Dentară, nu a fost lăsat nici să se înscrie la
concurs, desi avea echivalările la zi. "Nu am putut să le prezint diploma
de Bac în original, pentru că nu se eliberase. Mi-au zis că au oricum candidați
gârlă si nu stau în mine".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu