Castigul salarial net a scazut in ianuarie cu 135 lei fata de luna anterioarăa

INS: Câstigul salarial net a scăzut în ianuarie cu 135 lei față de luna anterioară ca urmare ca primelor acordate în decembrie, dar și încasărilor mici sau angajărilor pe bani mai puțini

Câstigul salarial mediu net a scăzut în ianuarie cu 7,7% (135 lei) față de luna anterioară, la 1.625 lei, ca urmare a primelor acordate în decembrie, dar si încasărilor mici sau angajărilor pe bani mai puțini, cele mai mari reduceri înregistrându-se în industria calculatoarelor, farma si imobiliare.

Comparativ cu ianuarie 2013, câstigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5%.

"În luna ianuarie 2014, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câstigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2013 a primelor ocazionale (inclusiv pentru sărbători, sfârsitul de an si pentru performanțe), plății sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou si tichete de masă). De asemenea, câstigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producții ori încasărilor mai mici (funcție de contracte) sau a angajarilor de personal cu câstiguri salariale mici", se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Cele mai semnificative scăderi ale câstigului salarial mediu net, între 21% si 25%, s-au înregistrat în fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice, fabricarea produselor farmaceutice de bază si a preparatelor farmaceutice, tranzacții imobiliare, fabricarea hârtiei si a produselor din hârtie. De asemenea, reduceri între 15% si 20% au avut loc în fabricarea produselor de cocserie si a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, producția si furnizarea de energie electrică si termică, gaze, apă caldă si aer condiționat, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea echipamentelor electrice, cercetare-dezvoltare, activități profesionale, stiințifice si tehnice, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări si ale fondurilor de pensii), industria metalurgică.

Scăderi cuprinse între 12% si 14,5% au fost raportate si în extracția cărbunelui superior si inferior, extracția minereurilor metalifere, fabricarea produselor din tutun, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor, fabricarea substanțelor si a produselor chimice, construcții, activități de producție cinematografică, video si de programe de televiziune (inclusiv înregistrǎri audio si activități de editare muzicalǎ; activități de difuzare si transmitere de programe), fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice, alte activități extractive, activități auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activități de asigurare si fonduri de pensii), silvicultură si exploatare forestieră (inclusiv pescuit si acvacultură).

Usoare cresteri ale câstigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au înregistrat în sectorul economic în hoteluri si restaurante (3,4%), activități de postă si de curier (0,7%), alte activități de servicii (0,4%) si au fost cauzate în principal de aplicarea prevederilor legale pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată .

În sectorul bugetar s-au înregistrat usoare scăderi ale câstigului salarial mediu net față de luna precedentă, de 1,2% în sănătate si asistență socială, de 1,1% în administrația publică si de 0,6% în învățământ.

Valorile cele mai mari ale câstigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracția petrolului brut si a gazelor naturale (4.144 lei), iar cele mai mici în hoteluri si restaurante (972 lei).

Indicele câstigului salarial real pentru ianuarie 2014, calculat ca raport între indicele câstigului salarial nominal net si indicele prețurilor de consum, a fost de 91,5% față de decembrie si de 103,9% comparativ cu aceeasi perioadă a anului precedent.Față de luna octombrie 1990, indicele câstigului salarial real a fost de 121,4%, cu 11,2 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în decembrie 2013.

Cum arată noul program de guvernare: Lărgirea bazei de impozitare, impozit diferențiat si CAS-TVA reduse Lărgirea bazei de impozitare, o cotă redusă de TVA la produsele agroalimentare de bază cu condiția asigurării spațiului fiscal necesar, revenirea la TVA de 19% si reducerea CAS cu 5 puncte la angajator în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite sunt prevederile din noul program al Guvernului

"Simplificăm fiscalitatea si sporim competitivitatea fiscală a mediului de afaceri prin:

a) reducerea generală a impozitării;

b) lărgirea bazei de impozitare;

c) simplificarea sistemului de taxe;

d) cresterea colectării veniturilor bugetare;

e) reducerea evaziunii fiscale.

- Revenirea la un nivel de TVA de 19%, pe măsură ce cadrul fiscal-bugetar o va permite.

- Păstrăm plafonul de 16% si introducem, pe parcursul mandatului, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite, impozitul diferențiat pe venitul salarial cu deductibilități fiscale: cote de 8%, 12% si 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.

- Aliniem la media europeană redevențele încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului - Scutirea de impozitare, a profitului reinvestit, în utilaje si echipamente tehnologice, în măsura în care cadrul fiscal – bugetar o va permite

-Analizăm extinderea reducerii TVA la alte categorii de produse alimentare de la 24% la 9%.

Stimulăm astfel producătorii interni si reducem evaziunea fiscală din zona produselor alimentare.

- Reducem CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, în măsura în care cadrul fiscal – bugetar o va permite

- Reducem cheltuielile cu birocrația si fiscalitatea, prin desființarea unor tarife, avize, autorizații si prin simplificarea cadrului legislativ

- Cresterea progresivă a salariului minim pe economie până la 1.100 lei, până la sfârsitul anului 2016", se arată în document.

Administratorul Fondului Proprietatea propune ca suma de 648 milioane lei din profitul de anul trecut să rămână la dispozi1ia fondului Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, propune ca suma de 648,04 milioane lei din profitul de anul trecut să rămână nerepartizată, având în vedere că

ac1ionarii au aprobat deja o distribu1ie de 0,05 lei pe ac1iune prin diminuarea capitalului social.

Fondul a obținut anul trecut un profit de 682,15 milioane lei, cu 20,3% mai mare față de rezultatul înregistrat pentru anul 2012, susținut de vânzarea participației la Transgaz.Un procent de 5%, respectiv 34,1 milioane lei lei, va fi transferat la rezerve legale, astfel că suma de 648,04 miioane lei ar urma să rămâna la dispoziția Fondului.Acționarii au aprobat în AGA din 3 februarie diminuarea capitalului social de la 13,53 miliarde lei la 12,86 miliarde lei prin reducerea valorii nominale a acțiunilor Fondului de la 1 leu pe acțiune la 0,95 lei si distribuirea către acționari a diferenței de 0,05 lei pe acțiune.Distribuția de 0,05 lei pe acțiune ar fi echivalentul valorii unui potențial dividend pentru anul 2013, iar plata ar trebui să înceapă în termen de 30 de zile după ce diminuarea capitalului va intra în vigoare.

"O astfel de distribuire de numerar către acționari este o opțiune mai eficientă din punct de vedere fiscal pentru acționarii Fondului. Pe baza înțelegerii actuale a legislației fiscale din România, nu vor exista impozite în România pentru Fond sau pentru acționarii săi în legatură cu această distribuire, ceea ce înseamnă că numerarul încasat de acționari va fi mai mare cu impozitul care s-ar reține în cazul dividendelor", se arată într-un raport FP transmis vineri.

Diminuarea capitalului social este supusă avizării ASF, iar dacă această avizare, sau dacă un litigiu sau orice alt eveniment vor întârzia sau vor bloca distribuirea de numerar, administratorul fondului poate lua în considerare propunerea unei distribuiri de dividende din profiturile nerepartizate ale anului 2013, pentru a se asigura că acționarii vor primi o distribuire anuală în numerar, precizează sursa citată.Administratorul Fondului a primit aprobarea din partea acționarilor în AGA din noiembrie pentru lansarea celui de-al treilea program de răscumpărare si vrea să propună în AGA din 28 aprilie autorizarea celui de-al patrulea program de răscumpărare, pentru maxim 10% din capital.