62 de milioane de femei din Uniune au fost abuzate sexual sau fizic

Anchetă UE: 62 de milioane de femei din Uniune au fost abuzate sexual sau fizic. Situația în România.

O treime din femeile din Uniunea Europeană au fost victime ale violenței fizice si/sau sexuale după împlinirea vârstei de 15 ani, arată un raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), care a publicat miercuri rezultatele ale celei mai ample anchete din lume pe tema violenței împotriva femeilor. România este plasată la mijlocul acestor clasamente îngrijorătoare.

Numărul femeilor din Uniunea Europeană care declară că au fost cel puțin o dată victime ale violenței fizice si/sau sexuale, respectiv 62 de milioane, este aproape la fel de mare ca întreaga populație a Marii Britanii. La fel de mare este si numărul celor care au fost supuse violenței fizice sau sexuale în copilărie de către un adult, relevă rezultatele unui raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), publicat miercuri si transmis gândul.

De asemenea, 5% din numărul total al femeilor au fost violate, potrivit FRA. Dintre femeile care au fost supuse violenței sexuale de către o altă persoană decât partenerul, aproape una din 10 a declarat că în cel mai grav incident au fost implicați mai mulți agresori.

Alte statistici prezentate de FRA susțin că 22% dintre femei au fost supuse violenței fizice si/sau sexuale de către un partener si că 67% nu au raportat poliției sau altor organizații cel mai grav incident de violență la care au fost supuse de partenerii lor.

„Cifrele din această anchetă pur si simplu nu pot si nu trebuie ignorate. Ancheta FRA arată că violența fizică, sexuală si psihologică împotriva femeilor reprezintă o încălcare a drepturilor omului răspândită pe scară largă în toate statele membre ale UE”, a declarat directorul FRA, Morten Kjaerum, potrivit unui comunicat remis gândul. „Proporțiile uriase ale acestei probleme demonstrează că violența împotriva femeilor nu afectează numai câteva femei, ci are impact asupra întregii societăți, zi de zi”, a mai spus Kjaerum.

Printre celelalte constatări ale cercetării se numără faptul că 43% dintre femei au fost supuse,

fie de partenerul actual, fie de un fost partener, unor forme de violență psihologică. Exemple de astfel de forme de violență sunt: interdicția de a părăsi locuința sau umilirea în fața altor persoane. Totodată, 55% dintre femei au fost victime ale hărțuirii sexuale si, în cazul unei treimi din ele, agresorul a fost un sef, un coleg de serviciu sau un client. O altă problemă, mai nouă, o reprezintă hărțuirea cibernetică a femeilor: 20% dintre femeile din UE cu vârste cuprinse între 18 si 29 de ani ani au fost victime ale acestui fel de hărțuire cel puțin o dată.

Situația în România

România se află la mijlocul clasamentului în ceea ce priveste numărul de agresiuni fizice la adresa femeilor după vârsta de 15 ani. 29% dintre respondentele din țara noastră au avut astfel de experiențe, 0ările cu cele mai mari procente fiind Danemarca (48%), Finlanda (43%), UK si Franța (42%). Cele mai mici procente sunt în Austria (17%), Polonia (18%), Malta si Ungaria (19%)

Situația este similară si în ceea ce priveste agresiunea sexuală: 6% dintre românce se declară victime ale unei astfel de agresiuni. Cele mai mari procente sunt tot în Danemarca (19%), Olanda si Suedia (18%), Finlanda (17%). Țările cu cele mai mici procente sunt Portugalia (4%), Cipru, Ungaria si Polonia (5%).În schimb, România se situează, alături de Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Grecia, Belgia si Italia, printre primele state în ce priveste abuzul fizic sau sexual în ultimele 12 luni înainte de efectuarea anchetei.De asemenea, țara noastră are printre cele mai mici procente de hărțuire sexuală declarată de respondente, respectiv 32%, următorul loc si cel mai mic procent fiind în Bulgaria, 24%. La capătul opus al clasamentului, cu cele mai mari rate ale hărțuirii sexuale, se numără Suedia (81%), Danemarca (80%) si Franța (75%).

Detalii despre metodologie

În cadrul acestei anchete, care arată amploarea abuzurilor suferite de femei acasă, la serviciu, în public si în mediul online, au fost intervievate peste 42 000 de femei. Mărimea netă a esantionului a fost de 1.500 de respondente pe țară (cu excepția Luxemburgului, unde mărimea netă a esantionului a fost de 900 de respondente). Respondentele aveau vârste cuprinse între 18 si 74 de ani în momentul interviului. Toate respondentele au fost selectate aleatoriu, iar rezultatele studiului sunt reprezentative atât la nivelul UE, cât si la nivel național.Ancheta a adresat femeilor întrebări cu privire la experiențele de violen0ă fizică, sexuală si psihologică, inclusiv violență domestică. Au fost adresate si întrebări despre eventuale incidente de hărțuire prin urmărire si de hăr0uire sexuală, precum si despre rolul jucat de noile tehnologii în abuzurile suferite de femei. În plus, ancheta a cuprins si întrebări despre experiențele de violență trăite de respondente în copilărie.