Sinteza Stirilor de Joi 13.02.2013

Astazi vom prezenta sinteza stirilor din Romania si nu numai:

1. Guvernul vrea să renunţe la cota unică. IMPOZITAREA PROGRESIVĂ A SALARIILOR - 8%, 12% şi 16%, asumată în strategia fiscal-bugetară 2014-2016
2. Comisarul european Viviane Reding: Termenul "rom" nu înseamnă România
3. Nistor, AmCham: Avem atât de multe strategii în toate sectoarele încât mă întreb de ce o facem
4. România este o "economie a buncărelor": primeşte importuri, le prelucrează în buncăr şi le trimite la export
5. Salariul unui pilot de avion din SUA pleacă de la echivalentul unui vânzător de la McDonald's. Efectul: zeci de avioane ţinute la sol pentru că nu se găsesc profesionişti
6. Renault surprinde analiştii cu profit peste aşteptări, susţinut în special de Dacia
7. Lista achiziţiilor "ilegale" pe fonduri europene: Mercedes-Benz cu opţionale de 3.000 de euro, Nissan Juke, tablete şi telefoane mobile
8. Combustibilii, energia şi gazele au determinat saltul inflaţiei cu 0,9% în ianuarie. Dar inflaţia anuală a atins un nou minim istoric
9. Guvernul dă 50 de milioane de euro pentru reabilitarea litoralului, în staţiunea Mamaia

1. 

Guvernul vrea să renun e la cota unică. IMPOZITAREA PROGRESIVĂ A SALARIILOR -

8%, 12% si 16%, asumată în strategia fiscal-bugetară 2014-2016

Asumată în oferta electorală a USL, impozitarea diferen iată a veniturilor salariale a fost însusită de Guvernul Ponta în strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2014-2016. Astfel, executivul inten ionează introducerea unui nivel progresiv 8%-12%-16%, cote care vor fi aplicate pe grile de venit, fără a preciza în document care vor fi acestea din urmă.

Astfel, în noua formă a strategiei fiscal-bugetare 2014-2016, publicată pe site-ul Ministerului de Finan e după aprobarea sa de parlament la sfârsitul anului trecut, se prevede, la capitolul referitor la Codul Fiscal, ”introducerea impozitului diferentiat pe venitul salarial cu deductibilităti fiscale: cote 8%, 12% si 16 % ce vor putea fi stabilite pe grile de venit”. La pachet, guvernul îsi propune ”reducerea semnificativă a CAS cu 5 puncte procentuale începând cu luna iulie 2014, care prin măsurile ce vor fi întreprinse va avea un impact

bugetar neutru”.

Nicolăescu: PNL a propus măsura

Pe lista de asteptare pentru preluarea Ministerului de Finan e, Eugen Nicolăescu sus ine că măsura impozitării diferen iate a fost introdusă în programul de guvernare al USL la propunerea PNL si are drept scop ”reducerea fiscalită ii si sporirea competitivită ii fiscale a mediului de afaceri”.

”În strategia fiscală propusă pentru perioada 2014-2017 trebuie să se ia în considerare si o altă propunere a PNL care vizează reducerea semnificativă a CAS cu 5 puncte procentuale, începând cu luna iulie 2014, o măsură promovată si sus inută de către Partidul Na ional Liberal, atât în discu iile din cadrul Guvernului, cât si în cele cu partenerii interna ionali", sus ine Nicolăescu, într-un comunicat de presă.

2. 

Comisarul european Viviane Reding: Termenul "rom" nu înseamnă România

Cuvântul "rom" nu înseamnă România, nu vine de la România, este de părere comisarul european Viviane Reding, care a făcut apel la toate statele membre ale Uniunii Europene care au popula ie de etnie romă, care este în crestere, să creeze planuri de ac iune.Comisarul european pentru justi ie, Viviane Reding, vicepresedinte al Comisiei Europene, Viviane Reding, a declarat că termenul "rom" nu înseamnă România, potrivit Agerpres.

Afirma ia a fost făcută la prezentarea concluziilor din cadrul Comitetului Regiunilor, care a avut loc mar i la Bruxelles.

Vicepresedintele Comisiei Europene a răspuns unei interven ii a primarului comunei constăn ene Cumpăna, Mariana Gâju, presedinte al Asocia iei Comunelor din România, care a arătat că această localitate este una eterogenă, fiind compusă în cea mai mare parte din români alături de care locuiesc turci, tătari si romi.Primarul român a arătat că ara noastră nu trebuie să devină o intă a Uniunii Europene din acest punct de vedere, fiind necesară respectarea principiului liberei circula ii pentru to i cetă enii europeni pentru a putea munci si depăsi criza economică prezentă în toată Uniunea Europeană. Edilul a subliniat că numele de 'rom' nu vine de la români si că romii există atât în România, cât si în celelalte state europene.  

"Da, ave i dreptate, prieteni români, rom nu înseamnă România, nu vine de la România. Avem 12 milioane de romi, dintre care marea majoritate trăiesc în sărăcie cruntă în multe state membre (...) Avem cu to ii răspundere", a subliniat comisarul european.

Potrivit acestuia, cetă enii romi au mul i copii, ceea ce înseamnă că există o parte a popula iei care creste.

"Dacă acesti copii nu merg la scoală, următoarea genera ie de politicieni care vor sta în această sală vor vorbi despre aceeasi problemă, motiv pentru care rog toate statele membre să aibă planuri de ac iune pentru romi", a completat Viviane Reding.

Aceasta a remarcat că dezbaterile de gen privind popula ia romă durează de peste trei ani.Viviane Reding a mai spus că a primit foarte multe scrisori din partea diversilor primari, în primul rând din Fran a, care s-au plâns de comunită ile de romi.

3. 

Nistor, AmCham: Avem atât de multe strategii în toate sectoarele încât mă întreb de ce o facem?

România, odată cu aderarea la Uniunea Europeană si NATO, si-a pierdut două puncte majore de reper în ceea ce priveste direc ia politicilor de dezvoltare, ajungând în cele din urmă să continue ”paradigme învechite” în care fiecare sector economic primeste o mică parte de finan are si niciunul dintre ele nu se dezvoltă asa cum ar trebui, a declarat Valeriu Nistor, presedintele camerei de comer americane în România, AmCham.

”Avem atât de multe strategii în toate sectoarele încât mă întreb de ce o facem. După ce am intrat în NATO si UE am pierdut o intă generală, în spatele căreia oricare dintre noi puteam să ne organizăm ac iunile. Pornind de la ideea că această listă de subiecte a început să dispară, am început să ne gândim din punct de vedere economic care este modelul la care ne-am putea raporta în următorii ani”, a spus Nistor.

Astfel, resursele disponibile la nivel de economie sunt împăr ite ineficient, potrivit presedintelui AmCham, în condi iile în care autorită ile nu fac o diferen iere clară între zonele cu poten ial de crestere si cele unde ”sumele ob inute în cele din urmă sunt mai mici decât sumele investite în dezvoltare”.

”Am ajuns în acest loc continuând o paradigmă veche în care toate sectoarele primesc câte pu in. Chiar toate sectoarele au perspectivă să devină competitive? Ne plac? Continuăm să cărăm niste mituri legate de anumite activită i”, a mai spus Nistor, fără a preciza sectoarele care ar trebui finan ate cu prioritate, adăugând că ”ne punem foarte rar întrebarea dacă noi, luând în considerare felul în care ne-am dezvoltat până acum, avem ingredientele să ne dezvoltăm precum ările spre care privim”.

4. 

România este o "economie a buncărelor": primeşte importuri, le prelucrează în buncăr şi le trimite la export.

Economia României, asa cum este ea construită în prezent în ceea ce priveste mediul de afaceri, este o ”economie a buncărelor”, în care importurile sunt procesate si retrimise către export, ceea ce crează crestere economică dar nu si o îmbunătă ire a nivelului de trai, a declarat Florin Pogonaru, presedintele Asocia iei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Potrivit unei analize ZF, 61 din cei mai mari 100 de exportatori se regăsesc si între cei mai mari 100 de importatori.

”Trebuie regândit modelul de afaceri pe care îl avem azi orientat spre export.

Eu sunt pentru exporturi, dar dacă te ui i la modelul pentru export, acesta a creat o economie românească a buncărelor. Primeste importuri, le prelucrează în buncărul respectiv, firma respectivă, si livrează outputuri la export. Astfel creste economia fără crestere a standardelor de via ă”, a spus Pogonaru în cadrul Romanian Business Leaders Summit.

Potrivit acestuia, orice abordare pentru îmbunătă irea calită ii economiei si a standardului de via ă trebuie să pornască de la un guvern ”pro business”, care să îsi facă structura mai eficientă si să mizeze pe aspectele care au sanse reale de dezvoltare.

”Trebuie pornit de la a încuraja recrearea lan urilor de valori, a încuraja nu numai consumul de produse românesti ci si subcontractarea firmelor românesti. Ne interesează să mergem în licee să stârnim tineretul la programare 3D. Trebuie să facem lucruri cu curaj nu cu jumătă i de măsură”, a mai spus Pogonaru.

În ceea ce priveste statul, potrivit lui Pogonaru structura administrativă actuală este una ”înfundată”, cu ministere ”care nu au obiect de activitate”.

”Nu pot, ca om de afaceri, să nu remarc că există ministere care nu au obiect de activitate, că sunt ministri care au probleme politice mai mari decât orice altceva. Suntem între Ucraina si Ungaria, care nu sunt exemple pozitive. Trebuie să spunem cum ne definim si să rupem vechile paradigme. Vorbim despre stat mic si stat mare, dar problema României e de stat eficient. Există un stat înfundat, cu ministere care nu îsi au locul. Societatea românească nu va evolua prin revolu ii, ci incremental prin pasi mici”, a declarat presedintele AOAR.

5. 

Salariul unui pilot de avion din SUA pleacă de la echivalentul unui vânzător de la McDonald's. Efectul: zeci de avioane ţinute la sol pentru că nu se găsesc profesionişti.

O criză de pilo i de zboruri comerciale din SUA subliniază o fisură majoră în industria aeronautică aemericană, generândpierderi majore pentru companiile care, din lipsă de profesionisti, sunt nevoite să-si ină avioanele la sol, scrie Wall Street Journal.

Situa ia critică a devenit mai evidentă mar ea aceasta, când compania Republic Airways, unul dintre cei mai mari operatori americani, a anun at că va consemna la sol 27 din cele 243 de aeronave proprii, pentru că nu găseste pilo i califica i. Anun ul s-a tradus pe bursă într-o scădere de 4% a ac iunilor.

Salariile de debut pentru pilo ii de avion de pe cursele comerciale regionale din SUA pleacă de la 22.400 de dolari pe an, conform informa iilor furnizate de sindicate, însă unii operatori mai mici plătesc chiar si 15.000 de dolari pe an. Spre compara ie, un angajat McDonald's care munceste sase ore pe zi câstigă circa 13.000 de dolari pe an.

Companiile regionale sunt o verigă cheie în sistemul de transport aerian din SUA, operând curse subcontractate de la grupuri mai mari. Costurile sunt însă impuse de operatorul care externalizează rutele, o situa ie care for ează companiile mici să-si plătească angaja ii mai pu in, în încercarea de a fi profitabile.

Situa ia este agravată si de noile norme intrate în vigoare în luna august a anului trecut, conform cărora pilo ii de pe curse comerciale au nevoie de cel pu in 1.500 de ore de zbor, fa ă de 250 de ore în vechiul sistem. Noua reglementare presupune practic din partea pilo ilor costuri suplimentare de pregătire, în condi iile în care o oră de zbor de antrenament este taxată cu circa 57 de dolari. Andrew Finne, un pilot de 23 de ani, spune pentru WSJ că în cei patru ani de scoală de pilotaj a acumulat 380 de ore de zbor si datorii de 100.000 de dolari.

Un alt aspect îngrijorător în industria aviatică este numărul mare de pensionări asteptat în viitorul apropiat. Chiar si înainte de implementarea noilor norme, Autoritatea Aviatică din SUA anun ase în 2012 că a emis 54.370 de permise de zbor, în scădere cu 31% fa ă de anul anterior.

6. 

Renault surprinde analiştii cu profit peste aşteptări, susţinut în special de Dacia.

1,24 miliarde euro anul trecut, în urcare cu 59%, datorită cresterii volumului vânzărilor, generată în principal de Dacia, si reducerilor de costuri. Profitul Renault a urcat cu 59% în 2013, după cresterea vânzărilor, generată în principal de Dacia

Veniturile Renault au avansat anul trecut cu 0,5%, la 40,93 miliarde euro, potrivit raportului financiar prezentat joi de grupul francez. Volumul vânzărilor de autoturisme si vehicule comerciale usoare a urcat cu 3,1%, de la 2,548 milioane unită i la 2,628 milioane unită i, crestere de aproximativ 79.500 de masini.

Dacia a livrat anul trecut aproape 430.000 de masini, în urcare cu 19,3% fa ă de 360.000 unită i în 2012, generând astfel o crestere de peste 60.000 de autovehicule. Vânzările mărcii Renault au urcat anul trecut cu 0,4%, de la 2,122 la 2,131 milioane unită i.Profitul opera ional raportat de Renault pentru 2013 depăseste media estimărilor analistilor contacta i de Bloomberg, care anticipau un rezultat de 1,06 miliarde euro.

Compania prognozează vânzări si profit opera ional în crestere pentru acest an, în contextul stabilizării pie elor europene. Pe de altă parte, cresterile pie elor emergente, cea mai importantă dintre acestea fiind China, sunt "incerte" în viitorul apropiat, notează Renault.

Renault, de ine 43% din ac iunile Nissan, a anun at joi că inteste, în termen de trei ani, venituri anuale de 50 miliarde euro si un randament al vânzărilor de peste 5%. Obiectivul privind profitabilitatea se bazează în principal pe tăieri de costuri, inclusiv pe reducerea for ei de muncă si înghe area salariilor, măsuri agreate cu sindicatele în urmă cu un an.

Renault a fost singurul dintre cei mai mari cinci producători auto din Europa (UE plus Elve ia, Norvegia, Islanda) care a înregistrat anul trecut vânzări în crestere pe segmentul autoturismelor, potrivit datelor Asocia iei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Cresterea s-a datorat în principal mărcii Dacia, care a înregistrat vânzări în urcare cu 23%, acoperind declinul de 1,5% al mărcii Renault.Renault si Nissan, care au format o alian ă în

1999, intesc sinergii de cel pu in 4,3 miliarde euro până în 2016, prin intensificarea cooperării în zone precum dezvoltarea, produc ia, aprovizionarea si resursele umane. Renault a precizat joi că Nissan a contribuit cu 1,5 miliarde euro la profitul de anul trecut. De asemenea, directorul financiar al Renault, Dominique Thormann, a precizat într-o conferin ă că efectele varia iei de curs valutar au redus cu 619 milioane euro profitul opera ional de anul trecut.

7. 

Lista achiziţiilor "ilegale" pe fonduri europene: Mercedes-Benz cu opţionale de 3.000 de euro, Nissan Juke, tablete şi telefoane mobile.

Un automobil Mercedes-Benz de 42.000 de euro cu dotări op ionale precum asisten ă la parcare, scaune încălzite, tapi erie de piele si pachet de iluminare interioară, un SUV Nissan Juke, o tabletă Samsung si un telefon BlackBerry sunt câteva dintre produsele achizi ionate de Ministerul Afacerilor Europene si de autorită ile de management ale programelor de fonduri europene, potrivit unui raport al Cur ii de Conturi.

Cei 42.000 de euro ce au ajuns în conturile producătorului german de automobile au fost cheltui i în cadrul unui proiect din cadrul Programului Opera ional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), unul dintre cele mai controversate ca urmare a scandalurilor de corup ie ce au ajuns în lumina reflectoarelor în ultimii ani.

„Prin contractul de leasing au fost prevăzute dotări op ionale în valoare de 3.000 de euro reprezentând sistem de asisten ă parcare, scaune fa ă încălzite, volan si schimbător de viteze în piele, pachet iluminare interioară, care nu sunt necesare raportat la activită ile proiectului si nu respectă principiul unui management financiar riguros prin utilizare eficientă a fondurilor acordate prin proiect“, se arată în raportul Cur ii de Conturi. Automobilul Mercedes a fost o achizi ie în cadrul unui proiect care prevedea „dezvoltarea competen elor manageriale si antreprenoriale în vederea cresterii competitivită ii si valorificării oportunită ilor de afaceri“.Tot

în cadrul programului POSDRU a fost achizi ionat si un SUV Nissan Juke pentru un program ce îsi propunea să instruiască 60 de someri tineri si de lungă durată din Vâlcea si Dolj.

Reprezentan ii Cur ii Constitu ionale notează în raport că „achizi ia de astfel de autoturisme este o practică frecventă“. Neregulile ce au în centrul lor autoturismele nu apar însă numai în domeniul achizi iilor prin contracte de leasing. Spre exemplu, în cadrul proiectelor „O sansă în plus pe pia a muncii“ si „Centru de calificare si resurse pentru ocupare“ au fost rambursate cheltuieli reprezentând închirierea de autoturisme. Firma de la care s-a închiriat automobilul avea ca ac ionar majoritar beneficiarul proiectului pentru care fuseseră contractate fonduri europene.

În total, la nivelul autorită ilor de management au fost constatate nereguli la nouă contracte de achizi ie publică cu o valoare cumulată de 3,4 milioane de euro, din care valoarea corec iilor cu impact financiar în cheltuielile declarate Comisiei Europene în 2012 a fost de 0,6 milioane de euro.La nivelul organismelor intermediare au fost descoperite deficien e cu impact financiar în cheltuielile declarate Comisiei Europene în valoare de 4,2 mil. euro.Principalele constatări rezultate în urma verificărilor au relevat abateri de 4,2 mil. euro si plata către beneficiari a unor cheltuieli apreciate ca fiind neeligibile în sumă de 16.000 de euro.

8. 

Combustibilii, energia şi gazele au determinat saltul inflaţiei cu 0,9% în ianuarie. Dar inflaţia anuală a atins un nou minim istoric.

Rata anuală a infla iei a ajuns la un minim istoric de 1,06%, ajutată si de efectul de bază, după ce anul 2013 s-a încheiat cu cea mai mică infla ie din 1990 încoace, de 1,55%.

Modificarea modului de calcul al accizelor a dus la o crestere importantă în ianuarie a tarifelor la tutun (2,99%) si combustibili (1,1%), dar a urcat si tarifele la energia electrică (0,9%) si pre urile la gaze (1,2%). Cresteri importante de pre uri s-au înregistrat si la legume (6,37%) si fructe (1,57%). Cu toate acestea, infla ia anuală a fost sub inta BNR, ceea ce este îngrijorător deoarece reflectă consumul foarte redus al popula iei, după cum spun analistii.

Trendul descendent al infla iei si cererea de consum încă slabă ar putea încuraja BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare, ceea ce ar putea antrena scăderea dobânzilor la împrumuturi si relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei.Evolu ia consumului si a infla iei încurajează relaxarea în continuare a politicii monetare.

Pre urile mărfurilor alimentare si nealimentare au crescut în ianuarie cu aproximativ 0,9% fiecare, iar tarifele serviciilor au urcat cu aproape 0,7%, conform datelor anun ate de Institutul de Statistică.„Diferen a dintre previziunile noastre si rata reală a fost determinată de faptul că am luat în considerare o crestere mai mică a pre urilor produselor alimentare si a unor produse nealimentare“, spune Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank.Având în vedere ponderea mare a produselor alimentare în cosul de consum, de 37,6%, avansul pre urilor acestora a avut o contribu ie de 0,32 puncte procentuale la infla ia totală. În cazul produselor nealimentare ponderea este de 43,9%, iar influen a asupra infla iei totale a fost de 0,4 puncte

procentuale, a arătat Cozmâncă.

Situarea infla iei sub inta BNR chiar si în conditiile cresterii pre urilor administrate la energie este o dovadă îngrijorătoare a consumului foarte redus al popula iei, sus ine Eugen Sinca, analistul-sef al BCR. „Infla ia de baza CORE 2 ajustat, o măsură a cererii de consum din economie, este în teritoriul negativ pentru a patra lună la rând si sugerează nevoia relaxării suplimentare a politicii monetare, prin reducerea rezervelor minime obligatorii.“

Pentru 2014 analistii anticipează că infla ia va continua să oscileze în primele luni în jurul pragului minim de 1,5%, însă, ulterior, va creste spre 3-4%. Banca centrală a majorat prognoza de infla ie pentru finele anului 2014, de la 3% la 3,5%, după ce a luat în calcul impactul majorării impozitelor si taxelor. Uinta de infla ie a BNR este de 2,5%

Ă/- un punct procentual.Anul trecut produc ia agricolă foarte bună si reducerea TVA la produsele de panifica ie au dus infla ia la 1,55%, nivelul minim al ultimilor 24 de ani, infla ia încadrându-se la limita inferioară în intervalul intit de BNR pentru 2013, de 1,5-3,5%. Infla ia a scăzut puternic în lunile de toamnă, sub 2%, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%.

9. 

Guvernul dă 50 de milioane de euro pentru reabilitarea litoralului, în staţiunea Mamaia.

Guvernul va finan ța cu 227,3 milioane lei (50,7 milioane euro) lucrări de protec ie si reabilitare a părț ii sudice a litoralului românesc, în zona staț iunii Mamaia, fințan are care va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat si alte surse si poate fi actualizată ulterior. Lucrările vor fi efectuate în perimetrul sta iunii Mamaia, între hotelurile Rex si Sulina si Vila Turturica (sta ie barieră intrare). Investi ia va fi esalonată pe trei ani, conform hotărârii aprobate de Guvern.

Anul trecut au fost semnate contracte de finan țare pentru proiecte în valoare de peste 600 de milioane de euro, în cadrul Programului Opera țional Sectorial (POS) Mediu, printre acestea numărându-se un contract de peste 170 de milioane de euro pentru reabilitarea a sapte kilometri de plajă. Contractul pentru finanț area proiectului "Protec ția si reabilitarea păr ții sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanț a si Eforie Nord" a fost semnat la sfârsitul lunii aprilie.Prin acest proiect sunt propuse măsuri de protec ie a eroziunii costiere împotriva riscului de eroziune, pe o lungime de peste 7 kilometri de plajă, în cinci zone prioritare din partea sudică a litoralului românesc al Mării Negre: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis

Centru, Tomis Sud si Eforie Nord.Investi ia ar urma să fie finalizată la sfârsitul anului 2015. Valoarea proiectului este de 170.450.084 de euro, din care 145.680.660 de euro finan are nerambursabilă din Fondul de Coeziune, 24.726.008 de euro finan are nerambursabilă de la bugetul de stat si 43.416 de euro contribu ia beneficiarului (Administra ia Na ională Apele Române, prin Administra ia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral).

Toată lumea constată că pia a de capital e primitivă si nu ajută prea mult economia. Dar cei care trebuie să miste lucrurile nu vor revolu ii, ci evolu ii După foarte mul i ani, Bursa a reusit să aducă la aceeasi masă Guvernul, BNR si ASF pentru a le prezenta principalele piedici pentru investitori.

Avem nevoie să dezvoltăm pia a de capital ca alternativă de finan are a economiei, trebuie să câstigăm încrederea investitorilor si să eliminăm barierele care limitează sau îngreunează au luat ieri cuvântul la conferin a cu tema „Crearea unei pie e de capital interna ionale în România“, organizată de Bursa de Valori Bucuresti sub patronajul Băncii Na ionale a României cu parteneriatul Autorită ii de Supraveghere Financiară (ASF).

O conferin ă istorică, au spus unii dintre participan ii la eveniment, având în vedere că în aceeasi sală (unde în urmă cu mai mult de 17 ani BVB îsi începea tranzac ionarea) s-au aflat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Victor Ponta, primul-ministru al României, Daniel Dăianu, prim-vicepresedintele ASF, Steven Maijoor, presedintele ESMA (autoritatea de supraveghere europeană), alături de Ludwik Sobolewski, CEO-ul Bursei de Valori Bucuresti, dar si sefi de bănci, presedin i de SIF-uri, directori de companii listate, manageri de fonduri de pensii si de fonduri mutuale, sefi de firme de brokeraj, reprezentan i ai guvernului si numerosi reprezentan i ai ASF si ai BVB.

Sala Miti ă Constantinescu în care au loc de obicei conferin ele de la BNR era neîncăpătoare pentru toată lumea prezentă, ceea ce arată că după mul i ani dezvoltarea bursei de la Bucuresti devine o temă de interes.

Acest lucru a fost afirmat încă din deschiderea conferin ei de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a afirmat că „dezvoltarea bursei este un aspect important la nivel macroeconomic, în contextul în care băncile au reticen e în reluarea finan ării sectorului privat“. Mesajul a fost întărit de premierul Victor Ponta: „România are nevoie de mai mult capital. Avem resursele materiale necesare si resursele umane, însă fără capital economia nu se poate dezvolta. Avem nevoie de dezvoltarea pie ei de capital în România“. Iar speakerii care au urmat au preluat si întărit această idee.

În ceea ce priveste solu iile de dezvoltare a pie ei, iar principala temă a conferin ei a fost eliminarea barierelor sistemice care frânează dezvoltarea (opt bariere identificate de participan ii de pe pia a de capital, prezentate ieri într-un raport publicat cu ocazia conferin ei), discursurile oficialilor prezen i au fost mai nuan ate.

De exemplu, Mugur Isărescu a vorbit despre necesitatea că măsurile de dezvoltare a pie ei nu trebuie să facă distinc ie între investitorii români si cei străini si nici ca de la suprareglementarea pie ei de capital să se treacă în extrema cealaltă. „O capcană ar fi ca după 20 de ani în care pia a de capital din România si bursa au evoluat cum au evoluat să vrem acum să le facem pe toate. Dacă cuvintele mele nu vor fi în elese gresit, as prefera o evolu ie rapidă unei revolu ii asa, vrem să schimbăm peste noapte lucrurile.“

Daniel Dăianu, prim-vicepresedintele ASF, a arătat că problemele pie ei nu in doar de cele opt bariere, pe care comunitatea pie ei de capital vrea să le elimine, deoarece aceste bariere existau si în perioada de boom (2005-2007). „Avem o pia ă de capital imatură, primitivă, fapt care nu este neapărat un handicap în momente de turbulen e pe pie ele financiare ale lumii.

Avem impedimente de ordin institu ional, inclusiv la institu iile pie ei: la Depozitarul Central, la Bursa de Valori Bucuresti, la intermediari. Stim că avem slăbiciuni si în actul de supraveghere.“ Asadar, mesajele oficialilor au îndemnat mai curând la pruden ă în ceea ce priveste schimbările care vor fi făcute pe pia a de capital. Directorul general al Bursei de Valori Bucuresti a avut însă un răspuns energic la discursurile precedente, arătând că eliminarea barierelor de acces la pia ă reprezintă doar o intrare în normalitate, doar vindecarea unei burse care „are febră“ si nicidecum o revolu ie. El a subliniat că fără măsuri rapide în această direc ie, bursa de la Bucuresti va fi un proiect esuat.

„Vrem să avem la Bucuresti unul din liderii regiunii, dar si în 2007, în perioada de boom BVB avea tranzac ii zilnice de 25 mil. euro, de zece ori mai mici decât cele de la Varsovia. Pia a locală de capital se usucă, aproape că moare, din cauză că nu este un loc atractiv si marii jucători din economie preferă să se finan eze din afară. Companiile mici si mijlocii nu se pot finan a pentru că pia a de capital este seacă. Economiile românilor nu pot investi în economia locală pentru că pia a de capital nu este lichidă. Fondurile de pensii private nu au în ce să investească locală si cumpără în principal titlurile de stat. Pia a de capital are nevoie de măsuri de creare de lichiditate, lucru mai valoros decât aurul pe pie ele financiară, si de crearea de

valoare. Lichiditatea este aerul pie ei de capital“, a spus Sobolewski.

El a mai spus că pentru a face primii pasi pentru dezvoltarea pie ei de capital nu este nevoie de investi ii majore, ci „de inteligen ă si de cuvinte care să schimbe lucrurile“, făcând referire la schimbările necesare în legile si regulile care reglementează piat a. 

Raportul prezentat ieri, realizat de un grup de lucru care cuprinde liderii celor mai importante entită i participante pe pia a de capital, a identificat opt bariere care frânează accesul la pia ă, printre care: birocra ia de care se lovesc investitorii străini care vor să-si deschidă cont în România, procedurile greoaie de vot în AGA, neexisten a unui sistem unitar de distribuire a dividendelor, neclarită ile fiscale, costurile ridicate de tranzac ionare (ale ASF si BVB) si durata lungă de pregătire a IPO-urilor. Toate aceste bariere pot fi eliminate prin reglementări ale ASF si Ministerului de Finan e si ar avea ca efect cresterea atractivită ii pie ei locale pentru investitorii străini si, pe viitor, promovarea bursei de la Bucuresti în categoria pie elor

emergente, care ar direc iona fluxuri mai mari de capital spre pia ța locală. 

Conducerea BVB speră să elimine cele opt bariere în următoarele trei luni, iar Mircea Ursache, vicepresedintele ASF pentru pia a de capital a declarat că este deschis la discu ii. Rămâne de văzut dacă toate discursurile de ieri nu vor rămâne doar la stadiul de declara ii, asa cum s-a întâmplat de atâtea ori în trecut.