Street Delivery

Strada Arthur Verona

Strazile metropolei sunt cucerite de masini. Am crescut in ecosistemul asta ranit, ne-am adaptat lui din nevoie, ni se pare aproape firesc sa ne strecuram pana si pe trotuar.

Rareori ne intrebam de ce un cetatean cu automobil e indreptatit sa ocupe de 6 ori mai mult spatiu decat un pieton. Cine decide ca valoarea unei case vechi de 200 de ani este egala cu pretul terenului minus costul demolarii? De ce sa nu desenam peste afise si panouri care ne intoxica privirea? De ce (in multe parcuri inca) n-avem voie pe iarba? "Lacul nu e piscina ta", ne-admonesteaza Administratia. Dar a cui e?

Pistele de biciclete au fost facute - pe trotuar! - ca sa mai bifam ceva pe listele de la Bruxelles. Sunt folosite, in schimb, tot ca spatiu de parcare, ca extensii pentru terase sau pentru tomberoanele uitate in centrul orasului. Bicicleta e un moft, asa ca la metrou n-ai voie cu ea decat sambata, duminica si de sarbatori.

Cum te descurci in orasul asta daca se intampla sa te afli intr-un scaun cu rotile?

Ati observat ca langa noile monumente "de for public" infipte in tesutul orasului apare mereu cate o dugheana cu paznic, sa nu le "vandalizam"?

Strada n-a fost dintotdeauna un spatiu ostil. Acum mai putin de un secol lucrurile stateau altfel. Omul avea prioritate.

Street Delivery e incercarea noastra de a intoarce strada, macar pentru cateva zile pe an, catre omul-pieton, in ipostaza lui naturala. Asa ca o inchidem pentru masini si o deschidem pentru tine.