O nouă strategie de parteneriat de
tara între România si Banca Mondială, pe patru ani
Board-ul Băncii Mondiale a aprobat Strategia
de Parteneriat de țară pentru România pentru perioada 2014-2017, care susține
convergența României către nivelul de venit din UE.
Strategia se axează pe trei piloni
principali, respectiv susținerea cresterii economice si crearea de locuri de
muncă, cresterea nivelului de incluziune socială si crearea unui guvern modern
de secol 21, potrivit informațiilor transmise de instituția financiară internațională.
Banca Mondială a decis să acorde un prim
împrumut de 750 mil. euro, destinat modernizării finanțelor publice si îmbunătățirii
funcționării piețelor cheie. Împrumuturile de la Banca Mondială sprijină
măsurile esențiale de reformă pentru consolidarea managementului datoriilor
publice, cresterea calității cheltuielilor publice, si îmbunătățirea performanței
întreprinderilor de stat si a funcționării piețelor de capital, imobiliară si a
energiei, toate acestea fiind esențiale pentru dezvoltarea sectorului privat.
Seria împrumuturilor pentru sprijin bugetar
(DPL) se bazează pe împrumuturile anterioare pentru sprijin bugetar acordate
României si vine în completarea programelor în curs de desfăsurare cu Uniunea
Europeană (UE) si cu Fondul Monetar Internațional (FMI).
“Sunt optimistă în ceea ce priveste viitorul
României si, dacă procesul de reformă este aprofundat si susținut, sunt
convinsă că o convergență cu venitul mediu la nivelul Uniunii Europene va
reveni la un ritm similar cu cel anterior crizei economice”, consideră
Elisabetta Capannelli, manager pe țară al Băncii Mondiale pentru România.
Conform noii strategii, Banca Mondial va
acorda împrumuturi si va furniza servicii de asistență tehnică. Divizia Băncii
Mondiale pentru sectorul privat, IFC, va colabora cu intermediarii financiari
pentru a sprijini întreprinderile mici si mijlocii, pentru a furniza
împrumuturi pentru populație si cofinanțare pentru programe ale UE, dacă este
cazul. IFC ‚si propune să susțină cresterea competitivității României în producția
de bunuri primare, procesarea alimentelor si băuturilor, si comerțul cu
amănuntul si va veni în completarea activităților Băncii Mondiale în domenii ca
infrastructura, inclusiv prin parteneriate public-privat cu accent pe eficiență
energetică, inovație si noi tehnologii, în special pentru exportatori.
ÎN TOP 20 SUNT 18 COMPANII STRĂINE
SI DOUĂ ROMÂNESTI, CU CAPITAL DE STAT.
NICIUNA CU CAPITAL PRIVAT ROMÂNESC
Cei mai mari 20 de jucători din
economie au afaceri de 30 miliarde de euro pe an
Cele mai mari 20 de companii din economia
românească dețin 12% din cifra de afaceri a tuturorcompaniilor, care se ridică anual la circa
250 mld. euro, iar topul este dominat de societăți active în industria energetică.
Astfel, 11 din cei mai mari 20 de jucători
provin din industria de petrol, gaze sau electricitate.
Acest top este obținut pe baza datelor din
„Anuarul de business al României - Cei mai mari jucători din economie 2014“, realizat pentru
al nouălea an consecutiv de ZF. Anuarul de business, prima inițiativă de acest gen din
presa de business locală, va fi lansat marți în cadrul evenimentului „Cei mai mari jucători din
economie 2014“, care va avea loc începând cu ora 9.00 la hotelul Radisson Blu din Capitală.
Catalogul analizează peste 750 de companii
din 80 de domenii de activitate din economia locală si arată care sunt companiile lider
de piață, cine sunt cei mai profitabili jucători din economia locală, cine a făcut cele mai mari
angajări sau cum s-au schimbat ierarhiile în ultimii ani.
Anul 2013 a fost marcat de „detronarea” OMV Petrom în topul celor mai mari companii din economia românească în funcție de cifra de
afaceri de către Automobile
Dacia, cel mai mare producător local de automobile, care a
terminat anul cu un rulaj de 18,4 miliarde de lei ( 4,2 mld. euro), cu un plus de aproape 45% față
de anul anterior pe baza a cresterii producției si integrării societății Renault Industrie Roumanie. Compania era responsabilă de producția
unită ților CKD ( masini dezasamblate ce sunt
trimise către celelalte uzine unde sunt asamblate modele pe platforma Logan).
Pentru OMV Petrom, anul trecut a fost unul
în care compania a scris istorie. Chiar dacă afacerile OMV Petrom au scăzut în 2013 cu 7%
comparativ cu anul anterior, până la aproximativ 4 mld. euro, compania a
înregistrat un proft record de peste un miliard de euro, potrivit datelor publicate de OMV Petrom si
unui chestionar completat de compania petrolieră si trimis către ZF.
Topul celor mai mari jucători din economia
românească este dominat de companii din energie si doar patru companii - Automobile Dacia,
Ford România, British
American Tobacco (BAT) si ArcelorMittal Galați - sunt active în industrie. Pentru industria auto, anul 2013 a fost
anul în care producția de masini a ajuns la un nivel
record si în care vânzările au fost pe minus, fiind al saselea an de scădere. Pe de altă parte,
pentru retail - care a dat în top trei companii - deschiderile de magazine au adus cresteri
ale afacerilor pentru majoritatea jucătorilor. Cei mai mari retaileri prezenți în topul realizat de
ZF sunt Kaufland, Carrefour si
Selgros. Dacă retailerul Kaufland a terminat anul cu un
plus la afaceri, Carrefour si Selgros au înregistrat stagnări, respectiv scăderi, conform datelor
centralizate de ZF, care a luat în considerare pentru realizarea topului datele furnizate de
companii si cele publice de la Registrul Comerțului si Ministerul de Finanțe. În top ar mai putea
intra si companii precum Auchan
sau Metro. Dacă majoritatea retailerilor au terminat
anul 2013 cu un plus la afaceri, nu acelasi lucru se vede si în industria telecom, unde cei doi
mari jucători care au intrat în top 20 - Orange si Vodafone - au avut rezultate similare cu
cele din anul precedent.
O altă surpriză a anului 2013 a venit din
industria țigaretelor, unde liderul pieței British American Tobacco a înregistrat un profit de 90 mil.
euro si a avut un rulaj cu 6% mai mare comparativ cu anul 2012, ajungând la 6,9 mld. lei (1,56
mld. euro).
În topul realizat de ZF se regăsesc două
companii cu capital de stat:Electrica Furnizare si Romgaz, care
a luat nastele prin fuziunea fostelor filiale Electrica Furnizare Muntenia Nord, Electrica Furnizare
Transilvania Nord si Electrica Furnizare Transilvania Sud. Această fuziune a dus Electrica Furnizare în
topul celor mai mari 20 de companii din România. În schimb, nicio afacere antreprenorială nu
a intrat în clasament.
Impactul taxei pe stâlp asupra
profitului impozabil. Exemplul unei companii care deține o construcție de 25 mil.euro
Investitorii străini solicită guvernului
eliminarea impozitului pe construcții speciale în forma actuală deoarece va genera pierderi mari
pentru companii, prin dublarea sau chiar triplarea impozitului pe profitplătit în anumite
industrii, iar pe termen mediu si lung ar putea duce la falimente si concedieri. Impozitul pe
construcțiile speciale, cunoscut sub denumirea de „taxa pe stâlp“, a intrat în vigoare la începutul
acestui an, iar în absența normelor metodologice a stârnit până acum numeroase interpetări si
controverse. Primul termen de plată este pe 26 mai. Impozitul pe construcțiile speciale se
calculează prin aplicarea a 1,5% la valoarea contabilă brută a tuturor construcțiilor existente în
patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, pentru care nu se datorează impozit pe
clădiri.
Consecințe ale implementării
impozitului pe construcții în viziunea Consiliului Investitorilor Străini (FIC)
Reducerea investițiilor/ renunțarea
la investiții
Se creează premisele reducerii investițiilor
în sectoare economice strategice din cauza cresterii cu 1,5%/an a costurilor, fapt ce va avea
drept consecință stoparea dezvoltării economice, în condițiile în care ne dorim tocmai o
dezvoltare economică continuă si sustenabilă. Acolo unde noile condiții de piață nu permit cresteri
de prețuri/tarife este cel mai probabil ca acest impozit să conducă la renunțarea la anumite proiecte
de investiții.
Comunicațiile electronice
Există o mare diferență între operatorii
care dispun de infrastructură proprie si cei care utilizează infrastructura terților. Acestia
din urmă vor fi afectați doar într-o mică măsură de noul impozit si doar în cazul în care
proprietarii vor transfera o parte din costul cu impozitul în prețul chiriei. Se creează astfel premisele pentru
distorsionarea concurenței.
Producția de țiței si gaze
La încetarea concesiunii petroliere,
bunurile concesionate si cele rezultate din activitățile petroliere se restituie/trec în proprietatea
statului, motiv pentru care respectivele bunuri ar trebui să fie exceptate de la plata impozitului pe
construcții.
Energie si utilități
Orice impunere suplimentară necorelată cu
mecanismele de tarifare poate genera efecte în cascadă greu de cuantificat. De exemplu,
preluarea rețelelor plătite de utilizatori în patrimoniul operatorilor de utilități reprezintă o
obligație legală care atrage si obligația întreținerii si modernizării respectivei rețele, iar aceste
costuri nu sunt recunoscute de către reglementator.
Finanțările din energie
Finanțările investițiilor din industria
energetică vor fi afectate de acest impozit întrucât planurile de afaceri depuse pentru finanțări nu au
prevăzut acest cost.
Agricultura
Întrucât agricultura reprezintă un motor de
crestere al economiei care trebuie susținut în continuare, ar fi oportună exceptarea de la
plata impozitului a anumitor construcții precum sere, silozuri si altele. Mai mult, datorită
faptului că impozitul se aplică persoanelor juridice, se creează distorsiuni concurențiale între
acestea si persoanele fizice care desfăsoară aceeasi activitate.
Aplicare asupra investițiilor deja
făcute
Impozitul este calculat asupra unor investiții
deja făcute în perioade anterioare, în care acest cost nu a putut fi previzionat, iar condițiile
pieței erau diferite. Astfel, cel mai probabil, acest cost va fi recuperat prin încorporarea acestuia
în prețurile practicate, ceea ce va conduce la un efect negativ asupra consumului populației si
inflației.
Cât câstigă un angajat la Dacia.
Cresterea producției de automobile Dacia nu s-a văzut doar în cifre, ci si în buzunarele
angajaților
Cresterea producției de automobile Dacia nu
s-a văzut doar în cifre, ci si în buzunarele angajaților. Salariul mediu brut a crescut în
2013 cu 13,4% față de anul precedent si cu aproape 66% față de 2009.
Dacă în 2009 salariul mediu în uzină era de
sub 1.900 de lei, la finalul anului 2013, salariul a crescut la 3.154 de lei, adică aproape dublu
comparativ cu media industriei la nivel național. În plus, negocierile dintre conducerea Dacia
si sindicat au adus angajaților o crestere brută de 180 de lei, adică o crestere netă de 150 de
lei, pe lângă o primă excepțională de 360 de lei în mai si una de 1.400 de lei brut pentru
rezultatul anului 2013.
Automobile Dacia a ajuns la finalul celor
cinci ani de criză (2009-2013) la o cifră de afaceri record de 4,16 miliarde de euro, de două ori
mai mare decât în 2009, dar si la cel mai mare profit din ultimii sase ani, de 76 mil.
euro.
În acelasi interval, Renault a investit
aproape 800 mil. euro în România, dintr-un total de 2,2 miliarde de euro investite între 2000 si
2013, potrivit datelor companiei. Investițiile au fost realizate pe măsură ce în uzina Dacia au
intrat în producție Sandero Stepway (în 2009), Duster (în 2010), iar pe final noile generații ale
Logan si Sandero (în 2012), urmate în 2013 de noul Duster facelift. De asemenea, tot la Mioveni
a intrat în producție un nou motor de ultimă generație, de 0,9 litri TCe supraalimentat
pe benzină, pe lângă cele de 1,4 si 1,6 litri. Cresterea puternică de 45% a cifrei de
afaceri de la 2,86 mld. euro în 2012 la 4,16 mld. euro în 2013 vine în condițiile în care si producția
uzinei a crescut anul trecut, atingând un nivel record de 342.610 masini asamblate la Mioveni, în
crestere cu 16% față de anul anterior. Accelerarea businessului vine în contextul
în care în noiembrie 2012 francezii au decis ca în România să se producă la Mioveni si noua
generație a lui Renault Symbol, model realizat pe
aceeasi platformă cu Logan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu