Declaratiile lui Basescu privind iesirea din criza a Romaniei

Băsescu: România stă bine, după cum a ieşit din criză, totul e să nu mai mărim taxele la nesfârşit

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Bruxelles, după Summit-ul UE-Africa, că este extrem de important ca România să revină în Africa, adăugând că ţara noastră stă bine, după modul în care a ieşit din criză, totul este să nu mai fie mărite taxele la nesfârşit. 

Eu am încercat înainte de revoluţia arabă, cu deplasările în Egipt, în Libia, însă probabil acum, după acest val de destabilizare care a trecut, ar trebui să revenim la proiectul de a ne întoarce în Africa", a spus preşedinteleTraian Băsescu.

El a arătat că aceasta este o piaţă pe care România poate fi extrem de competitivă şi "este păcat să nu ne lărgim orizontul".

"Noi am obişnuit să ne autoflagelăm", a mai spus preşedintele, spunând că, la nivelul Uniunii Europene, contribuţia industriei în PIB este de 15%, iar în România producţia industrială ocupă 30% din PIB.

Iohannis: Acciza la carburanţi ar fi putut fi evitată. Va duce la creşterea multor preţuri în lanţ

Prim-vicepreşedintele PNL Klaus Iohannis a afirmat, joi, într-o conferinţă de presă, că acciza la carburanţi "va duce la creşterea multor preţuri în lanţ" şi consideră că aceasta "ar fi putut fi evitată".

Klaus Iohannis a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre introducerea accizei la carburanţi, el răspunzând că aceasta "ar fi putut fi evitată".

"Eu cred că ar fi putut fi evitată. Discuţia a pornit de la un program pe care l-a prezentat PNL, care a propus introducerea unui cuantum suplimentar în acciză, dar cu destinaţie clară şi precisă: autostrăzi. Treaba cu autostrăzile nu ştiu în ce măsură mai este de actualitate, dar văd că treaba cu acciza a fost preluată şi, cu siguranţă, va duce la creşterea multor preţuri în lanţ", a declarat Iohannis.

Acesta a menţionat că în propunerea PNL de majorare a accizei la carburanţi "exista o corelare între această acciză suplimentară şi lucrările prevăzute foarte clar pentru dezvoltarea reţelei de autostrăzi, evident, acelea care nu pot fi finanţate din bani europeni".

Întrebat unde consideră că se vor duce aceşti bani, Iohannis a răspuns că "nimeni nu poate spune", ceea ce se afirmă în spaţiul public fiind doar "discuţii la televizor". "Sunt doar discuţii la televizor. Mulţi nu ştiu cum să gestioneze un buget. Nimeni nu poate spune unde se duc, fiindcă tot ce se colectează ajunge în buget, care este partea de colectare,

şi tot ce se cheltuie este pe cu totul alt capitol. Nu există o corelare între un venit şi o cheltuială decât dacă se stabileşte această corelare prin lege specială or, aşa ceva nu s-a făcut şi se pare că nu s-a dorit, de accea, nu vă poate spune nimeni şi nu poate să dea nimeni răspuns la treaba asta", a explicat Iohannis.

Acesta a precizat că rareori sunt dorite corelările între venituri şi cheltuieli.

"Aceste corelări sunt relativ complicate şi, de regulă, nu sunt agreate fiindcă dacă colectezi o sumă mare pentru autostrăzi şi nu o cheltui acolo, atunci oamenii vor veni şi vor întreba ce s-a întâmplat. Aşa, intră în oala mare şi... asta e", a spus Ioahannis.

Iohannis a mai afirmat că "românii vor fi foarte nemulţumiţi şi pe bună dreptate", odată cu scumpirile de la 1 aprilie.

Majorarea accizei pentru carburanţi, de 7 eurocenţi pe litru, a intrat marţi în vigoare, având ca efect creşterea cu 0,41 lei/litru a preţului la benzina cu plumb şi fără plumb, motorină şi petrolul folosit drept combustibil pentru motor (kerosen), potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor.

Potrivit calculelor anunţate anterior, acciza pe carburanţi va aduce la buget circa 2,5 miliarde lei.

Iniţial, Guvernul intenţiona să aplice acciza de 7 eurocenţi la începutul anului, modificarea fiind însă amânată pentru 1 aprilie.

Această măsură a generat controverse aprinse între premier şi preşedintele Traian Băsescu, acesta din urmă refuzând să promulge bugetul pe 2014 cu majorarea accizei la carburant şi să semneze memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), document care încheia evaluarea derulată la finele anului trecut de finanţatorul extern. Ulterior, după diverse variante discutate şi negociate, prim-ministrul a anunţat că va amâna cu trei luni, până la 31 martie 2014, majorarea accizei la benzină şi motorină, iar şeful statului a acceptat să promulge bugetul în aceste condiţii.

Guvernul a adoptat, în şedinţa miercuri, ordonanţa de urgenţă privind returnarea transportatorilor a 4 cenţi din acciza de 7 eurocenţi la carburanţi, a anunţat premierul Victor Ponta, care a solicitat ca Ministerul Finanţelor împreună cu ANAF să elaboreze o procedură transparentă în acest sens.

De asemenea, reducerea este aplicată şi pentru transporturi poştale efectuate în cadrul unui serviciu universal cu autovehicule sau ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului poştal şi cu o greutate brută autorizată de cel puţin 3,5 tone.

Condiţiile, procedura şi termenele de restituire vor fi stabilite prin hotărâre a guvernului.

Tot miercuri, preşedintele Traian Băsescu a transmis deputaţilor şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, o scrisoare deschisă în care le cere să respingă ordonanţa care introduce acciza suplimentară pe combustibil şi a făcut un apel către aceştia să pună interesul românilor mai presus de interesul baronilor locali.

Preşedintele arăta în scrisoare că "această taxă este abuzivă şi profund nocivă pentru o mare parte a mediului economic şi populaţie", iar "odată cu intrarea în vigoare a ordonanţei privind compensarea parţială în cazul transportatorilor rutieri, această taxă devine şi discriminatorie".

RAPORT: Independenţa justiţiei, ameninţată în 2013 prin acţiuni ale mass-media, Guvernului şi Parlamentului

Instanţele şi parchetele consideră că independenţa justiţiei a fost ameninţată, în 2013, în principal prin acţiuni ale mass-media, Executivului şi Legislativului, rezultă din Raportul privind starea justiţiei pe2013, publicat joi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Raportul privind starea justiţiei în anul 2013 urmează să fie prezentat în şedinţa de joi a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

"În ceea ce priveşte modul în care a fost percepută starea de independenţă a sistemului judiciar prin raportare la factorul politic, instanţele, în procent de 43,75 la sută, au arătat că, faţă de anul precedent, factorul politic nu a încercat să influenţeze sistemul judiciar, în timp ce parchetele, în procent de 43,75 la sută, au arătat că, faţă de anul precedent, în anul 2013, factorul politic a încercat mai mult să influenţeze sistemul judiciar", se arată în documentul citat.

Potrivit sursei citate, principalele modalităţi prin care factorul politic a încercat să influenţeze sistemul judiciar au constat în: luările de poziţie publice cu privire la activitatea instanţelor şi parchetelor, atât faţă de cauzele aflate în curs de soluţionare, cât şi faţă de hotărârile definitive, schimbările legislative, adoptarea unor acte normative care ulterior sunt frecvent modificate sau declarate neconstituţionale, subfinanţarea sistemului judiciar, dar şi "blocarea dosarelor penale ale deputaţilor sau senatorilor în Parlament", din perspectiva imunităţii de care se bucură aceştia.

"În concret, instanţele au considerat că, pe parcursul anului judiciar, independenţa justiţiei a fost ameninţată, în principal, prin acţiuni ale mass-media (37,5 la sută), prin acţiuni ale Executivului (25 la sută), prin acţiuni ale Legislativului (25 la sută) şi doar un procent de 12,50 la sută a menţionat în acest sens aspecte ţinând de activitatea proprie a instituţiilor sistemului judiciar", se precizează în raportul citat.

Peste jumătate dintre parchete (56,25 la sută) au arătat că, în cursul anului 2013, independenţa justiţiei a fost ameninţată, în principal, ca şi în cazul instanţelor, prin acţiuni ale mass-media, dar şi prin acţiuni ale Executivului (31,25 la sută), restul de 6,25 la sută apreciind că factorul de risc a constat în acţiuni ale Legislativului.