Voinea: România nu va da bani din
buget pentru băncile cu probleme, ci băncile vor finanța un fond.
Salvarea băncilor cu probleme nu va
fi realizată obligatoriu cu bani de la buget, fondul care va fi constituit
gradual într-un interval de opt ani urmând să includă taxe percepute de la
bănci în avans, a declarat pentru ZF Liviu Voinea, ministrul bugetului.
„Fondul de rezoluție se va constitui din
taxarea băncilor în avans pe baza unui mecanism de bail-in, care presupune
salvarea băncilor cu propriile resurse. Fondul se va constitui neliniar, în opt
ani. Se constituie compartimente naționale de rezoluție, gradual, pe perioada
de opt ani si când ajung la maturitate se unesc în fondul european de rezoluție.
Contribuția de la buget pentru constituirea acestui fond nu va fi obligatorie.
Impactul ar fi fost prea mare pe termen prea scurt“, a explicat Voinea.
România a participat în calitate de
negociator, si nu de simplu observator, la discuțiile desfăsurate la Bruxelles
privind acordul care detaliază constituirea fondului de salvare pentru băncile cu
probleme. Ministrul bugetului a explicat că România a insistat foarte mult pe
eliminarea ideii de folosire obligatorie a banilor publici pentru salvarea băncilor,
care ar fi dus si la hazard moral. „Acționarii băncilor trebuie să plătească în
primul rând. Nu cum s-a procedat în ultimii ani nu doar în Europa, ci si în
lume, când băncile au fost salvate direct cu bani de la buget.“
Ministrii de finanțe din statele membre ale
Uniunii Europene au finalizat săptămâna trecută la reuniunea Ecofin propunerea
de regulament privind Mecanismul Unic de Rezoluție în cadrul Uniunii Bancare,
mecanism care va guverna restructurarea băncilor neviabile din zona euro, precum
si din statele din afara eurozonei care decid să se asocieze la proiectul
uniunii bancare.
În urma negocierilor s-a decis că nu va fi
obligatorie folosirea banilor publici pentru salvarea băncilor cu probleme,
această soluție fiind opțională.
Nicolae Dănilă, membru în consiliul de
administrație al BNR, si-a exprimat recent temerea că vom asista la situația în
care finanțarea pentru „bank resolution“ va fi acoperită în principal si prioritar
de către sectorul bancar local (fond de garantare a depozitelor, fond național
de rezolu ție) si din bugetele statelor respective. „Consider că statul si
băncile sunt chemate în acest sens să facă unele calcule referitoare la
costurile potențiale din perioada următoare legate de aderarea României la
Uniunea Bancară pentru a stabili soluțiile de urmat pentru implementarea cerințelor
participării la această uniune“, a susținut oficialul BNR.
Cu cât va trebui să contribuie băncile la
crearea acestui fond? Deocamdată se fac calcule.
„Dacă România va decide să adere, suma
destinată acestui compartiment, acestui fond nu va fi mare, mai ales pe opt
ani. Nu s-a stabilit încă un procent privind contribuția sectoarelor bancare.
S-a stabilit mecanismul. Depinde câte țări vor participa, în afara celor din
zona euro, si se va ține cont de ponderea sistemului bancar național în total“,
a susținut Voinea.
Până acum s-a stiut că suma de care va
dispune Fondul Unic de Rezoluție va fi de 55 mld. euro, fără să fie clar modul
în care va fi constituit acest fond, cum si cine va contribui la el, unde si de
către cine va fi administrat.
România si-a prezentat oficial dorința de a
fi parte din Uniunea Bancară. Această uniune are trei piloni, respectiv
mecanismul unic de supraveghere (MUS), mecanismul unic de rezoluție (MUR) plus
fondul unic de rezoluție (FUR) si scheme de garantare a depozitelor care să fie
finanțate ex-ante.Forma finală a mecanismului de rezoluție va fi obținută în
urma negocierilor cu Parlamentul European. Elementele cheie ale mecanismului
sunt reprezentate de Consiliul de rezoluție (brațul decizional) si Fondul de
rezoluție (brațul financiar).Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție
prezintă o importanță deosebită si pentru statele din afara zonei euro,
deoarece decizia de participare la uniunea bancară a acestor state depinde în
mare măsură de modul cum va arăta acest mecanism. Parlamentul European ar putea
să ia o decizie în legătură cu acest mecanism în luna aprilie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu