Ministrul Finnațelor, Ioana Petrescu, a
vorbit la Antena 3 despre modificările pe care vrea să le facă în următorul
interval de timp, printre care măsurile pentru IMM-uri, reducerea TVA si reducerea
evaziunii fiscale.
Ioana Petrescu a declarat că îsi doreste să
reducă TVA-ul la pâine si să reducă CAS-ul.
Ministrul Finanțelor, în vârstă de 33 de
ani, are încredere în Guvernul Ponta III si e fericită că face parte din
această echipă.
• În primul rând, vreau să spun că mă bucur că sunt parte din
această echipă. Am discutat ce schimbări vrem să facem pe viitor. Am discutat
cu ministrul Sportului despre sponsorizari, cu domnul Jianu despre IMM-uri.
Suntoptimista. Intr-un fel , ma simt onorata, dar imi dau seama ca este o
responsabilitate mare pe umerii mei. Ca trebuie sa schimb ceva. Ca trebuie sa
dau un semnal celor din afara țării. Îmi dau seama că trebuie să fac o treabă
foarte bună.
• Planul pe urmatorul doi ani e făcut. Ideea este să avem un
sistem mai eficient de colectare. Este bazat pe doua principii de încurajare a
conformării voluntare si de reducere a evaziunii fiscale. Ceea ce pot să vă
spun este câteva măsuri din partea de conformare voluntară, care cred că este
foarte importantă.
• As vrea sa fac un fel de audit din punctul de vedere al
contribuabilului si al problemelor contribuabilului atunci cand se duce sa
plateasca. (...) Dar as vrea sa o fac din punctul de vedere al
contribuabilului, nu cum este pus pe hartie, pentru a identifica care sunt problemele
si pentru a incerca sa le rezolvam si pentru a incuraja conformarea voluntara.
• Un alt mod este un dialog mai bun cu mediul de afaceri, cu
sindicatele, cu CES-ul, premierul stie, pentru ca am discutat de mai mult timp
despre cum ar trebuie sa arate acest mediu de afaceri, cat de transparent
trebuie sa fie, ce informatii trebuie date presei.
• O masură importantă la care ne gândim o reprezintă plafonarea
plăților în numerar fiindcă folosim numerarul mult mai des. Cred ca este foarte
important pentru Romania sa aiba aceasta masura, pentru ca folosim numerarul
mult prea des. Folosind băncile, tranzacțiile vor deveni mult mai transparente.
Încurajăm clienții sa foloseasca cardul, dar reducem si evaziunea fiscală. Dacă
o să folosesc mai des băncile sau cardul, tranzancțiile devin mult mai
transparente, este mai usor să le impozitam. Avem o rată de bancarizare în
România de 57 la % si e extrem de mică.
• Sunt o mare susținătoare si a reducerii TVA-ului la pâine.
• Sunt pentru accideză. A fost calculată. Nu credeam că va avea un
efect atât de mare asa cum s-a vehiculat în presă. Se va pune în vigoare de la
1 Aprilie. Sase cereri ale fermierilor către ministrul Constantin
Agricultorii avertizează că instituțiile
care gestionează miliardele de euro destinate agriculturii sunt conduse de
persoane care se bucură de sprijin politic, nu de specialisti.
La circa doi ani de la preluarea mandatului,
fermierii fac un bilanț al ministrului Daniel Constantin. Principalele
neîmpliniri vizează absorbția fondurilor europene si dezvoltarea agriculturii.
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a cerut chiar
demisia ministrului Constantin. Contactat de EVZ, acesta a precizat că
"este opțiunea domniilor lor".
1. Camerele Agricole, care ar fi
trebuit să ofere consultanță fermierilor, nu sunt funcționale la nivel național.
"Dacă se păstra legea inițială, în
toamna lui 2012 Camerele ar fi funcționat, dar s-a dorit ca acestea să fie
subordonate ministerului, miza fiind fondurile europene pentru consultanță",
spune Marcel Cucu, vicepre sedintele LAPAR.
2. Fondul Mutual pentru despăgubirea
fermierilor nu este funcțional.
Acesta ar trebui să funcționeze ca o
societate de asigurări, adunând contribuții de la fermieri si plătindu-le despăgubiri
în cazul producerii unei calamități. Însă fondul nu va acoperi riscuri ca
seceta sau înghețul, iar LAPAR arată că va fi doar o sursă de a cheltui cele
380 de milioane de euro, cât e bugetul alocat prin PNDR pentru funcționarea
acestuia.
3. Bâlbele privind Legea reorganizării
Ministerului Agriculturii.
Proiectul a fost trimis de Presedinție spre
reexaminare, constatându-se o serie de probleme. Ulterior, a trecut de Parlament
în forma propusă de minister, iar LAPAR susține că singurul motiv plauzibil al promovării
legii l-a constituit intenția de a înființa structuri cu funcții foarte bine
plătite pentru clientela politică.
4. Declarațiile ministrului au
influențat negativ prețurile.
Fermierii critică faptul că ministrul Constantin
a declarat, înainte de recoltarea cerealelor, că producția este foarte bună.
Ulterior, prețurile au scăzut, afectând veniturile fermierilor.
5. Proastă colaborare. Ministrul a ignorat planurile deja întocmite
de fermieri pentru noul PNDR 2014 – 2020 si a plătit din bugetul ministerului
câteva milioane de euro unui grup de firme si instituții, pentru a realiza noul
program, însă care nu este gata.
6. Politizarerea excesivă a instituțiilor
care gestionează fondurile destinate agriculturii
(Agenția pentru Plăți si Intervenție în
Agricultură si Agenția de Plăți pentru
Dezvoltare Rurală si Pescuit), precum si a
Agenției Domeniilor Statului, care are în administrare
imense suprafețe agricole. "Ministerul
nu exercită un control destul de eficient asupra agențiilor
de plăți si ADS. Politizarea excesivă a
acestora este nocivă fermierilor si agriculturii", spune
Stefan Poienaru, unul dintre marii fermieri
din țară.
8 miliarde de euro este
bugetul alocat de Comisia Europeană pentru agricultură în perioada 2014-2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu