Isarescu: Daca am lua doar Bucurestiul, si maine am intra in zona euro

Isărescu: Dacă am lua doar Bucurestiul, si mâine am intra în zona euro. Dar ce facem cu Las Fierbinți sau alte locuri la 100 km? Si ele trebuie să intre în zona euro Pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE ar fi necesari 10 ani cu un diferențial de crestere economică de 2 puncte procentuale (pp) pe an în favoarea României, sapte ani cu un diferențial de 3 pp pe an sau cinci ani cu un diferențial de 4 pp pe an față de media UE, spune guvernatorul BNR.

România va fi pregătită teoretic în vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II) din punctul de vedere al criteriilor de la Maastricht, dar acestea nu mai sunt suficiente, fiind necesară si recuperarea decalajelor legate de nivelul de trai.

Bucurestiul si zona Ilfov ar putea intra imediat în zona euro din punctul de vedere al dezvoltării, dar trebuie să intre „toată România“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.Cele mai importante probleme în calea adoptării euro sunt legate de criteriile de convergență reală, cum ar fi PIB-ul redus pe cap de locuitor.

„Îndeplinirea criteriilor de convergență nominală apare drept o condiție necesară, dar nu si suficientă. Importanța atingerii unui grad relativ ridicat de convergență a venitului/locuitor anterior trecerii la euro a devenit evidentă. Existența unor decalaje de proporții subminează eficiența politicii monetare unice în gestionarea ciclurilor economice“, a menționat el.

PIB-ul pe cap de locuitor al României reprezenta circa 49% din nivelul mediu al UE în 2012, față de 68% în Estonia în anul adoptării euro (2011) si 62% în 2012 în cazul Letoniei, care a adoptat euro în 2014. În aceste condiții, pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE ar fi necesari 10 ani cu un diferențial de crestere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, sapte ani cu un diferențial de 3 puncte procentuale pe an sau cinci ani cu un diferențial de 4 puncte procentuale pe an față de media UE, a explicat Isărescu. Aderarea la zona euro este o decizie politică importantă, iar guvernatorul BNR a apreciat consensul politic în privința unui orizont de aderare, atât presedintele Traian Băsescu, cât si premierul Victor Ponta indicând anul 2018.

„Suntem pregătiți să intrăm acolo (în zona euro - n. red)? Vom putea să accelerăm cresterea economică sau intrăm într-un corset. Oare ne va da posibilitatea să ne miscăm? Ne împrumutăm mai ieftin sau nu cumva ne împrumutăm mai scump, cum s-a întâmplat în Spania sau Italia? Experiența ultimilor ani a determinat mutarea accentului în ceea ce priveste abordarea intrării în zona euro dinspre îndeplinirea criteriilor nominale spre acele elemente ce condiționează succesul economic în interiorul acesteia.“

Economia a crescut anul trecut cu 3,5%, depăsind cele mai optimiste estimări. A fost cea mai bună evoluție a economiei din ultimii cinci ani, iar la nivelul blocului comunitar România a fost lider anul trecut, cu cel mai puternic ritm de crestere economică. Pe ansamblul anului 2013, economia zonei euro s-a contractat cu 0,4%, în timp ce PIB-ul UE a urcat cu 0,1%.

„Intrarea într-un bloc monetar înseamnă nu doar un alt nivel de dezvoltare, ci si un nivel de omogenitate a economiei si a societății, care se atinge mai greu într-o economie mai mare. Întro țară baltică, unde populația o găsesti în capitală si încă vreo două orase, concentrația este foarte mare. Dacă am lua doar Bucurestiul are un nivel de dezvoltare similar cu Lisabona sau Berlin. Bucurestiul s-ar putea integra foarte repede în zona euro, dar la 30 de kilometri de Bucuresti se află acest loc minunat care se numeste Las Fierbinți, iar la peste 100 de kilometric de Bucuresti există locuri mai puțin plăcute si trebuie să intre si ele în zona euro, nu numai Bucurestiul.“

Analistii si chiar reprezentanții FMI au arătat că o țară ca România are nevoie de ritmuri de crestere economică de cel puțin 3-4% pe an pentru a reduce decalajele structurale si a converge către nivelul de trai din zona euro. Însă, pentru 2014 analistii estimează încetinirea avansului PIB în jurul a 2,3%.

Isărescu a adus în discuție situația Greciei si a susținut că forțarea unei adoptări rapide a monedei unice este periculoasă. Astfel, în măsura în care reforme suplimentare sunt necesare, este preferabil ca acestea să fie făcute înainte de aderare: obiectivul adoptării euro este cel mai probabil o ancoră mai eficientă pentru politici decât cea oferită de statutul de membru al zonei euro, a susținut Isărescu.

Guvernatorul BNR a primit ieri din partea Universității din Bucuresti titlul de Doctor Honoris Causa, adăugându-si încă un titlu în portofoliu.

Analistii apreciază că România ar putea să treacă la euro cel mai devreme în 2018, dar majoritatea văd mai probabil anul 2021, având în vedere stadiul reformelor structurale si fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt. Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, țări mai puțin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenței la euro pentru țările care nu sunt preg?tite si necesitatea unor reforme profunde. Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia si Ungaria, si-au încetinit pregătirile pentru aderarea la zona euro.

Avantajele adoptării euro au devenit mai puțin evidente, iar costurile mai vizibile în contextual crizei financiare si economice mondiale, a arătat Isărescu.

„Apartenența la zona euro nu mai implică în mod automat reducerea costurilor de finanțare.

Piețele au reînceput să evalueze riscul în funcție de circumstanțele specifice fiecărei țări.

Trenarea cresterii economice în zona euro diminuează beneficiile procesului de integrare comercială. Reculul economic din țările Europei Centrale si de Est cu regim de curs flotant a fost relativ mai moderat comparativ cu cel înregistrat în statele cu regim fix. Totodată, au apărut costuri directe ocazionate de criza datoriilor suverane si de instituirea mecanismelor de rezoluție. Contribuțiile ce trebuie achitate sunt de natură să afecteze susținerea publică pentru adoptarea euro“.

Ce criterii trebuie îndeplinite pentru euro

Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, țările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puțin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naționale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variație de plus/minus 15% față de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergență sunt legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea prețurilor si convergența ratelor dobânzilor pe termen mediu si lung.

O țară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht înainte de a intra în zona euro - deficitul bugetar nu poate depăsi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflația să nu depăsească cu 1,5% media celor mai performante trei țări din zona euro.

România îndeplineste deja criteriile legate de deficitul bugetar (3% din PIB în anul 2013), datoria publică (circa 38% din PIB în 2013) si rata dobânzilor pe termen lung (5,4%, decembrie 2013). În ceea ce priveste inflația medie anuală, România nu respectă criteriul, nivelul depăsind cu 1,4 puncte procentuale pragul stabilit. Însă, conform proiecției curente a BNR, nivelul actual al criteriului va fi atins în mai 2014

Guvernul cheltuie aproape 150 mil. lei pentru europarlamentare, cu 50% mai mult decât în 2009

Guvernul va cheltui 148,7 milioane lei pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European din acest an, cu aproape 50% mai mult decât în urmă cu cinci ani, alocarea fondurilor fiind aprobată de Executiv în sedința de miercuri.

Marian Muhuleț, vicepresedinte al Autorității Electorale Permanente, a explicat costul majorat prin cresterea prețurilor si diferența de TVA, cota taxei pe valoarea adăugată fiind ridicată în 2010. El a arătat totodată că suma alocată pentru europarlamentare este cu 50 milioane lei mai mică decât cea alocată în urmă cu doi ani pentru organizarea de alegeri. În 2012, au fost organizate alegeri pentru Parlamentul național.

În 2009, Guvernul a cheltuit 98,7 milioane lei pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European, fondurile fiind asigurate prin suplimentarea bugetelor instituțiilor implicate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului.La alegerile europarlamentare din 2007, totalul heltuielilor a fost estimat la 85 milioane lei.

Alegerile din acest an, în România, pentru Parlamentul European vor avea loc în luna mai.Guvernul cheltuie aproape 150 mil. lei pentru europarlamentare, cu 50% mai mult decât în 2009.