ESEC: Desi avem un sistem informatic
de sute de milioane de euro, medicii se bazează tot pe hârtie și pix
Scrisul medicilor este aproape fără excepție,
imposibil de descifrat de către pacienți si chiar de către farmacisti, uneori.
Poate că există o legătură între caligrafia lor si teancul de hârtii pe care trebuie
să îl completeze pentru fiecare pacient, desi au la dispoziție o platformă
informatică care a costat aproape 200 de milioane de euro.
Imediat după ce intri în cabinetul
medicului, te asezi pe scaun, răspunzi la câteva întrebări, după care urmează o
lungă tăcere. Începe completarea documentelor: asistenta îi dă medicului un
teanc de hârtii îngălbenite, care conține tot istoricul tău medical, care nu
mai există în altă parte în formula completă. Eventual, dacă ai schimbat
medicul de familie, primul tău medic ar trebui să aibă originalele. Si dacă ai
trecut prin procesul extrem de lung al schimbării medicului de familie, ai avut
ocazia să îți si răsfoiesti fisa medicală, care este în proporție de 90% indescifrabilă.
Nu ai cum să nu te gândesti la cum anume vor fi transferate pe un suport
digital aceste informații vitale pentru Dosarul TAU Electronic de Sănătate, cu
implementarea căruia sau lăudat toți ministrii de la Sănătate.
Să revenim la consultația noastră: singura
parte informatizată este prescrierea rețetei electronice, însă si aici e de
scris. Pe fisa pacientului, medicul trebuie să scrie diagnosticul si medicamentele
prescrise, desi introduce aceleasi date în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), care a costat în jur
de 124 de milioane de euro.
Odată ajuns la farmacie cu rețeta electronică, în format A4, dublu față de cum
era înainte (deci foarte usor de deteriorat), ai de asteptat, pentru că
"sistemul merge greu". Mai mult, în unele cazuri acesta dă rateuri
care se concretizează cu un drum în plus la medic,după o ...stampilă.
Reprezentanții medicilor de familie susțin
că fără reducerea birocrației nu vor putea prelua în plus nicio activitate
medicală prevăzută în pachetul de servicii medicale de bază. "Nu vom putea
prelua nicio activitate medicală din pachet din lipsă de timp, desi ne dorim
acest lucru. Desi ne-am supus legii si folosim semnătura electronică extinsă
pentru raportări la CNAS, lucrăm online cu SIUI si emitem rețeta electronică,
ni se cere în continuare să si tipărim rapoartele trimise electronic securizat
(minimum 30 pagini) si rețetele în condițiile în care contractul-cadru prevede
expres exclusivitatea raportării electronice", a declarat presedintele Societății
Naționale a Medicilor de Familie, Rodica Tănăsescu.
Potrivit acesteia, din timpul de 15 minute alocat unei
consultații peste 6 minute trebuie acordate completării de documente.
Nici măcar scopul suprem al SIUI, acela de a
limita fraudele evaluate de CNAS la 300 de milioane de euro din bugetul total
de circa cinci miliarde de euro, nu a fost atins. Numai în ultimul an, în jur
de 100 de medici, asistente si farmacisti au fost acuzați de prescriere de rețete
false si fraudarea fondului de asigurări de sănătate. Mecanismul de furt este
următorul: dispunând de CNP-urile pacienților, doctorii prescriu rețete pentru
morți sau chiar si pentru oameni sănătosi, fără stirea lor. Farmacistul este
complice, pentru că introduce rețeta în system si o trimite spre decontare, iar
banii primiți de la Casă sunt împărțiți frățeste. De ce este acest lucru
posibil? Pentru că autoritățile de la Evidența Populației nu trimit medicilor
date la timp, astfel că în SIUI unii apar, desi sunt decedați, iar nou-născuții
nu există.
Se vede și se simte că Platforma Integrată a
Asigurărilor de Sănătate (PIAS), care a costat până acum aproape 200 de
milioane de euro (cu toate componentele sale: rețeta, cardul, dosarul și SIUI)
nu și-a dovedit încă eficiența. Și nu e doar o chestiune de rea intenție sau de
prost management, ci și una de educație.
Doar o treime dintre lucrătorii din
sistemul medical românesc stiu să folosească un calculator, arată o statistică a Centrului Român de Inițiative
(CRI), iar în cabinetele din mediul rural, nu există nici măcar calculatoare,
ca să nu mai vorbim de Internet. În aceste condiții, nu este de mirare că
informatizarea sănătății bate pasul pe loc și că istoricul medical al
populației României se scrie în continuare pe hârtie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu