DEUTSCHE WELLE Elveția-UE: înapoi la
începuturi
Elvețienii au decis cu o săptămână în urmă,
în cadrul unui referendum, să limiteze imigrația din țările UE. Consecințe ale
votului îsi fac deja treptat apariția.
Mulți elvețieni speră încă într-o reacție
mai blândă a UE. Că norii care s-au adunat deasupra țării lor se vor risipi.
Dar iată că, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene, negocierile
în vederea încheierii unui acord de cercetare vor fi sistate iar programul de schimburi
academice "Erasmus Plus" va continua în absența Elveției.
"Mă tem că populația, în parte, încă nu
realizează ce înseamnă asta", a declarat crestindemocrata Kathy Riklin,
membră a Consiliului Național din Elveția. "Vor exista însă si alte urmări
dureroase", a adăugat ea. Riklin este presedinta delegației UE-EFTA în
Parlamentul federal elvețian si se ocupă de multă vreme de relațiile țării sale
cu UE. Chiar si numai încetarea temporară a programelor de cercetare si
schimburi de studenți atinge Elveția într-un punct sensibil, spune
responsabila.
Înapoi în izolare?
Elveția participă de mai bine de un deceniu
la programul de cercetare "Horizon" al UE, dotat cu sume de miliarde.
Numai pentru intervalul 2014-2020, bugetul programului se cifrează la 80 de
miliarde de euro. "Horizon" stimulează proiecte de cercetare comune
ale întreprinderilor si universtităților din diverse țări ale UE. Dar nu banii
contează în primul rând, susține Riklin, ci schimburile stiințifice în rețele
internaționale. "De când am devenit parte a programului, progresele Elveției
au fost notabile", adaugă ea. Blocarea colaborării ar fi "o uriasă
dezamăgire si o uriasă pierdere pentru cercetarea din Elveția".
Acelasi lucru este valabil si pentru
programul de schimburi academice Erasmus, care permite anual unui număr de
aproximativ 3000 de studenți si profesori elvețieni să învețe sau predea la universități
din țările UE. Ambele programe sunt pentru moment închise pentru elvețieni. UE
nu mai acceptă pe termen nedefinit nicio cerere venită din țara cantoanelor.
Ori, este posibil ca excluderea din cele
două programe să fie doar începutul excluderii Elveției din piața internă
europeană. Dat fiind că Elveția a vrut de la bun început să profite cât mai
mult de cooperarea pan-europeană dar fără a deveni membră a UE, guvernul de la
Berna a negociat în ultimii 50 de ani acorduri bilaterale tot mai strânse cu
instituțiile de la Bruxelles. Între timp sunt în vigoare mai bine de 120 de
acorduri, care reglementează mai totul, inclusive numărul minim de rotițe
fabricate în Elveția, de care este nevoie pentru ca un ceas să poată fi vândut
cu inscripția "Made in Switzerland".
Asa stând lucrurile, Elveția este de multă
vreme un membru tacit al UE, potrivit europarlamentarului crestin democrat
german Andreas Schwab. "Există numai două diferențe:
Elveția nu trebuie să co-decidă asupra
măsurilor pe care trebuie să le aplice. A doua este legată de unele aspecte ale
colaborării transfrontaliere, unde Elveția nu participă decât parțial".
Din punct de vedere economic, Elveția a
profitat clar de pe urma apropierii de UE, afirmă Kathy Riklin. "Avântul
economic si-a făcut de fapt apariția în Elveția o dată cu dreptul europenilor
la liberă circulație, dar teama că identitatea națională se va pierde a
prevalat".
Responsabila este de părere că majoritatea
elvețienilor nu-si poate închipui că UE va pune acum , în urma referendumului,
totul sub semnul întrebării, fiindcă "numeroase acorduri sunt totusi în
avantajul UE".
Dacă se va ajunge totusi la o denunțare
masivă a acordurilor bilaterale, decisă unilateral de către UE, ar fi vorba de "o grea lovitură
aplicată economiei elvețiene", afirmă Riklin. Iar dacă UE se va arăta
fermă pe poziție, atunci cetățenii elvețieni se vor vedea nevoiți să cedeze. La
urma urmei, n-ar fi prima dată că se supune la referendum pentru a doua sau a
treia oară o chestiune de asa mare importanță.
Potrivit celor mai recente sondaje, 74 la
sută din elvețieni sunt pentru rămânerea în vigoare a acordurilor bilaterale cu
UE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu