Studiu: managerii romani anticipeaza cresteri semnificative ale bugetelor IT in urmatorii trei ani

Bugetele IT ale companiilor din România vor înregistra printre cele mai importante rate de crestere dintre țările din Europa Centrală si de Est, conform unui studiu PAC, care a evidențiat că, în următorii trei ani, 45% dintre firmele chestionate vor suplimenta fondurile alocate acestui domeniu.

Rezultatele studiului Pierre Audoin Consultants (PAC), realizat la solicitarea Kapsch BusinessCom (Austria), arată că 45% dintre factorii de decizie din departamentele IT ale companiilor românesti chestionate estimează că în următorii trei ani bugetele alocate acestei componente vor creste, în timp ce 17% previzionează o "crestere puternică", cifre care îi conferă României statutul de piață cu cel mai mare potențial de crestere în regiunea Europei Centrale si de Est.

Potrivit studiului, în care sunt incluse predicțiile pentru țările analizate, România se află pe locul

secund, la două puncte în spatele Poloniei.

"IT-ul si telecomunicațiile reprezintă nu numai elemente importante pentru modernizarea si eficientizarea companiilor, dar si un motor semnificativ de crestere pentru economie, prin dinamica pozitivă înregistrată în domeniu. România are cea mai bună evoluție si deține un număr foarte mare de specialisti IT cu un grad avansat de calificare", a declarat directorul operațional al Kapsch BusinessCom, Jochen Borenich, într-o conferință.

El a adăugat că avansul României în clasament nu se datorează exclusiv previziunilor legate de bugete.

"România este o piață avansată în ceea ce priveste accesul mobil la aplicațiile de tip enterprise oferit de către companii angajaților ce folosesc smartphone-uri sau tablete, precum si în ceea ce priveste posibilitatea de integrare a dispozitivelor mobile personale în rețeaua companiei", a arătat Borenich.

Potrivit studiului, România înregistrează cele mai mari valori si la planurile de a oferi personalului oportunitatea de a folosi dispozitive personale (BYOD - Bring your own device) pe un orizont de trei ani.

"20% dintre managerii IT intenționează să ofere aceste facilități, în timp ce media pentru toate țările în care s-a efectuat studiul este de 14%. Aceste caracteristici oferite pentru a îmbunătăți productivitatea si gradul de confort al angajaților trebuie analizate si din perspectiva securității informațiilor", a mai spus reprezentantul Kapsch BusinessCom.

Cu toate că în ultimii trei ani ponderea companiilor care au efectuat un audit de securitate extern este de numai 38% (media este de 46%), studiul arată că România va recupera pe viitor.

Datele studiului arată că 57% dintre respondenți, comparativ cu media de 46% rezultată, consideră că bugetele alocate pentru personalul cu atribuții în zona securității informatice vor creste, iar 53% se asteaptă la o evoluție pozitivă a cheltuielilor totale pentru componenta de securitate IT.

Aproape 900 de manageri IT din sapte țări (Austria, Polonia, România, Slovacia, Cehia, Turcia si Ungaria) au fost chestionați cu privire la evoluția bugetelor de IT si la diferitele provocări din domeniu.

Denumit "ICT-Business-Trends & Challenges", studiul a fost realizat de compania de analiză de piață si consultanță Pierre Audoin Consultants (PAC).

"Studiul confirmă faptul că si în viitor se vor înregistra cresteri ale cifrelor de afaceri în domeniu.

Unul dintre rezultate are o importanță deosebită: companiile chestionate preferă, în numeroase domenii, precum cel de outsourcing, furnizorii cu prezență locală puternică în defavoarea companiilor internaționale. Lucru care validează strategia noastră pentru aceste țări, unde acționăm similar ca în Austria”, a afirmat Borenich.

Grupul austriac Kapsch a intrat pe piața din România în anul 2009 si, în 2011, a demarat un program de investiții în plan local, concretizat printre altele prin achiziția furnizorului local de servicii IT Squario IT Solutions, complet integrat în subsidiara locală.

În ultimii trei ani, subsidiara locală a grupului IT&C austriac a derulat proiecte în sectorul petrolier, în cel bancar si de asigurări, cel de telecomunicații si cel medical, si a fost partener de soluții si servicii IT profesionale pentru numeroase companii austriece, precum OMV.

Potrivit reprezentanților subsidiarei locale, grupul austriac va utiliza si va extinde capabilitățile centrului internațional de servicii înființat în România la începutul anului 2013, care asigură suport si servicii IT pentru companiile grupului Kapsch si pentru beneficiarii acestora.

"Până la începutul lunii octombrie, în acest centru vor lucra mai mult de 50 de specialist români, de la 25 în prezent", a directorul executiv al Kapsch România, Liviu Bozga.

Înființată în 1976, PAC este o companie privată de cercetare de piață si consultanță pentru piața de software si servicii ICT.

Kapsch BusinessCom, o companie a Kapsch Group, este unul dintre cei mai importanți furnizor de servicii IT&C în Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, România si Polonia, având 1.400 de

angajați si vânzări anuale de aproximativ 300 milioane de euro.

Isărescu: Dacă am lua doar Bucurestiul, si mâine am intra în euro. Dar ce facem cu Las Fierbinți sau alte locuri la 100 km? Si ele trebuie să intre în zona euro Pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE ar fi necesari 10 ani cu un diferențial de crestere economică de 2 puncte procentuale (pp) pe an în favoarea României, sapte ani cu un diferențial de 3 pp pe an sau cinci ani cu un diferențial de 4 pp pe an față de media UE, spune guvernatorul BNR.

România va fi pregătită teoretic în vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II) din punctul de vedere al criteriilor de la Maastricht, dar acestea nu mai sunt suficiente, fiind necesară si recuperarea decalajelor legate de nivelul de trai.

Bucurestiul si zona Ilfov ar putea intra imediat în zona euro din punctul de vedere al dezvoltării, dar trebuie să intre „toată România“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.Cele mai importante probleme în calea adoptării euro sunt legate de criteriile de convergență reală, cum ar fi PIB-ul redus pe cap de locuitor.

„Îndeplinirea criteriilor de convergență nominală apare drept o condiție necesară, dar nu si suficientă. Importanța atingerii unui grad relativ ridicat de convergență a venitului/locuitor anterior trecerii la euro a devenit evidentă. Existența unor decalaje de proporții subminează eficiența politicii monetare unice în gestionarea ciclurilor economice“, a menționat el.

PIB-ul pe cap de locuitor al României reprezenta circa 49% din nivelul mediu al UE în 2012, față de 68% în Estonia în anul adoptării euro (2011) si 62% în 2012 în cazul Letoniei, care a adoptat euro în 2014. În aceste condiții, pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE ar fi necesari 10 ani cu un diferențial de crestere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, sapte ani cu un diferențial de 3 puncte procentuale pe an sau cinci ani cu un diferențial de 4 puncte procentuale pe an față de media UE, a explicat Isărescu.

Aderarea la zona euro este o decizie politică importantă, iar guvernatorul BNR a apreciat consensul politic în privința unui orizont de aderare, atât presedintele Traian Băsescu, cât si premierul Victor Ponta indicând anul 2018.

„Suntem pregătiți să intrăm acolo (în zona euro - n. red)? Vom putea să accelerăm cresterea economică sau intrăm într-un corset. Oare ne va da posibilitatea să ne miscăm? Ne împrumutăm mai ieftin sau nu cumva ne împrumutăm mai scump, cum s-a întâmplat în Spania sau Italia? Experiența ultimilor ani a determinat mutarea accentului în ceea ce priveste abordarea intrării în zona euro dinspre îndeplinirea criteriilor nominale spre acele elemente ce condiționează succesul economic în interiorul acesteia.“

Economia a crescut anul trecut cu 3,5%, depăsind cele mai optimiste estimări. A fost cea mai bună evoluție a economiei din ultimii cinci ani, iar la nivelul blocului comunitar România a fost lider anul trecut, cu cel mai puternic ritm de crestere economică. Pe ansamblul anului 2013, economia zonei euro s-a contractat cu 0,4%, în timp ce PIB-ul UE a urcat cu 0,1%.

„Intrarea într-un bloc monetar înseamnă nu doar un alt nivel de dezvoltare, ci si un nivel de omogenitate a economiei si a societății, care se atinge mai greu într-o economie mai mare. Întro țară baltică, unde populația o găsesti în capitală si încă vreo două orase, concentrația este foarte mare. Dacă am lua doar Bucurestiul are un nivel de dezvoltare similar cu Lisabona sau Berlin. Bucurestiul s-ar putea integra foarte repede în zona euro, dar la 30 de kilometri de Bucuresti se află acest loc minunat care se numeste Las Fierbinți, iar la peste 100 de kilometric de Bucuresti există locuri mai puțin plăcute si trebuie să intre si ele în zona euro, nu numai Bucurestiul.“

Analistii si chiar reprezentanții FMI au arătat că o țară ca România are nevoie de ritmuri de crestere economică de cel puțin 3-4% pe an pentru a reduce decalajele structurale si a converge către nivelul de trai din zona euro. Însă, pentru 2014 analistii estimează încetinirea avansului PIB în jurul a 2,3%.

Isărescu a adus în discuție situația Greciei si a susținut că forțarea unei adoptări rapide a monedei unice este periculoasă. Astfel, în măsura în care reforme suplimentare sunt necesare, este preferabil ca acestea să fie făcute înainte de aderare: obiectivul adoptării euro este cel mai probabil o ancoră mai eficientă pentru politici decât cea oferită de statutul de membru al zonei euro, a susținut Isărescu.

Guvernatorul BNR a primit ieri din partea Universității din Bucuresti titlul de Doctor Honoris Causa, adăugându-si încă un titlu în portofoliu.

Analistii apreciază că România ar putea să treacă la euro cel mai devreme în 2018, dar majoritatea văd mai probabil anul 2021, având în vedere stadiul reformelor structurale si fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt. Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, țări mai puțin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenței la euro pentru țările care nu sunt pregătite si  necesitatea unor reforme profunde.

Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia si Ungaria, si-au încetinit pregătirile pentru aderarea la zona euro.

Avantajele adoptării euro au devenit mai puțin evidente, iar costurile mai vizibile în contextual crizei financiare si economice mondiale, a arătat Isărescu.

„Apartenența la zona euro nu mai implică în mod automat reducerea costurilor de finanțare.

Piețele au reînceput să evalueze riscul în funcție de circumstanțele specifice fiecărei țări. Trenarea cresterii economice în zona euro diminuează beneficiile procesului de integrare comercială. Reculul economic din țările Europei Centrale si de Est cu regim de curs flotant a fost relativ mai moderat comparativ cu cel înregistrat în statele cu regim fix. Totodată, au apărut costuri directe ocazionate de criza datoriilor suverane si de instituirea mecanismelor de rezoluție. Contribuțiile ce trebuie achitate sunt de natură să afecteze susținerea publică pentru adoptarea euro“.

Ce criterii trebuie îndeplinite pentru euro

Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, țările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puțin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naționale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variație de plus/minus 15% față de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergență sunt legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea prețurilor si convergența ratelor dobânzilor pe termen mediu si lung.

O țară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht înainte de a intra în zona euro - deficitul bugetar nu poate depăsi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflația să nu depăsească cu 1,5% media celor mai performante trei țări din zona euro.

România îndeplineste deja criteriile legate de deficitul bugetar (3% din PIB în anul 2013), datoria publică (circa 38% din PIB în 2013) si rata dobânzilor pe termen lung (5,4%, decembrie 2013). În ceea ce priveste inflația medie anuală, România nu respectă criteriul, nivelul depăsind cu 1,4 puncte procentuale pragul stabilit. Însă, conform proiecției curente a BNR, nivelul actual al criteriului va fi atins în mai 2014